91,688 matches
-
tot felul de show-uri absurde, ridicole și grotești, uneori, în care aparițiile lor ies cu totul din sfera esteticului și, oricum, din aceea a teatralității. Această practic abandonare a profesiunii a atras, am spune în mod paradoxal, o stare materială de invidiat în breaslă și eticheta de vedetă aplicată de marele public. Un actor important trece astăzi pe strada fără să stîrnească vîlvă. O vedetă lansată de genul emisiunilor cu mult prea comerciale face valuri cum nici n-ar fi
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
este astfel o incompatibilitate de esență". În sfîrșit, teza (inclusiv croceană) a artei că "formă a cunoașterii", care face posibil echivocul între intuiție și concept: Nu credem că tragediile lui Racine sau românele lui Balzac să ofere istoricului sau sociologului material științific mai de preț decît memoriile, arhivele și statisticile departamentale" (ceea ce, în treacăt fie zis, contrazice o mult vehiculată propoziție a lui Engels). Să observăm, totuși că, Aderca, socotind că, sub raportul strict axiologic, se cuvine a lua în considerare
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
celor care aveau căderea să distribuie certificatele de talent și să proclame ivirea unor noi stele pe firmament se concentra asaltul. Li se fluturau prin fața ochilor recompensele posibile (ranguri înalte de reprezentare, premii, enorme tiraje, flatări în presă, înlesniri considerabile materiale) în caz că nu se mai cramponează de baricada ostilă". Firește că și pe Negoitescu, "că omologat și ascultat șef din culise al opoziției cugetului", îl pîndea pericolul de-a deveni țintă presiunilor ce îmbrăcau mai întîi amăgitoarea formă a măgulirii și
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
operă științifică (deși sper că n-am lezat în ea știință), ci una creatoare, originală. De aceea atîta timp consumat, chiar și cu scrisul, nu numai cu lectură". Climatul în care se află Negoitescu în diaspora este cel al lipsurilor materiale și al izolării. În ciuda discreției sale specifice, le consemnează explicit: "Deoarece bursă mea e extrem de modestă, nu mă pot deplasa, altfel m-aș fi repezit pînă la malul Neckarului simpatic. Poate însă tu, cum ești și mai tînăr și mai
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Artei și Culturii, căutând să respecte instrucțiunile și prevederile legale pentru publicațiile periodice, atât de complicate, încât "Blocul scriitorilor tineri" și "Manifestul Nopții Albe" n-au putut lua ființă, autoritățile culturale dovedindu-se ostile față de inițiativele tinerilor scriitori, pe lângă dificultățile materiale întâmpinate. George Petcu nu s-a descurajat. El a luat o nouă inițiativă, la începutul anului 1939, de data aceasta, asociindu-se cu învățătorul Gh.D. Boia, presedintele "Ateneului Cultural Melodia", cu care vrea să scoată revista Contrapunct, ca organ de
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
nu credeau. Aici, în cele șapte zile ale "vacanței" sale (care e de fapt sfîrșitul perioadei de vacanță, adică de absență a sa din cîmpul istoriei, al realității) se declanșează un lanț de reacții: cele din planul epic, simple episoade materiale (arestarea tatălui pentru a-l împiedica să vorbească cu fiul, bruscarea vecinilor binevoitori, urmărirea insolenta a agenților ș.a.) au menirea de a-l împiedica să ajungă în planul memoriei interioare, adică al unei așa-zise revelații, un revelator fotografic mai
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
deloc reproșuri, văzându-i mai ales prin prisma actelor benefice pe care le-au săvârșit atunci. Au apărat cu prestigiul lor breaslă de loviturile prea dure, atât cât au putut, girând unele inițiative mai curajoase ale tinerilor, obținând unele înlesniri materiale pentru scriitori de la autorități. Acum este încredințat că acei mari oameni nu aderaseră din convingere la regim, că se văzuseră obligați, fiecare, dintr-un motiv sau altul, să încheie amintitul pact, iar în sufletul lor regretau. Poate că, în alte
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
Oare criticul nu e scriitor? Dacă nu e, de ce nu există două uniuni, una a scriitorilor și alta a criticilor?). În al patrulea rînd, a urmat actul ultim al comediei: eliminarea mea din casetă redacționala. Problema nu e de ordin material (țin să precizez că de ani de zile n-am mai primit nici un leu, sub nici o formă, de la Contemporanul, prezența mea acolo fiind pur simbolică), ci de ordin moral. E delicată, chiar extrem de delicată. (Îmi amintesc de mîhnirea revoltata cu
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
facultăți profitabile. Din prima categorie, majoritatea sînt fete (mai studioase, răbdătoare și... idealiste decat băieții), iar dintre acestea, cele mai talentate și inteligente, îndrumate de profesori buni, ajung să dorească să practice critică literară, numai de amorul artei. Căci recompensă materială pentru efortul de a citi cel putin o carte pe săptămînă, de a alerga la biblioteci după referințe, de a respecta - ai, n-ai chef - termene fixe și de a-ți pierde zile prețioase ale tinereții la masa de scris
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
zborul/ tăcerea servește / mesenii absenți// de abanos noaptea/ își rotunjește sînii de/ gheață de nisip/ gîrla curge în luna// fîntînile/ nalta gîturile/ prin frig// oasele visului/ se desfrunzesc/ sub lumînare (Senin /pizzicato/). Sau, în sens contrar, are loc o recompunere materială a eului, o reîntrupare a ceea ce s-a destrămat: "sufletul nu e din marmita/ pentru că ruginește totuși prea repede/ nu e nici din cupru cum/ cred eu căldăraru deoarece iarnă/ nu coclește la lună nouă nici/ trei săptămîni în frig
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
repede/ nu e nici din cupru cum/ cred eu căldăraru deoarece iarnă/ nu coclește la lună nouă nici/ trei săptămîni în frig dar/ de ce vibrează și se prinde în/ ecuația coadei vibranțe pe/ rană de sus a diferențialei/ atunci pică materiale ca piatra/ cîinele motorină varză inelul/ și rămîn așa nisipul lemnul/ otel-crom-vanadium pilitura de ou/ de la pol cel mai probabil ar fi/ lemnul sună și bine suflet de/ de lemn (și pluteste-n/ copaie) și pluteste-n" (Sufletul). Halucinația e
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
consilierul și partenerul artistic al d-lui Florean, avea să-l copleșească eșecul și să-l înghită iremediabil dizgrația protectorului sau. Nu mică le va fi fost uimirea acestor sceptici la vestea că de curînd, pe aceleași locuri, cu aceleași materiale și pe fondul extinderii și al retehnologizării fabricii de marmora a lui Victor Florean s-a încheiat încă o ediție a simpozionului și anume Cărbunari 99. Ba, mai mult decît atît, relația producției cu arta s-a diversificat aici spectaculos
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
și fără diferențe valorice care să iasă din uzul acestui gen de manifestări. Mai important, însă, decît judecată valorica a celor șase lucrări este lectură lor formală în raport cu enunțul tematic și cu autoritatea lui mitologica. Cei mai apropiați de reprezentarea materială a temei, de componentă ei pămînteana sau, cu alte cuvinte, de erosul profan, sînt Aurelian Bolea și Mircea Bochis; primul într-o variantă frusta, tridimensională, anatomica și carnala, cel de-al doilea într-una mai sever codificata formal și care
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
-a strigat). Neîndoios, fundalul acestei incantații dureros dematerializante e unul mistic: "Priveliște a pietrei/ Și-a pleoapelor/ Taină/ În strigatul pur" (Poem), "strigatul pur" fiind însuși melosul poetic. Gavril Moldovan are viziunea unui Infern metalurgic, în care clocotesc componentele deopotrivă materiale și morale ale lumii, anorganicul, organicul și spiritul, într-un impact ce pare fără izbăvire: "Întîmplările din sectoarele calde/ din locurile cu foc continuu/ unde se încearcă materia dacă e bună/ de facut din ea stele amare/ pești triști viețuiesc
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
cu Palatul Regal, de a desprinde țară de Germania și a întoarce armele ("Greșeală ce am facut încheind armistițiul cu rușii, o vom plăti cu însăși pieirea noastră". Și: "Trădarea se pedepsește totdeauna... Trădarea nu ne-a adus nici un beneficiu material. În schimb ne-a adus pe vecie reputația că suntem un popor pe care nu se poate conta.") Judecățile sale păreau a fi triumfătoare, pentru ca, la conferința de la Yalta și mai tîrziu, anglo-americanii au cedat România, ca și celelalte țări
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
în mod curent sălile noastre de concert, puțini sunt aceia care pot înțelege avatarurile și adaptările, condiționările și limitările cărora le este supusă stagiunea de concerte de la nivelul proiectului și până la acela al realizării în fapt sonor. Evident, lipsa susținerii materiale, financiare, este determinanta stabilind o tranziție păgubitoare, cum se știe, la nivelul tuturor instituțiilor de cultură. Nu, nu putem fi de acord cu decizia fostului prim-ministru britanic, D-na Margaret Thatcher, care - la începutul anilor ^90 - recomandă falimentarea și
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
cu decenii în urmă, André Malraux - în egală măsură un ilustru ministru al culturii - recomandă implicarea temeinică a statului în susținerea valorilor naționale, a instituțiilor naționale de cultură. Căci instituțiile de cultură produc bunuri culturale, aduc beneficii spirituale și nu materiale, pe un circuit ce păstrează o independență relativă față de regulile economiei de piață. Aici intervine rolul statului, al guvernului, de redistribuire a mijloacelor financiare. Unde ne situăm noi în acești ani ai unei tranziții prelungite, ai unei tranziții - o numim
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
Germania și cum vă simțiți aici, la München? - Aveam obiceiul să spun, nu că am venit în Germania, ci că am plecat din România. Nu m-am gîndit o clipă și nu mi-am dorit să realizez aici o situație materială bună. Spuneam chiar că aș fi fericit să mor de foame pe malurile Senei, Tibrului sau Izarului, numai să plec de-acolo. Or, degeaba am spus mereu "am plecat de-acolo", pentru ca tot "acolo" am ramas. Tot cu ideea de
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
puțin frecvente, precum cel citat în Dicționarul limbii române ( DA) cu trimiteri la Ispirescu și Zanne: Nu știe încă cum se mănîncă mămăligă. Oricum, diversitatea analogiilor e destul de mare ca să pondereze posibilele speculații. Dacă referirea la mîncare ar părea excesiv de materială, în identificarea unei persoane prin hram - "patronul unei biserici" - ar apărea o metaforă spirituală; în realitate, ambele aparțin unui registru popular și familiar și reprezintă utilizări ironice ale limbajului. Expresia cu ce se mănîncă nu e totuși de găsit în
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
cărei defecțiuni nu le-ar mai putea suporta, căci a devenit o necesitate. Iată o autocaracterizare: "I-am spus că eu sînt mai violență decît tine fără să-mi fi pierdut bunul simț, ca îndur mai greu decît tine necazurile materiale". Desigur, bunăstarea e apărată că o cucerire personală, eventualul arivism topindu-se în cultură, în muzică, în scriitura literară. Deoarece avem a face aci, neîndoios, cu un condei de scriitoare, Cella e, aidoma tatălui său, o natură artista multiplă (Barbu
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
cum se numeau atunci), conducerea partidului ("Biroul") se întrunea cu regularitate, adoptînd decizii. Ghilezan s-a stabilit la București, după cedarea Ardealului de nord, el continuînd să fie șeful organizației de tineret a P.N.T. pe întregul Ardeal. Avea o situație materială prosperă, fiind director al băncii ungurești, romanizata "Ardeleana", unde a lucrat pînă după 23 august 1944, în timpul războiului, păstrînd funcționarii evrei, oferind - pentru asta - șperțuri consistente lui Radu Lecca. Îl cunoștea pe Antonescu, prin Ion Gigurtu, prieten al familiei, si
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
din Iași, spre exemplu, și nu numai acestea, își desfășoară activitatea sub semnul precarității. Este dramatic de observat că o societate ca a noastră, în acești ani, societate din ce în ce mai pauperă din punct de vedere spiritual, și din punct de vedere material, nu le găsește susținere. Există, însă, și rezolvări fericite. Punctuale. Puțin numeroase. Cu destule luni în urmă, primul dirijor al Orchestrei Naționale Radio, Horia Andreescu personal, a primit invitația de a conduce Orchestra Națională Radio, în cadrul unui concert special, susținut
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
sărăcăcioase ale unei vieți de mizerie, care își vor prelungi mizerabilitatea în alte mîini, în alte cocioabe, în alte suflete care le vor îndrăgi". Așadar conotațiile unei "morți vii", reprezentate de răutatea semenilor, de inconștiența cu care rîvnesc la bunurile materiale, de lăcomia lor "canibalică", întrucît implică devorarea ultimelor. Groaza devine bacoviană: "Să vezi cum ești asimilat cu pereții, cu golul, cu inexistența: ce poate fi mai sepulcral". Aviditatea și conștiința zădărnicie existenței, termeni aparent contrastanți, ce se potențează reciproc, alcătuiesc
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
la Fundațiile Regale". M-am dus în ziua și la ora fixată, și Petru Comarnescu m-a primit cu entuziasmul și generozitatea care îl caracterizau. Mi-a dăruit aprecieri calde despre Viața ascunsă. M-a întrebat și despre situația mea materială în acel București la sfîrșit de război și i-am mărturisit că am terminat studiile dar, că, fără perspective, va trebui să mă întorc la Constanța, unde, nici acolo nu puteam prevedea un mod de a-mi duce existența. Mi-
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
din domeniul literar sau al propriei specialități. footnote>. După 1990, datorită unei politici mioape și stupide, greu de înțeles<footnote De care se face, însă, vinovată puterea, fie datorită neimplicării și indiferenței, fie datorită neasigurării de facilități minimale de ordin material și financiar sau admiterii distrugerii rețelei naționale de distribuire a cărții și revistelor literare, ajunsă pe mâna unor nepricepuți sau indivizi fără scrupule, adesea veniți de aiurea, fără pic de respect față de presa și cultura acestei țări. footnote>, a încetat
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]