3,577 matches
-
nu recidivează la sarcinile următoare. HTA cronică sau preexistentă sarcinii se poate complica cu o preeclampsie (preeclampsie supra adăugată). HTA este de regulă descoperită înaintea săptămânii 20 de amenoree. 4. în preeclampsie pot apărea complicații maternale și complicații fetale. Complicații maternale Eclampsia Se definește prin encefalopatia convulsivantă (edem cerebral) care complică pre-eclamsia. Este precedată de: creșterea rapidă în greutate (edeme importante) HTA severă (> 160/110 mmHg) Creșterea proteinuriei (> 3g/l) Creșterea uricemiei Creșterea creatininemiei Apariția trombocitopeniei Apariția cefaleei, tulburărilor vizuale, durerilor
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
distinct, invadarea teritorială.” (Patrick și Zempolich, 2003, 307) Un alt tip este agresiunea ce vizează actul sexual. Vorbim de actul care nu implică În mod direct acțiunea sexuală, ci doar pe cel de agresare (dacă ne referim la oameni). Agresiunea maternală protectivă, cel de-al șaselea tip, implică, la fel ca și la oameni, apărarea nou-născutului Împotriva potențialelor sau realelor amenințări. În fine, cel de-al șaptelea tip este agresiunea instrumentală, definită ca fiind ,,comportamentul de amenințare care În mod repetat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mod constant, în timp ce rata mortalității va continua să scadă. În vremurile trecute, viața femeilor era, statistic vorbind, atât de lungă, încât le permitea să aducă pe lume și să crească numărul de copii pe care familia îl dorea. Ciclul vieții maternale închidea ciclul vieții. Cel mai adesea, nici nu apucau să cunoască menopauza și avatarurile ei. Odată cu creșterea speranței medii de viață, ciclul maternității este de acum urmat de o perioadă de peste trei decenii de viață în care obligațiile de socializare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
loc de muncă nu diferă mai deloc la bărbați și femei. După căsătorie și după apariția mereu amânată a primului (și adesea unicului) copil, concediul de îngrijire a nou-născutului poate fi și paternal (foarte rar, dar poate fi), nu doar maternal (cel mai adesea: 95% dintre cazuri). Oricum, soția poate opta pentru concediul maternal și se poate apoi întoarce repede pe piața educației și mai ales pe cea a muncii. Căsătoria nu mai este decisă de familia de proveniență sau de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și după apariția mereu amânată a primului (și adesea unicului) copil, concediul de îngrijire a nou-născutului poate fi și paternal (foarte rar, dar poate fi), nu doar maternal (cel mai adesea: 95% dintre cazuri). Oricum, soția poate opta pentru concediul maternal și se poate apoi întoarce repede pe piața educației și mai ales pe cea a muncii. Căsătoria nu mai este decisă de familia de proveniență sau de rude. Piața căsătoriilor s-a constituit și funcționează, are chiar propriii intermediari, inclusiv
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
uneori aprinse și interminabile. 4. În al patrulea rând, în modernitatea noastră actuală, maternitatea și dreptul de a avea copii nu mai sunt decise sau chiar impuse de instanțe exterioare. Mijloacele contraceptive sau de planning familial despart sexualitatea de „destinul maternal” și facilitează manifestarea liberă a feminității în parteneriat uneori prin inseminare artificială, iar alteori chiar în mod independent; oricum, nu în subordine față de masculinitate. Eliberate și de constrângerile religioase, femeile decid dacă să aibă copii, când și câți să fie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
persoane cu handicap și persoane vârstnice, model care, în cele din urmă, accentua izolarea persoanelor, și nu socializarea acestora. Ulterior au fost găsite forme alternative de asistare a celor în nevoie, ca, de exemplu, plasamentul sau încredințarea copiilor unui asistent maternal profesionist, îngrijirea la domiciliu pentru vârstnici sau asistentul personal pentru persoanele cu handicap. Serviciile sociale alternative, serviciile de îngrijire la domiciliu s-au dezvoltat sporadic, cu o distribuție inechitabilă la nivelul diferitelor regiuni, fiind inițiate și puse în practică mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
4 5 Centre rezidențiale cu caracter temporar 9 10 12 14 17 23 29 Case de odihnă 1 1 1 1 1 1 1 Internat 2 2 1 1 3 Apartamente sociale 4 5 5 7 4 7 9 Centru maternal 1 1 1 1 Cămin săptămânal 1 1 1 1 1 1 1 Adăpost de zi sau noapte 2 2 1 1 2 2 3 Centru de plasament 1 1 8 11 12 Centre de zi 8 14 25 33
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
aflate în situație de risc (cum este și cazul tinerilor revocați). Responsabilii din primării urmăresc totuși starea familiilor foarte sărace și sunt în cunoștință de cauză cu privire la acei copii care sunt încredințați fie în centre de plasament, fie la asistenții maternali. Despre copiii care vin pentru o perioadă scurtă în familii, relatează că aceștia sunt foarte atașați de instituții și se simt stingheri în propriile lor familii, mai ales când acestea sunt foarte sărace și nu le pot asigura nici măcar condițiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
foarte sărace și nu le pot asigura nici măcar condițiile de viață din instituții (hrană, îmbrăcăminte, educație). După cum s-a exprimat un participant la focus grup, copiii aceștia „jinduiesc după instituție”. Responsabilii din comunități își pun mari speranțe în rolul asistenților maternali, care ar putea să evite îndepărtarea copiilor din comunitatea locală, înstrăinarea acestora și, în cele de urmă, eșuarea lor socială. De asemenea, consideră că măsurile de protecție socială adoptate în ultima perioadă, constând în oferirea unor ajutoare familiilor sărace, determină
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sistemului de protecție a copilului. Majoritatea copiilor seropozitivi din sistemul public de protecție a copilului sunt protejați în căsuțe de tip familial. S-au dezvoltat servicii alternative: centre de zi, centre de consiliere și sprijin pentru copii și părinți, asistență maternală profesionistă, centre maternale. Jumătate dintre copiii seropozitivi abandonați sau orfani sunt protejați în servicii aparținând organizațiilor neguvernamentale care se ocupă de copiii HIV/SIDA. Cu toate acestea, o parte dintre copiii seropozitivi abandonați sau orfani continuă să fie îngrijiți în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a copilului. Majoritatea copiilor seropozitivi din sistemul public de protecție a copilului sunt protejați în căsuțe de tip familial. S-au dezvoltat servicii alternative: centre de zi, centre de consiliere și sprijin pentru copii și părinți, asistență maternală profesionistă, centre maternale. Jumătate dintre copiii seropozitivi abandonați sau orfani sunt protejați în servicii aparținând organizațiilor neguvernamentale care se ocupă de copiii HIV/SIDA. Cu toate acestea, o parte dintre copiii seropozitivi abandonați sau orfani continuă să fie îngrijiți în unități rezidențiale de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA, ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). *** Legea 504 din 11 iulie 2002/Legea audiovizualului (www.cna.ro). Planul de servicii Emilia CHIȚU, Director adjunct Serviciu Asistență Maternală, DGASPC, Sector 3, București Asist. Univ. Florin LAZĂR Universitatea din București Ce este planul de servicii? În intervenția specifică asistenței sociale, o etapă esențială este aceea a planificării. Aceasta presupune stabilirea unor scopuri și obiective care să orienteze intervenția și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
11.2003 31.12.2001 Număr de copii aflați în familii substitutive sau în instituții 83 811 100,0% 87 518 100,0% din care, copii protejați în familii substitutive 45 965 54,8% 37 553 57,1% - la asistenți maternali angajați ai serviciilor publice specializate 12 657 15,1% - la asistenți maternali angajați ai organismelor private autorizate 544 0,7% - la rude până la gradul IV, inclusiv 25 817 30,8% - la alte familii/persoane 5 669 6,8% - încredințați în vederea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sau în instituții 83 811 100,0% 87 518 100,0% din care, copii protejați în familii substitutive 45 965 54,8% 37 553 57,1% - la asistenți maternali angajați ai serviciilor publice specializate 12 657 15,1% - la asistenți maternali angajați ai organismelor private autorizate 544 0,7% - la rude până la gradul IV, inclusiv 25 817 30,8% - la alte familii/persoane 5 669 6,8% - încredințați în vederea adopției 1 278 1,5% copii protejați în instituții 37 846 45
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
2002 30 septembrie 2003 Total 35 138 100,0% 36,84 3 25 100,0% din care, aparatul propriu SPSPC 3 372 9,6% 4 944 13,4% centre de plasament 22 954 65,3% 17 870 48,5% asistenți maternali profesioniști 7 436 21,2% 10 311 28,0% în alte servicii 1 378 3,9% 3 7120 10,1% Sursa: ANPCA În anul 2002, doar o mică parte dintre aceștia erau asistenți sociali profesioniști (2%), sociologi (0,2%), psihologi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
identificați. (4) Planul individualizat de protecție poate prevedea plasamentul copilului într-un serviciu de tip rezidențial, numai în cazul în care nu a putut fi instituită tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la familia extinsă, la un asistent maternal sau la o altă persoană sau familie, în condițiile prezentei legi. Art. 55. - Măsurile de protecție specială a copilului sunt: a) plasamentul; b) plasamentul în regim de urgență; c) supravegherea specializată. Art. 56. - De măsurile de protecție specială, instituite de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
condițiile legii. SECȚIUNEA a 2-a. Plasamentul Art. 58. - (1) Plasamentul copilului constituie o măsură de protecție specială, având caracter temporar, care poate fi dispusă, în condițiile prezentei legi, după caz, la: a) o persoană sau familie; b) un asistent maternal; c) un serviciu de tip rezidențial, prevăzut la art. 110, alin. (2) și licențiat în condițiile legii. (2) Persoana sau familia care primește un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România și să fie evaluată de către direcția generală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
asistență socială și protecția copilului cu privire la garanțiile morale și condițiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un copil în plasament. Art. 59. - Pe toată durata plasamentului, domiciliul copilului se află, după caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidențial care îl are în îngrijire. Art. 60. - (1) Plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia extinsă sau substitutivă, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
drepturilor părintești, până când instanța judecătorească va decide cu privire la menținerea sau la înlocuirea acestei măsuri și cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Pe perioada suspendării, drepturile și obligațiile părintești privitoare la persoana copilului sunt exercitate și, respectiv, sunt îndeplinite de către persoana, familia, asistentul maternal sau de către șeful serviciului de tip rezidențial care a primit copilul în plasament în regim de urgență, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate și, respectiv, sunt îndeplinite de către președintele consiliului județean, respectiv de către primarul sectorului municipiului București. Art.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
iminent pentru copil, datorată abuzului și neglijării, direcția generală de asistență socială și protecția copilului sesizează instanța judecătorească, solicitând emiterea unei ordonanțe președințiale de plasare a copilului în regim de urgență la o persoană, la o familie, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial, licențiat în condițiile legii. Prevederile art. 58-60 și ale art. 64 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (4) În termen de 48 de ore de la data executării ordonanței președințiale prin care s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
atribuții principale: a) stabilirea încadrării în grad de handicap și orientarea școlară a copilului; b) pronunțarea, în condițiile prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei măsuri de protecție specială a copilului; c) soluționarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal; d) alte atribuții prevăzute de lege. (2) Organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului se reglementează prin hotărâre a Guvernului. Art. 105. - (1) Serviciul public specializat pentru protecția copilului, existent în subordinea consiliilor județene și a consiliilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a stabilirii în condițiile prezentei legi a măsurii plasamentului. (2) Fac parte din categoria serviciilor de tip rezidențial centrele de plasament și centrele de primire a copilului în regim de urgență. (3) Sunt considerate servicii de tip rezidențial și centrele maternale. (4) Serviciile de tip rezidențial care aparțin autorităților administrației publice se organizează numai în structura direcției generale de asistență socială și protecția copilului, în regim de componente funcționale ale acestora, fără personalitate juridică. (5) Serviciile de tip rezidențial se organizează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
persoanei sau reprezentantului familiei care a luat în plasament copilul sau tutorelui. (3) Alocația de plasament se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. Art. 120. - Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizațiilor asistenților maternali, precum și cele legate de aplicarea prevederilor Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
120. - Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizațiilor asistenților maternali, precum și cele legate de aplicarea prevederilor Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști se suportă de la bugetul județului, respectiv de la bugetul sectorului municipiului București, și se gestionează de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului. Art. 121. - (1) Primarii acordă prestații
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]