124,212 matches
-
tranzacții anonime patroni anonimi terorism anonim birouri hârțogăreală contabilitate companii vânzări-cumpărări firme magazine cu mărunțișuri antichități făcute mâine restaurantele scuipă clienți saci de cartofi în vitrinele suspendate fugi pe o bandă rulantă cu căști la urechi robot activat de idealul materiei nemuritoare departe de umbra adâncă a potecii înguste restaurante mâncătorii muzica masticației valsul porumbului cantine unele peste altele mâncare mâncare pentru toate buzunarele obsesia grăsimii călărind mușcătura hormonii și sucurile colorate prin carnea infinită parcul central rampa și eterna tinerețe
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
cu rotile filtrați de ochi severi de silicon agățați pe ramurile timpului tarabă după tarabă la baza verticalelor Titanice intimidează catedralele și otrăvesc vegetația de plastic cu trilioanele de oficii și galaxii de biți de hârtie o conductă gigantică drenând materia pură sub capul Statuii Libertății canale de aburi și isteria străzilor congestionate ambulanțe nu mai ajung la destinații urgența e peste tot timpul e mașina de bani furnici financiare numere alocate și dislocate programatori ai entropiei orașul lucrurilor visate găsite-pierdute
Manhattan by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13236_a_14561]
-
în centrul Esteticii: este ideea artei ca formă perfectă a muncii. „Ideea de artă înfățișată aici se înlănțuiește cu o filozofie a muncii. Arta ne-a apărut ca o formă a muncii, ca un produs al lucrării de transformare a materiei. Fiind muncă, arta ni s-a părut a fi forma ei cea mai perfectă, aceea în care sforțarea lucrătorului ajunge să se odihnească în plenitudinea lucrului încheiat și armonios. Arta este astfel ținta oricărei munci, atinsă parțial și, din cînd
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
și criticile ei, imaginate cu umor. De asemenea, poate duce în eroare includerea între aceste impresii de lectură inventate de autor și atribuite unor critici cu nume sugestive, a notelor de traducător (n.t.). Era necesară și o tabelă de materii, oglindă a volumului impunător sub toate aspectele, de la prima până la ultima copertă. Avant-propos-ul semnat de autoarea adaptării în vers francez este prudent așezat sub scutul unui motto extras dintr-o frază mai dezvoltată, a lui Roman Jakobson, privind intraductibilitatea poeziei
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
în pagină! Instalat în simțurile și unghiul de observație ale unui tânăr țăran, cititorul traversează o lume, la început de dimineață, după o noapte ploioasă, cu acuitatea în percepții a unui Zola (din La Terre) sau a lui Liviu Rebreanu. Materia corporală stăruie, strivitoare. Simțurile țărănești resimt și descriu un spațiu ce nu aparține infernului, ci mai degrabă purgatoriului: în iadul dantesc, ne scufundăm în ,,bolgii” tot mai închise - aici, suntem la lumina zilei. Dar zările deschise nu ne liniștesc căci
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
Corneliu Zelea Codreanu. La p. 404, „Convorbiri literare, nr. 11, nov. 1895”, în loc de 1995. Dar acestea sunt mărunțișuri, mici scăpări, firești de-a lungul a 500 de pagini. Ediția critică Rebreanu, pe care o datorăm neobositului și mult competentului în materie Niculae Gheran, și în vol. 22, se menține la același nivel de înalt profesionalism. Este, o știu acum toți specialiștii și nu numai ei, o ediție excelentă.
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
e, probabil, purgatoriul ce se impunea unei categorii extrem de harnice, îndestulată cu de toate cele căzute de la masa căpcăunului. De suspectat însă tagma, dacă nu cumva, așa, pocăită, continuă să asude la gen. Deși pare că totul a murit în materie, aflăm din cînd în cînd că budoarul cutărui baron local e burdușit cu portrete jilave încă; vedem cum, printre uși, în vizite de lucru, inevitabilului Iliescu i se strecoară cîte-un portret cu-nvăluitor zîmbet Divertis. Pe care, firește, succesorul maniacului
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
sunt sănătos, dacă sunt bursier, dacă locuiesc în condiții bune etc. etc.). După aceea mi-a spus - semi-interogativ, semi-afirmativ și parcă în chip de scuză - că sunt „un student eminent”, mi-a indicat o serie de lucrări de specialitate în materie de lingvistică și mi-a cerut să-l vizitez din nou peste 2 săptămîni. Eu îmi închipui că probabil academicianul a fost criticat în organizația de bază fiindcă nu a promovat noi cadre și acum a căzut pe mine păcatul
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
de marțea trecută și timpul s-a scurs cu pregătirea examenelor, adică mai exact a examenului de literatură universală, singurul mai acătării dintre toate. Dată fiind perioada de care ne ocupăm (Evul Mediu, Renașterea), am întreprins o largă documentare în materie de umanism, ceea ce mi-ar permite de pe acum să mă cocoț pe o catedră de liceu. De altfel, butada mea preferată în aceste zile este: „De atîtea studii umaniste, voi sfîrși prin a mă dezumaniza!” 11 febr. 1952. Singura lucrare
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
a scurs a avut loc o mult trîmbițată consfătuire cu decanul, spre a se studia posibilitățile de descongestionare a programului. Era mai mare dragul să-i privești pe colegii mei manifestîndu-și fățiș și cu o admirabilă naivitate antipatia față de diverse materii, pentru ca la sfîrșit decanul să arate că el înțelege doleanțele formulate, dar că... satisfacerea lor depinde de Comitetul pentru învățămînt superior. Cu alte cuvinte, paște murgule iarbă verde! O să fie bine de cei care se vor înscrie la anul în
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
zis minore, și Spirit n-ar fi tocmai forțată. Frumosul “înalt” și derizoriul, grotescul unei “mașini de scris pe masa de bucătărie, printre coji de ouă și de cartofi”, se alătură palpitului culorii câte unui morcov care vorbește despre “bucuria materiei”, “frica de bucurie” e, alteori, vecină cu gustul amar al trecerii - “norii trec risipindu-se / să fie rochiile mele / culorile lor tot maia palide // și umbra acestui cuier / ca o spânzurătoare” - câteva vise “cu Dostoievski” proiectează angoase nocturne, “mâinile lui
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
a scrisului, care-și asociază cât mai multe date ale trăirii, la nivele diverse, desigur, dintre care nu lipsește nici stratul livresc, al experienței culturale, cu inerenta “artă combinatorie” și gradul de conștientizare accentuat al acestui tip de operații aplicate materiei verbale. Dimpotrivă, noul “portret” al poetei e înrămat într-o realitate deloc cosmetizată ori împinsă în plan secundar, spre un prag al desființării, ci înregistrată “direct”, - un univers de “tarabe”, pestriț amestec de bâlci, în care imaginea despre sine capătă
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
înfigi mîinile și gleznele". Dar condiția de poet de la "periferia fizică a orașului" apare și într-o aură amar-comică, mazilesciană: "oh Universule blînd papagal îngînînd zile/ și nopți de cenușă s-a născut poetul local/ minunea negăsită-n tabla de materii/ s-a născut hiena aerului liedul secret/ sorcova lui Dumnezeu vietatea/ cu tristețea cît un arhipeleag/ miracolul carnavalului triumful/ oh Universule vai de fundul tău/ a venit omul ales poetul apeductelor/ lăcătușul stelelor hingherul astrelor negre/ cel ce te-o
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
de retorică: „Dacă într-o noapte mai existăm, într-alta avem liste de cheltuieli în zile, prieteni dispăruți. Dacă într-o noapte mai existăm, într-alta mirosim torțe, a stricnină/ și mulți nu ne mai regăsim în ograda familiei./ Iluminarea materiei? Irealitatea cuvântului? Se poate! Dar hârtia a uitat cum arată o aureolă." Câte o găselniță ușor prețioasă vrea să transforme melodrama realului în cerc hermeneutic: „Azi, după ce ai terminat exercițiul la bârnă/ exercițiul la paralele, lecția de extaz,/ zice traumatism
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
bîntuie același trup dematerializat, fluidizat sau împuținat cantitativ, corpul însuși devenind, periodic, o "vizuină luminată", un spațiu de siguranță dar și topos al unui teribil prizonierat. Tema încarcerării în structuri concentrice, de la "capul strîns puternic în scheletul craniului" pînă la "materia brută" ce-l izbește de pereții ei, dureros, este în fond drama zidirii în propriul destin: "Viața ta a fost așa și nu altfel", iată melancolia de a fi "unic și limitat" într-o lume "închisă în luminile și culorile
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]
-
explozii poetice cu semnificație întîrziată în Bacovia, B. Fundoianu, L. Dimov și mai ales în proza lui M. Cărtărescu din Orbitor. Autobiograficul filigranat într-un fel de conștiință metafizică, straniul halou oniric, anatomicul misterios și senzual, abiogeneza ca debusolare a materiei vii, dependența eminamente senzorială față de obiecte transformă "bizara aventură de a fi om" în aceea cu mult mai rară și aleasă de a fi scriitor. M. Blecher se stinge din viață la 31 mai 1938, la 29 de ani și
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]
-
și fiindcă o bănuială anume îmi dă tîrcoale, în pofida optimismului meu funciar dacă vor fi existînd și "rațiuni" economico-financiare (bunăoară, drepturi cuvenite, printr-o eventuală reeditare, către moștenitorii regretatului scriitor trecut la cele veșnice în 1998), sau nereglementări juridico-avocățești în materie ș.a.m.d.?... Cît despre vreo "cabală", ori alte subiectivisme păguboase dinaintea cărora "se sparie gîndul" vorba cronicarului , nu pot adăuga nici un cuvînt: să fim, totuși, raționali Oricare ar fi motivele acestei penurii, îmi permit să rog îndeosebi pe directorii
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
personagiu ridicol știa însă că poporul sărman e lipsit de instrucție elementară și că țărănimea nu citește gazetele. Nu știa însă că, dacă plugărimea i-ar fi cetit scrisorile, și-ar fi făcut cea mai proastă impresie despre cunoștințele în materie agricolă ale fostului învățător."7 Lunga călătorie în inima întunericului ajunge la capătul ei și întreaga țară se trezește la o nouă viață. Dublul textual imaginat de Mihail Sadoveanu este, abstracție făcând de o realitate documentabilă, fascinant: scriitorul își redobândește
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
și istoricul literar subliniază că, în Les Mailles du filet, "autoarea transformă într-un adevărat «roman» experiența ei de viață în plină comunizare a României."3 Ideea era, mai departe, detaliată și nuanțată: "Prozatoarea, în spiritul autenticist al vremii, tratează materia epică, surprinsă pe viu, după regulile narațiunii romanești, adică acordînd notației personale semnificații artistice și urmărind nedisimulat un adevărat plan epic, o construcție narativă pe cale de consolidare."4 În același sens erau și concluziile: "Jurnalul Soranei Gurian, mai mult decît
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
aparte. Specializarea aceasta în acre intră acum obiectele înseamnă că există doar conceptul, fără corporalizare. Șervețelele sunt doar clone ale unui concept. Bunicii noștri aveau chiar un sentiment de vinovăție atunci când aruncau un capăt de ață. Un alt respect față de materie. Pentru ei vă spuneam că nu există conceptul de gunoi." Toată această reevaluare pledează pentru o conștiință nepervertită, țărănească, neaoșă, primitivă, rudimentară, mistică și haioasă. Sorin Stoica îl iubește pe Pațanghel al lui Preda. Și totuși, țăranii descriși de el
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
autorul având grijă să distingă între posibilele influențe și originalitatea de necontestat a scriitorului român în ceea ce privește modalitatea artistică de a trata aceeași temă. În ansamblu, volumul de față se prezintă ca un jurnal exegetic, vădind preocupări și preferințe personale în materie de literatură, autorul abordând într-un stil eseistic diferiți scriitori și operele lor. Impresia generală este aceea de carte "deschisă", căreia i se pot adăuga oricând alte scrieri de aceeași factură. Iosif Cheie-Pantea, De la Eminescu la Nichita Stănescu, Editura Excelsior
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
eboșe abstracte, sugestii de existență ba chiar de existențialism. Foarte puține imagini concrete, deși poeziile sunt transparente, simplificate, ele sunt cel mai adesea punctele de plecare a meditațiilor de profunzime și serenitate orientală, sau de contemplare la modul rembrandtian a materiei ființelor: "văd scena din pădure/ mistrețul negru zace/ în balta roșie/ de sânge aburind" (Vânătoarea). Alteori realitatea se încheagă ciudat-superb în imagini foarte sugestive: "prin fereastră/ ninge imaginea e vie/ nu poate fi agățată/prinsă alunecă din labe/ se rostogolește
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
micului domeniu de la Copou să ne povestească despre cum a intrat în posesia moșiei lui Pamfil Șeicaru de la Ciorogârla, după 1944, ca după aceea, foarte curând, s-o predea statului și să militeze (cât de convins?) pentru înființarea colhozurilor. O materie extraordinară ar fi avut la îndemână memorialistul, fie și de s-ar fi limitat numai la sfera literaturii. N-a fructificat-o, iar pe aceea din anii instaurării comunismului, la care și-a adus și el o tristă contribuție, nici
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
În demersul său, în fond, autobiografic, Sadoveanu divulgă o serie de modèle și izvoare, sugerând nu o dată geneza operei de acum și de mai târziu. Experiența serviciului militar, analfabetismul recruților, condițiile primitive din cazarmă îi vor nutri în bună măsură materia unui volum, precum Amintirile căprarului Gheorghiță (1903). La confluența râului Suceava cu Siretul, într-un sat, Liteni, a auzit o poveste de dragoste (un boier amorezat de o fată simplă de la țară) care-i va inspira subiectul romanului Venea o
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
Altundeva - pe altă planetă, Unde să-mi încep veșnicia. * * * Un urlet de sunete și culori cutreieră orașul dimineața. Alungați tot mai des Din pădurea interzisă, Cu ochii scoși Poeții cântă în neștire. Niște închipuiți hrănindu-se Cu starea metafizică a materiei, Ce ucenicie în deșert Pentru slujitorii speranței...
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]