3,668 matches
-
degenerat al socialistului european nativ, ni se pare lașă și nepotrivită, intelectual vorbind, negarea oricărei înrudiri. Mediologic, ar fi imposibil. Partea "bine instruită" și "elevul strălucit" al cadrului militant occidental, le găsim deja la Robespierre. De la nevroza școlărească a ucenicului marxist pînă la "idioțenia educativă" (Milan Kundera) a țărilor așa-zis socialiste, se produce o ruptură de sarcină, dar în același sens; ca și între utopiile pedagogice ale Convenției și lagărele de reeducare ale "republicilor populare". Fiecare principiu al Rațiunii are
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mediațiile introduse de credința creștină. Gnosticul mizează Eternitatea împotriva Timpului, Revelația contra Istoriei, Sufletul împotriva Trupului. Marxismul investește primul termen în cel de-al doilea. Unul descompune, celălalt încorporează. Gnosticul vizează sistematic separarea, Luminii de Tenebre, a inițiatului de profan. Marxistul are în vedere în principal îndemnurile la unitate a teoriei cu practica, a forțelor culturale cu forțele de muncă, a inteligenței cu masele. Gnoza este un elitism individualist: gnosticul se ridică prin știința viziunii în Dumnezeu și nu se gîndește
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
îndemnurile la unitate a teoriei cu practica, a forțelor culturale cu forțele de muncă, a inteligenței cu masele. Gnoza este un elitism individualist: gnosticul se ridică prin știința viziunii în Dumnezeu și nu se gîndește decît la mîntuirea sufletului său. Marxistul își umilește știința în fața "ignoranților", și o mîntuire solitară nu are sens pentru el. Acolo unde cultul platonician rupe punțile cu lumea profană instaurînd inițierea și cultul misterului, marxismul și-a petrecut timpul creînd legături. Reprezentarea misterelor teoretice și vulcanizarea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a o confunda pe aceasta din urmă cu misticismul inițiatic al epocii Luminilor înseamnă a lua un iluminist drept un iluminat. Chiar dacă universul stalinist era ezoteric și chiar inițiatic, cu cercurile lui conducătoare, informațiile zgîrcite și cuvintele de ordine, scolastica marxistă, care se stinge sub ochii noștri, era rodul interpretării, comentariilor, și nu al gnozei sau Cabalei. * Partidele noastre și-au pierdut cuvîntul și noblețea. Acești intelectuali de grup cu origini în secolul al XVIII-lea ca societăți de gîndire, cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ignorată într-o zi nu era pierdută pentru viitor. Chimia avea tot timpul să opereze. Un mesaj putea supraviețui în stoc, în vederea unei confruntări ulterioare. Nu există un exemplu care să ilustreze mai bine această acustică întîrziată decît propaganda opusului marxist. Acțiunea lucrărilor sale editate a avut nevoie de 20-30 ani întîrzierea informației asupra emisiei sale constituind resortul adoptării doctrinare. Au fost necesari 25 de ani pentru epuizarea primei ediții franceze a primei cărți a Capitalului (la care Marx a lucrat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
viață a cărților. Aceasta poate fi estimată la trei luni pentru cărțile de succes și la trei săptămîni pentru celelalte (timp de expunere în librării). Inflație a cifrelor de afaceri editoriale, dar creștere a ratelor de mortalitate ale semnelor. Critica marxistă a capitalismului modern nu s-ar fi putut difuza, se pare, dacă capitalismul industrial ar fi avut în acel moment de partea sa sfera bunurilor simbolice. Marx a profitat într-un fel de încetineala circuitelor culturale în raport cu marea producție de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
faptul că articulăm sub o pleiadă de termeni învechiți "hegemonie", "dominație", "ideologie" un punct de vedere care sugerează folosirea improprie a acestor termeni în înțelegerea evoluției actuale a lumii. Și nu fără a denunța naivitatea speranței antropologice care susține chemarea marxistă. Prometeu nu era mediolog. Spartacus, nici atît. O șansă pentru umanitate. Există informații pe care e mai bine să le treci cu vederea cînd mai speri în ceva. Naivitatea e o virtute întăritoare. Și asta nu fiindcă mediologul nu se
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lege, fără a lua forma legii și nici mijloacele forței. Pe scurt, iată-ne reveniți la misterul inițial, a cărui înfățișare tenebroasă îl înspăimînta deja pe Jaurès. Nu fim oare mai avansați la acest sfîrșit de secol decît la început? Marxiștii au crezut odinioară că schimbă terenul cînd dau hegemonia aspră pe dulcegăria consensului. Gramsci nu a inventat cuvîntul. El a preluat conceptul din tradiția social-democrată rusă (Plehanov, Axelrod, Lenin), unde acesta desemna rolul conducător alocat proletariatului în alianțele cu țărănimea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
legat de ideologiile politice. John Rawls consideră că o societate liberală nu poate fi o comunitate, luând în considerare faptul că aceasta din urmă reclamă instituții de factură autoritaristă care nu sunt consonante cu liberalismul. Raymond Plant arată că, pentru marxiști, comunitatea "... înseamnă o formațiune socială nealienată un grup de indivizi egal situați unii de alții, integrat prin relațiile de solidaritate, reciprocitate și cooperare, unit prin scopuri și credințe împărtășite, și de asemenea printr-o situație materială comună" (Frazer, 1999: 53
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a unei clase împotriva alteia, nu numai o comunitate iluzorie completă, ci și o nouă cătușă. În comunitatea reală, indivizii își obțin libertatea în și prin asocierea lor", arată Karl Marx în Ideologia Germană (apud Mason, 2000: 35). În viziune marxistă, doar societatea comunistă ar fi o adevărată comunitate, pentru că doar într-o comunitate adevărată libertatea personală este posibilă pentru toți. Marx a utilizat în lucrările sale ambele forme ale comunități: comunitate reală, respectiv comunitate iluzorie. Uneori se referă la satele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe distrugerea lor. Bolșevicii au decis totuși de la început că nu este loc nici măcar pentru forme modificate ale oricărui grup comunitatea sătească, ghildă sau cooperativă care a fost format în perioada feudalismului despotic. Însă nu toți radicalii europeni urmau viziunea marxistă asupra caracterului caduc al instituțiilor locale și de rudenie. 4. "Calea" americană În prezent, în gândirea politică americană, comunitatea implică trei tipuri: 1) comunitățile de idei; 2) comunitățile de criză de exemplu, comunitatea pământului, născută din crizele legate de mediu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
au apărut așa-numitele grupuri purtătoare de inegalitate, stratificarea socială ducând apoi la apariția acelor condiții necesare emergenței statului prin îndeplinirea așa-numitelor condiții interne. Alte state s-au format prin influența statelor primare vecine. În privința formării statelor primare, teoria marxistă explică apariția grupurilor purtătoare de inegalitate printr-un anumit avans tehnologic în agricultură care face să apară un surplus de mâncare, producând o stratificare economică. Clasa supraordonată își creează apoi accesul la mijloacele de producție pentru a menține stratificarea. Pentru
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
melanj de mai multe orient(ri filosofice incluzând hermeneutica, fenomenologia (( pragmatismul. Acestea contrasteaz( at(t cu ra(ionalismul (( empirismul asociate cu filosofia politic( liberal(, c(t (( cu structuralismul, ce a fost asociat cu diferite variet(ți ale teoriei sociale (( politice marxiste. Alături de cele două forme amintite a ap(rut de asemenea un corp de analize (( teorii politice numite "comunitarism politic". Acesta din urmă este o form( de teorie politic( normativ( pentru c( are în atenție elaborarea idealului de comunitate (( prescrip(ii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dar ideea este valabilă (n sens mai larg) de care alți publiciști din vremea sa nici nu aveau cunoștință. Printre ideile lui Gherea se fac simțite cele ale lui Durkheim, Xenopol, Sombart ș.a., alături desigur de cele ale principalilor autori marxiști. Luarea (n stăp(nire a lui Gherea de către comuniști, a condus la o nouă "detenție" a sa, lectura acestora fiind făcută exclusiv conform propriei grile, select(nd dintre textele sale (n special pe cele care consonau cu direcția ce se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dedicase o amplă lucrare, C.D. Gherea nu se putea bucura de un alt tratament din partea lui. "Străin, Evreu din Rusia, venit t(rziu (n Rom(nia, necunosc(ndu-ne limba ș( neajung(nd niciodată să o simtă (n intimitatea ei, agitator marxist cu preocupări mai mult sociale dec(t literare, autodidact cu toate (ndrăsnelile autodidacților de a se rătăci (n domenii abia defrișate, lipsit de talent de scriitor, (ntru c(t nu avea o limbă, (n care să se poată exprima (n
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
4, 1884, p. 126, apud. Hurezeanu, 1973: 91). Una dintre problemele spinoase la care Gherea (ș( nu numai) căuta răspuns (n epocă era aceea a rolului socialismului (ntr-o țară care era departe de momentul de dezvoltare (n care, conform ideilor marxiste, ar fi venit fatalmente momentul revoluției proletare. Mulți erau (n epocă cei care se (ntrebau, cu at(ta dreptate, ce rost are socialismul (ntr-o țară (napoiată. Aici intră ideile ce (l animau pe Gherea (n contradicție cu cele ale lui
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ntr-o enumerare triadică a stadiilor străbătute de omenire, cam (n genul lui Comte, Gherea indică drept ultimă eră, pe cea socialistă. "Sf(rșitul istoriei" era astfel anunțat, dar cu alte coordonate dec(t mai t(rziu la Fukuyama. Orientarea sa marxistă, bazată pe o bună cunoaștere a operei lui Marx, (l făcea să scrie: Faptul că am rămas (n urmă, economicește vorbind, ș( că ne lipsește (n mare parte acea clasă care constituie cadrele principale ale socialismului, adică proletariatul industriei mari
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pentru schimbarea socială, cel de-al doilea ataca problema frontal. "O, dacă iscoditorii de soluții ar putea să găsească remedii pentru o stare intelectuală care e legată de (ntreaga stare socială a unei țări" (apud. Aderca, 1947: 182). Consecvent principiilor marxiste, Gherea cerea trecerea la regimul capitalist burghez, etapă considerată absolut necesară pentru impunerea ulterioară a socialismului. Mijlocul (ntrevăzut de Gherea era introducerea votului universal, idee susținută ș( de Maiorescu, mai puțin spre sf(rșitul activității sale, c(nd poziția devine
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
materiale necesare familiei sale, ba chiar o anumită avere, mai t(rziu. (ndeletnicirea aceasta avea să (( aducă (nsă ș( o serie de ironii rafinate din partea unor adversari ca Maiorescu, de exemplu. Gherea a (ncercat (n mod constant să impună concepția marxistă (n abordarea realității rom(nești. Ș( cum el sublinia nevoia impunerii societății de tip capitalist (naintea celei de tip socialist, avem toate motivele să credem că ș( aici, ca ș( (n Occident, reformarea din interior a sistemului capitalist ar fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1973: 159). Sunt amintite aici practic toate acele elemente ce trebuie să stea (n grija guvernanților precum ș( a celor care trebuie să fie pregătiți a lua fr(iele acesteia c(ndva. Susținea necesitatea cercetării țărilor (napoiate din perspectiva concepției marxiste ș( (ndeosebi realizarea unei analize multidimensionale (sociale, economice, politice, culturale) integrate a Rom(niei. El arăta că sindicatele nu reprezentau o formă de organizare dezirabilă pentru muncitorimea din Rom(nia deoarece, arăta el, sindicatele din Occident includeau ca membri muncitorii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu venituri sigure ș( peste medie, observ(ndu-se (n fundal ideea (mburghezirii clasei mijlocii, fenomen care, coroborat cu celelalte măsuri ce au permis reformarea sistemului capitalist (socializarea capitalurilor prin (nființarea societăților pe acțiuni, dezvoltarea politicilor sociale ș.a.), au infirmat scenariul marxist al necesarei revoluții ce viza instaurarea dictaturii proletariatului. Desigur, pentru el, panaceul at(t de necesar tuturor problemelor care măcinau societatea rom(nească, (n general orice societate, era reprezentat de instaurarea regimului socialist (dezvoltare economică, pace, armonizarea relațiilor sociale etc.
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care arată concordanța dintre măsurile preconizate de pe poziția social-democrată, pe de o parte, ș( interesele Rom(niei, pe de altă parte. Desigur, schimbarea atitudinii capitaliștilor față de proletariat era vizibilă (n epocă, Gherea (nsă refuz(nd să vadă (n ea (ca marxist convins) o altă soluție la problema de altfel bine pusă de către Marx. Amintind cele două soluții, cea revoluționară marxistă ș( cea capitalist reformatoare, el arăta: " Se (nțelege că burghezii au ales mijlocul din urmă, arunc(nd colb (n ochii săracilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
altă parte. Desigur, schimbarea atitudinii capitaliștilor față de proletariat era vizibilă (n epocă, Gherea (nsă refuz(nd să vadă (n ea (ca marxist convins) o altă soluție la problema de altfel bine pusă de către Marx. Amintind cele două soluții, cea revoluționară marxistă ș( cea capitalist reformatoare, el arăta: " Se (nțelege că burghezii au ales mijlocul din urmă, arunc(nd colb (n ochii săracilor, făc(ndu-i să creadă că-și dau mare osteneală pentru a le ușura ticăloșia, v(r(ndu-i (n case
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
caracteristic fenomenului globalizării faptul de a fi de necontrolat, el scăpând de sub controlul guvernelor, al elitelor politice sau al diferitelor organisme sociale. Procesul globalizării este deopotrivă criticat și analizat la modul pozitiv, în funcție de curentul de analiză. Astfel, analiștii de sorginte marxistă (conflictualistă), sunt deosebit de critici asupra termenului în sine și asupra conotațiilor acestuia, accentuând procesele de distrugere a culturilor locale, de omogenizare, de deteriorare a mediului înconjurător, de subordonare tot mai accentuată a țărilor și zonelor defavorizate celor mai puternice. Ei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o analiză exhaustivă a aspectelor ce circumscriu identitatea culturală. Înainte de a trece la analiza propriu-zisă, este utilă o scurtă analiză a proceselor de construire și menținere a identității culturale a diverselor segmente ale populației în contextul regimului comunist. Fidel tradiției marxiste, acesta transformă cultura în ideologie și în instrument de propagandă. O parte din valorile și manifestările culturale sunt ignorate, altele înăbușite, altele chiar interzise (de exemplu religia și manifestările acesteia). Valorile culturale tradiționale, cu precădere cele din rural, sunt pervertite
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]