334,063 matches
-
ele, dar și față de materialul muzical aparținând compozitorului-titular al stilului) în interiorul unei singure lucrări muzicale. Este vorba aici despre o triplă compresie: (a) implicarea unui împrumut de material muzical - citatul, (b) amestecarea în sincronie a mai multor citate înserate în materialul muzical de autor - colajul, și (c) restrângerea câmpului stilistic de la dimensiunea unui stil pe durata vieții la limitele unei singure lucrări muzicale. Definiția stilului se transformă în conformitate cu această tehnică a unui „serialism stilistic” și adoptă titulatura (într-o anumită măsură
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
la Beethoven o putem asocia cu modul de implementare organică (tematică) a citatului în lucrările lui Alfred Schnittke. Cu alte cuvinte, gândirea lui Berio operează cu accepțiunea idiosincratică a citatelor utilizate, atitudine identică atitudinii bachiene sau mozartiene, prin utilizarea aceluiași material muzical în diferite lucrări (Bach), sau prin înlocuirea anumitor pasaje cu altele asemănătoare dintr-o lucrare diferită (Mozart)<footnote Analiza comparativă a acestui tip de procedură convențională în lucrările lui Mozart și reformularea convenționalului în tematic la Beethoven o găsim
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ales pentru anii ’20-’30 și pentru timpul prezent, sunt receptate ca material autentic - și nu doar datorită legăturilor intonaționale, ritmice sau timbrale cu textul de bază scris, dar și din cauză că nimerind în câmpul magnetic al muzicii lui Șostakovici, un material străin se recolorează în nuanțe caracteristice doar lui Șostakovici. Și, în sfârșit (însă mai întâi de toate), întreaga lui viață, Șostakovici s-a aflat sub influența lui Șostakovici. Eu am în vedere nu acea legătură gradată a moștenirii care leagă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
s-a aflat sub influența lui Șostakovici. Eu am în vedere nu acea legătură gradată a moștenirii care leagă toate lucrările lui într-un singur traiect creativ, însă atât de caracteristicile pentru compozitor, ci reluări, autocitări, reveniri la imaginile și materialul unor lucrări mai vechi, o elaborare nouă, regândită a acestora. Al optulea și al paisprezecelea dintre cvartete, a Cincisprezecea simfonie - acestea reprezintă intersecții temporale foarte originale, unde trecutul leagă relații noi cu prezentul, invadând, similar cu stafia tatălui lui Hamlet
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
efect uimitor al obiectivării, a convertirii individualului la universal, și în acest fel este soluționată cea mai mare problemă existențială a artistului - înrâurirea lumii prin contopire cu aceasta.”<footnote Alfred Schnittke, „Cercurile influenței” („Krugi vliianiia”), în D. Șostakovici. Articole și materiale, Moscova, 1976, p. 225 footnote> Este paradoxal, însă, faptul asocierii, în creația lui Schnittke, a acestui „salt înspre polistilistică” cu organicitatea procedurii simfonice, dar și asumarea profundă a simfonismului drept criteriu intrinsec al gândirii și metodei componistice. Șocul contrastului între
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
metodei lui Berio - o autentică aglomerare stilistică în termeni de multitudine sincronă, pe când termenul hiperstilistică „devoalează” la modul propriu conținutul și tensiunile interioare ale metodei componistice și a idealurilor perspectivale ale lui Alfred Schnittke. Diferența între tipul de abordare a materialului citat este formulabilă în termeni binomului continuitate-discontinuitate, ceea ce se se reflectă în termenii relației cu toată istoria muzicală anterioară în termenii dihotomiei modern-postmodern. Cazul lui Schnittke îl interpretăm astfel ca pe o continuare hiperbolizantă a concepției stilistice, ca pe o
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
scriitură diferite. Modelul stilistic schönbergian desființează integritatea. Continuitatea acestui model de definire tehnicistă a stilului îl putem observa până la limita anilor ’70, prin titulaturi ca minimalism, stocastism, aleatorism, inclusiv serialism, spectralism, toți termenii făcând referire la particularitatea organizării tehnice a materialului muzical; (4) al patrulea context, postmodernismul emergent al sfâșitului anilor ’60 - începutul anilor ’70, impune creația polistilistică a lui Alfred Schnittke drept concepție în care nu mai există departajarea în imaginea „vârstelor” sau a „compartimentelor” diferențiate pe criteriul unei alterități
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
placă". Dacă rezultatul sonor este în contradicție cu logica piesei, fie programul, fie datele trebuie modificate. Dacă nu există o astfel de contradicție, atunci voi învăța să apreciez produsul sonor. Recent am ascultat DARIA, opus în care (indiferent de variantă) materialul sonor este furnizat integral de ordinator. Care este în acest caz rolul compozitorului? Continuând aceeași idee, programele mele sunt "comprehensive", a-tot-cuprinzătoare (în lipsa unui termen mai bun), în sensul în care ele reprezintă o "black box", o cutie închisă ce adăpostește
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
aceeași idee, programele mele sunt "comprehensive", a-tot-cuprinzătoare (în lipsa unui termen mai bun), în sensul în care ele reprezintă o "black box", o cutie închisă ce adăpostește datele piesei și din care se scoate rezultatul fără ca autorul să intervină pe parcurs. Materialul sonor este produs de calculator, dar după un plan furnizat de către compozitor, cel ce stabilește până la urmă anumite limite și selectează diferite elemente. "Controlled randomness" sau întâmplare controlată este un termen folosit în literatura anglo-saxonă pentru descrierea maniei xenakis-iene de
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Fugii" sau o cantată de Webern au și un conținut emoțional, putem recunoaște că un formalism explicit nu stă neapărat în calea expresivității, în timp ce subiectivitatea autorului intervine asupra tuturor parametrilor și la toate nivelele: în modelarea sunetelor individuale, în alegerea materialelor și a procedurilor la care vor fi supuse, în stabilirea limitelor exacte între care diferitele valori pot să varieze, până la decizia de a folosi, să zicem, un program de tip DISSCO. Prin comparație, deseori se uită că a scrie muzică
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
multă vreme și mahalalele mizere în care ar fi fost greu de găsit urmele vreunei forme de civilizație europeană. Stelian }urlea (îngrijitorul ediției) și Emanuel Bădescu (cel care s-a ocupat de selectarea și prezentarea fotografiilor) au împărțit cronologic bogatul material iconografic. În primul volum sunt grupate fotografii realizate de artiști care au surprins primele semne de modernizare, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza și în primii ani de domnie ai lui Carol I. Într-una dintre fotografii, pe Sărindar, printre
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
și înlocuiesc cartea pentru copii și tineret ci, dimpotrivă, doar o completează în chip fericit, multe cărți fiind însoțite de cd. în schimb, este tot mai evident faptul că imaginea, sub diversele ei forme și în diverse stiluri, expresii și materiale concurează, serios ,textul" literar propriu-zis. Cartea bogat ilustrată și, în genere de format mare, numită în franceză ,album" pare a fi răsfățata pieței, în ciuda prețului și greutății sale destul de mari. Dicționarul Robert definește, destul de vag, ,albumul" ca o ,culegere tipărită
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
înțelegi că nu e totul/ pierdut/ și calci pe ruinele Mării Sarmatice/ auzi vuietul unei povești/ de demult" (Epica magna), această figură se compune din chiar semnele dezagregării, ale eșecului, ale "pierderii" astfel cum o biserică ar fi construită din materialele unui templu păgîn. încredințarea vine pe o cale ocolită. Cuvintele de ordine ale crizei: neliniștea, frigul, uscăciunea se instituie drept insigne stilistice ale unei coerențe expresive. Ele salvează ființa de la înecul în spumele din care "se-alege doar noapte/ cu
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
1 - 2; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 194- 195; footnote> . Cercetătorul pornește de la constatarea penuriei culegerilor de melodii populare, evidențiind faptul că puținele culegeri „pe care le avem nu le putem utiliza ca material sigur, cules obiectiv din realitatea melosului popular”, deoarece „atât amatorii, cât și compozitorii care au întreprins asemenea activitate de culegere, nu au ținut seama de obiectivitatea pe care trebuia s-o aibă în vedere tocmai la ridicarea și aducerea cântecelor
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
au lipsit culegătorii de talia lui d’Indy, Gédalge, Silcher, Pommer, Frasser, Kodály, muzicologii de prestanța lui Aubry, Tiersot, Krohn, Stumpf, Fleischer și „n-am izbutit să avem o culegere de cântece populare care să poată fi folosită atât ca material pentru cercetarea științifică, cât și ca modele de creațiune muzicală românească”<footnote Idem, p. 2; footnote> . Operația de tezaurizare a folclorului trebuie să țină seama de urgența activității: „cât nu se pierde cu desăvârșire” creația ce urmează a fi investigată
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
București, An II, nr. 161, 23 mai 1925, p. 1; footnote> . Autorul proiectului propune trecerea la înregistrarea prin „metode fonografice”, apte să evite subiectivismul culegătorului și care să stea la baza unei „arhive fonogramice pe care am înzestra-o cu material muzical strâns din întreaga țară”, având ca modele pe cele care funcționau la acea vreme, la Viena, Berlin, Paris, Budapesta etc. Într-o formă redusă pledoaria va fi republicată în revista Muzica, adresându-se, astfel, altei categorii de interesați de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
este aprobată lista mijloacelor fixe ale instituției, aparate de înregistrare și de reproducere a melodiilor culese și este numită comisia Arhivei. În aceeași zi, 15 martie 1927, George Breazul este numit oficial în Comisiunea instituită cu însărcinarea de a culege material folcloristic muzical și de a alcătui arhiva fonogramică - XVI - 1747. „Ziua de 15 martie 1927, când s-a pus această rezoluție - va conchide etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu, la aproape 40 de ani de la eveniment - este ziua când a luat ființă - după
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în diferite studii și articole publicate în timp, în cursul de Istoria muzicii românești<footnote Breazul, George - Istoria muzicii românești, Tipo și litografia Ministerului Culturii și Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, 1956 (pe coperta cărții apare Prof. M. Breazul); footnote> și în materialele ce alcătuiesc primele volume de Pagini din istoria muzicii românești, cel din 1966, îngrijit de unul dintre eminenții săi elevi<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. I, Ediție îngrijită și prefațată de Vasile Tomescu, București, Editura muzicală
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
emisiuni radiofonice, cursuri, lăsându-ne studii și numeroase fișe destinate celor mai diverse aspecte ale domeniului: genuri și forme muzicale: liedul, sonata, simfonia, opera, poemul simfonic, rapsodia, epoci stilistice, lucrări, ori reprezentanți ai literaturii muzicale, etc. Cele mai cunoscute rămân materialele consacrate lui Mozart - la loc de cinste situându-se omagiul românesc la bicentenarul genialului compozitor<footnote Breazul, George - La bicentenarul nașterii lui Mozart, 1756 - 1956, București, Uniunea Compozitorilor, 1957; footnote> - lui Glinka<footnote Breazul, G(eorge) - Glinka; în Probleme de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Breazul, G(eorge) - Comemorarea lui Beethoven în școala secundară; în: Cuvântul, București, An III, nr. 697, 28 februarie 1927, pp. 1 - 2; Republicat în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 204 - 207; footnote> , etc. La fiecare din aceste materiale, mai ample, sau mai succinte, autorul are în vedere aspecte legate de legăturile lor cu viața culturală românească. Întâlnim în cronicile sale referiri și atitudini critice la interpretărilor unor lucrări simfonice semnate de Haydn, Mozart, Beethoven, Berlioz, Franck, Ceaikovski, Dvoŕak
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzicii universale<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe et critique musical; în: Muzica, București, An XXXVII, nr. 6, iunie 1987, p. 47; footnote> iar problematica universalistă va fi abordată - cum se exprima îngrijitorul volumului consacrat celei mai mari părți a materialelor de acest gen - „cu spirit științific dinspre latura tradiției europene de cercetare și cu spirit creator dinspre aceea a imperativelor naționale”<footnote Firca, Gheorghe - Prefață; în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, București, Editura muzicală, 1977, p.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cântări gregoriene, scări muzicale, bicordii, pentatonii, melodii medievale, melodii siriene, albaneze și din alte culturi balcanice și asiatice, cu extrase din diferite lucrări, din Riemann, Charles Nef, Gaetano Cesari, Johannes Wolf, Robert Haas, Friedrich Blume etc, care urmau să constituie materiale pentru anumite capitole, cursuri, sau lucrări de sine stătătoare. O bună parte a acestora va alimenta conferințele radiofonice, ca cea din 4 martie 1932 - Muzica primitivilor, pentru care citează melodii din muzica wezilor, din Columbia, a indienilor Hopi, un cântec
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
culturii naționale racordată la standarde europene, bazată pe o documentare solidă, în cărțile proprii, ce alcătuiesc una dintre cele mai reprezentative dintre bibliotecile particulare, cuprinzând documente înscrise în nu mai puțin de 17 registre de inventar - cu cărți și alte materiale, studii, articole, fotografii, scrisori, programe - și au servit școlii românești timp de aproximativ un deceniu și jumătate, așa cum am arătat în urmă cu aproape peste un deceniu și jumătate, când prezentam următoarea schemă<footnote Vasile, Vasile - Pagini nescrise din istoria
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cântând” - antologia de Cântece românești pentru școala primară - cuprinzând melodii ce „vor hrăni sufletele și le vor înălța inimile” copiilor, „îi vor dispune și le vor da impulsuri noi și puternice, corespunzând înțelegerii lor”. Există în scrisul lui George Breazul materiale ce ilustrează caracterul interdisciplinar al unor abordări exemplare. E vorba despre amplelele studii referitoare la istoria învățământului muzical în Principatele Române, care privesc deopotrivă istoria învățământului, a educației, dar și a muzicii, domenii care se intersectează, cele mai importante exemple
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Vasile - George Breazul sau un model pentru educația muzicală românească... footnote> , conturând modelul propus de el pentru educația muzicală românească<footnote Vasile, Vasile - Metodica educației muzicale, București, Editura Muzicală, 2004, pp. 55 - 58; footnote> și din 2003, prefațând volumul consacrat materialelor de pedagogie și didactică muzicală<footnote Vasile, Vasile - Concepția lui George Breazul și afirmarea educației muzicale românești...; footnote> , Marin Velea<footnote Velea, Marin - La o sută doisprezece ani de la nașterea profesorului, folcloristului, istoriografului și criticului muzical George Breazul (1887 - 1999
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]