1,488 matches
-
putem cădea apoi în juste-milieu-[u]l rațiunei și a adevăratei simetrii; căci nu cred c-ar esista între români un geniu atât de putinte care să vrăjească nava română cu cântecul ideilor sale pe calea de mijloc, când tocmai materialismul are pretențiunea d-a trece de cale de mijloc. Circe ar cânta în zădar - noi n-am merge. Dar, fiindcă estremele s-ating, ar fi mult mai lesne să ne azvârlim în idealism, căci, ca ceva de tot nou, ar
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu este și n-a fost niciodată, aceea nu e cu putință. Acesta-i un adevăr a priori sigur. [FIINȚĂ ȘI RAȚIUNE DE A FI] 2267 Nimic nu poate fi decât prin cuvântul, prin rațiunea în virtutea căruia este. IDEALISM ȘI MATERIALISM ["MATERIALIȘTII AU DOUĂ PROBLEME... "] 2255 Materialiștii au două probleme de rezolvat: Întîi: Daca materia, precum și-o imaginează (caracterul ei, mărginirea în trei dimensii și ponderabilitatea), e substanța și principiul fundamental al universului, atunci ea este = cu absolutul. Dar amîdouă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
toate fenomenele. Din momentul în care am conceput această ideie - a independenței absolutului - esplicarea fenomenelor devine un fel de calcul a priori pe care esperiența nu are a-l confirma, ci a-l verifica. ["MONISM ȘI PLURALISM"] 2275B Da! chiar materialismul, fiind monist, e mai idealist decât oricare pluralism. Însă materialiștii să nu uite că sunt datori a esplica din acea materie a cărei definiție consistă în impenetrabilitatea în trei dimensiuni (o definiție viciată deja prin amestecul cauzalității și a spațiului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pot fi decât echivalentul palid al unei lumi ce există în sine însuși și pe care o numesc materie. Nu idealism și realism - monism și pluralism, iată adevăratele antiteze. [UNITATEA COSMICĂ] 2255 Nu există o adevărată antiteză între idealism și materialism. Amândouă admit o singură unitate cosmică - din ea au a esplica prin fracționare, adecă prin termeni de raport, toate fenomenele. Daca materialiștilor nu le succede aceasta, cauza este că sunt ignoranți și unitatea lor e falsă. Unitatea nu este materia
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
un obiect al fantaziei, care însuși aparține unui capitol al psicologiei. Partide: Lupta între corp și suflet. Supozițiunea unei ființe. E o veche închipuire populară. De acolo vine metempsicoza. Aparține vechimei asiatice, apoi în filozofia greacă. În timpul nou același proces. Materialismul nu cunoaște suflet - antimaterialiștii susțin contrariu. Această știință analogă cu alchimia. Chimia alch[imică]. Arătări sufletești și psicologia. Rămâne espresia spirit, totuși nu-i așa. Sfera subiectivă a fenomenelor este psiche. Această sferă se gândește și este un teren de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
știa de când era student. Le cunoscuse pe fetele lui într-o vacanță și îi știa meteahna. A doua zi îi adusese Rebegilă bibliografia... era îngrozit! Coșcogeamitea teancul de cărți îl aștepta! Congrese, întruniri, tratate, doctrine, strategii, filozofie marxistă, tomuri de materialism dialectic și bineînțeles științific, cărți, anexe și broșuri! O întreagă istorie de reuniuni, însă faptic se puteau cita câteva idei afișate pe lozincile din orice sală de spectacol! Laur ar fi trebuit să se pună cu burta pe carte. Când
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Cred că au greșit tratamentul termic și știi cât de greu se înlocuiesc... trebuie să desfaci tot buldozerul să scoți cutia! - Dar ai învățat ceva pentru astăzi? - Ei pe naiba... n-am citit nimic, însă mi-a povestit Rebegilă tot materialismul dialectic pe drum ! spuse Laur zâmbind, - Eu am citit ceva, dar am niște emoții! - Și eu... că nu știu nimic! Râdeau... se cunoscuseră la un simpozion de prezentare al firmei Euclid și rămăseseră de atunci prieteni. Un coleg din IUGC
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și tradiția catolică, după părerea economistei franceze, este de acum inevitabilă, mai ales - așa cum susține ea - după ce marea operă a lui Hayek a eliminat din liberalism trăsăturile moștenite de la «acea Epocă irațională a rațiunii» (raționalismul de tipul iluminismului, utilitarismului și materialismului: caracteristici de bază ale lui homo oeconomicus) care-l făceau ostil învățăturii creștine și gândirii sociale a Bisericii. Și dacă astăzi ne uităm spre trecut și privim cu atenție problema genezei capitalismului, atât de discutată și de fundamentală (pentru Occident
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
unity, diversity and change (Studies in the contemporary values of modern society). London: Macmillan [102, 201, 343]. Hardy, Frank Joseph 1971. The hard way: the story behind 'Power without glory'. Hawthorn: Gold Star Publications (Aust.) [294]. Harris, Marvin 1979. Cultural materialism: the struggle for a science of culture. New York: Rondom House [299]. Hartshorne, Hugh, and May, Mark Arthur 1928. Studies in deceit. Book 1. General methods and results. (Studies in the nature of character 1.) New York: Macmillan [195, 265]. Hartung, John
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
iluministe de libertate, egalitate și fraternitate într-o ordine mondială cu totul nouă care avea să elibereze toate ființele umane din exploatare și dominație (Marx și Engels 1977). Numeroși teoreticieni clasici ai relațiilor internaționale au indicat erorile marxismului sau ale "materialismului dialectic" în evaluarea istoriei mondiale. Marxismul a constituit fondul argumentului lor că politica internațională se desfășoară de mult timp în jurul rivalității și conflictului între comunități politice independente, și acest lucru va continua să se întâmple și în viitor. Realiști precum
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în anii 1930 că provocarea era să conservi "spiritul" și să te desprinzi în același timp de "litera" marxismului clasic (Friedman 1981: 35-6). În cadrul aceleiași tradiții, Habermas susținea în anii 1970 că sarcina cheie era aceea de a determina "reconstrucția materialismului istoric" (Linklater 1990b; a se vedea de asemenea Capitolul 6 din prezentul volum). Prima secțiune a acestui capitol descrie principalele trăsături ale materialismului istoric și explică modul în care relațiile internaționale se încadrau în această structură, iar cea de-a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
În cadrul aceleiași tradiții, Habermas susținea în anii 1970 că sarcina cheie era aceea de a determina "reconstrucția materialismului istoric" (Linklater 1990b; a se vedea de asemenea Capitolul 6 din prezentul volum). Prima secțiune a acestui capitol descrie principalele trăsături ale materialismului istoric și explică modul în care relațiile internaționale se încadrau în această structură, iar cea de-a doua secțiune rezumă temele esențiale prezente în analiza marxistă privind naționalismul și imperialismul. Urmează o trecere în revistă succintă a criticii ortodoxe la adresa
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1978; vezi și Carr 1953). În al treilea rând, după cum a remarcat Gallie (1978), acele comentarii interesante privind naționalismul, statul și războiul nu i-au făcut pe Marx și pe Engels să își reconsidere afirmațiile timpurii despre puterea explicativă a materialismului istoric. O distincție inutilă între baza economică și suprastructura juridică, politică și ideologică a societății a rămas punctul central pentru majoritatea rezumatelor acestei perspective. De prea multe ori statul a fost privit ca un instrument al clasei conducătoare, cu toate că era
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
diversității culturale fără precedent. Acestea erau idei contro-vesate care se ciocneau de ideea socialistă care s-a dezvoltat în Rusia sovietică sub Lenin și Stalin, dar indicau un mod de a construi pornind de la moștenirea marxistă și de reconstrucție a materialismului istoric. Cu toate acestea, apariția marxism-leninismului sovetic însemna că ceea ce Gouldner (1980) catalogase drept anomalii, contradicții și posibilități latente în interiorul tradiției marxiste, erau suprimate în cadrul unui sistem închis, cvasiștiințific de presupuse adevăruri care distrugeau posibilitatea creșterii și dezvoltării ulterioare. În
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prin care tradiția marxistă a fost pusă în contact într-un mod mai direct cu studiul relațiilor internaționale. Analiza lui Robert Cox asupra forțelor sociale, asupra statelor și ordinii mondiale rămâne una din cele mai ambițioase încercări de a utiliza materialismul istoric pentru a evita limitările teoriei care consideră statul ca punct central în relațiile internaționale. Concepția materialistă a lui Cox privind stucturile economice și politice globale se concentra pe interacțiunea dintre metodele de producție în special metoda capitalistă -, state și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dezvoltarea formei moderne a relațiilor internaționale de-a lungul ultimelor secole subliniază cât de puțin poate fi înțeles prin prisma unei explicații realiste. Lucrările lui Rosenberg (1994) și cele ale lui Teschke (2003) reprezintă exemple puternice în ceea ce privește felul în care materialismul istoric este utilizat pentru a demonstra că sistemele geopolitice sunt ancorate în relații de producție specifice și pentru a analiza modurile în care sistemul modern de state și formele capitaliste de producție s-au dezvoltat împreună. Rezultatul acestor evoluții este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o dimensiune critică. Importanța acestei distincții va fi expusă în detaliu în Capitolul 6 din prezentul volum. Cu toate acestea, este necesar să fie prezentată în acest stadiu al discuției pentru a putea face o serie de observații asupra reconstruirii materialismului istoric. Distincția între teoria orientată către soluționarea problemelor (problem-solving) și teoria critică a fost făcută de Cox (1981: 128) și a fost pusă în legătură cu remarca sa des menționată conform căreia "cunoașterea servește întotdeauna cuiva anume și unui scop anume". Altfel
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
contemporane. Abordări precum feminismul, postmodernismul și postcolonialismul tratează subiecte ca patriarhatul, construcțiile identității și alterității în contextul politicii naționale și globale, care nu s-au numărat printre dimensiunile centrale ale studiilor marxiste asupra politicii mondiale. Cu toate acestea, versiunea de materialism istoric a lui Cox a luat în considerare recentul avânt al politicii identitare asociată cu națiunile minoritare și popoarele indigene; de asemenea, el a dat o importanță specială analizei consecințelor politice ale identităților civilizaționale în contextul ordinii mondiale post-europene. Viziunea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
către dezvoltare". "Recunoașterea și înțelegerea reciprocă" sunt considerate drept fundamentele necesare ale unei ordini sociale drepte în care diversele identități culturale își au locul binemeritat (Cox 1992b, 1993: 265). Atenția acordată culturii și civilizației se suprapune proiectului de reconstruire a materialismului istoric asociat cu scrierile teoreticianului critic din Școala de la Frankfurt, Jürgen Habermas. În anii 1970, acesta susținea că marxismul se făcea vinovat de supraestimarea importanței "muncii" pentru structura socială și schimbarea istorică și de subestimarea rolului "interacțiunii" adică al formelor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
afirmației lui Marx că scopul teoriei și al acțiunii politice este de a înțelege și a sprijini crearea unei lumi în care ființele umane pot beneficia mai mult de pe urma istoriei, în condițiile pe care ele însele le-au ales. Reconstruirea materialismului istoric a condus la o discuție complexă despre trăsăturile universale ale comunicării, și pe această bază Habermas a dezvoltat "etica discursului" sau "teoria moralității discursive". Cel mai direct mod de explicare a abordării discursive este acela că mulți oameni în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unui argument moral. În cazul în care nu rezultă o situație de consens și consensul nu trebuie niciodată impus -, le rămâne sarcina de a identifica un compromis echilibrat între poziții rivale (Habermas 1999). Două aspecte trebuie subliniate în legătură cu rezultatul reconstruirii materialismului istoric de către Habermas. În primul rând, Habermas a respins de timpuriu afirmațile marxiste clasice privind întâietatea producției și poziția centrală a conflictului de clasă în orice formă de viață. Ideea emancipării universale ca diminuare și eradicare a inegalității de clasă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
trebuie adăugat, întrebările care se găsesc în centrul acestor dezbateri îi privesc mai ales pe aceia care sunt interesați de soarta marxismului și a teoriei critice influențate de marxism. Ele prezintă o importanță mai mică pentru cei care consideră că materialismul istoric oferă instrumente esențiale pentru explicarea relației dintre sistemul internațional de state și economia capitalistă mondială sau structura și dinamica hegemoniei globale. Marxismul și teoria relațiilor internaționale în prezent Până destul de recent, marxismul era forma puternic dominantă a teoriei sociale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
foarte puțin marxismului, iar mulți resping ideea emancipării universale pe motivul că toate proiectele cosmopolite conțin sâmburii unor noi forme de dominație. Ei aduc în sprijinul lor exemplul marxismului, odată instalat la putere. Au avut loc eforturi de reconstruire a materialismului istoric și de import de idei care se înscriu în alte tradiții, după cum o relevă dezvoltarea gândirii lui Habermas. O întrebare care apare în urma acestor provocări la adresa marxismului și în urma revizuirilor marxismului este în ce măsură perspectiva de acum poate avea vreo
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
inegalități ar trebui să fie forța motrice a analizei rămâne o realizare majoră, cu o importanță de durată în studiul Relațiilor Internaționale. Concluzie În ciuda slăbiciunilor sale, marxismul contribuie la teoria Relațiilor Internaționale sub cel puțin patru aspecte. În primul rând, materialismul istoric, cu accentul său asupra producției, relațiilor de proprietate și claselor, constiuie o contrapondere importantă la teoriile realiste care consideră că lupta pentru putere și securitate determină structurile politicii mondiale. Aceasta conduce la încă două aspecte, și anume că marxismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
muncii constructiviștilor, socialul, istoricul și normativul s-au reîntors în centrul dezbaterii, mai ales în cadrul nucleului american al disciplinei. Până spre sfârșitul anilor '80, doi factori au contribuit la marginalizarea analizei societale în cercetarea din Relațiile Internaționale. Primul a fost materialismul copleșitor al perspectivelor teoretice majore. Pentru neorealiști, determinantul principal al comportamentului statului este distribuția capacităților materiale între state în sistemul internațional, un determinant ce dă statelor motivația de supraviețuire, care, la rândul ei, aduce după sine competiția echilibrului de putere
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]