1,846 matches
-
al indicatorului trei, disponibilitatea spre formare, 85% ar fi dispuși să facă cursuri de formare spre îmbunătățirea competențelor astfel încât să își îmbunătățească nu doar performanțele didactice, ci și cunoștințele, deși 98% consideră că ar fi loc de mai bine în maximizarea abilităților lor tehnice. Motivele ar fi că unii dintre cei care sunt aproape de vârsta de pensionare nu consideră necesar acest efort în plus. Doar 3%, adică o singură persoană, consideră că nu ar exista loc de mai bine și că
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
competențe care acoperă întreaga arie de derulare a proiectului și a fost alcătuită, deopotrivă, din cadre didactice cu o vastă experiență, dar și din tineri pentru care derularea proiectului este deopotrivă o realizare profesională și o contribuție la în sport - maximizarea potențialului biologic conform cerinței ramurii de sport și de reducere a efortului unilateral sau excesiv; b. în planul capacității de mișcare (motric: în educație fizică - funcția de dezvoltare psiho-motrică de perfecționare a capacității motrice; în sport - funcția de dezvoltare a
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
succes și performanță școlară prin care politicile de educație pot promova creativitatea elevului. Ceea ce cartea sugerează cu discreție studiată revine libertății de opțiune a personalității educatorului ca misiune de deschidere și afirmare a motivației elevilor spre zonele de performanță și maximizare a rezultatelor școlare. Recomandăm cartea spre completarea tematică de perfecționare profesională a cadrelor didactice, dar și completarea literaturii de specialitate în bibliotecile școlare. Dorim autoarelor continuarea și aprofundarea studiului în diverse contexte și situații de învățare, spre satisfacția elevilor și
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
alte dificultăți dacă aceste condiții sunt necesare pentru supraviețuire. Deoarece prețul este atât de flexibil și posibil de ajustat este folosit pentru creșterea volumului vânzărilor astfel încât prin veniturile obținute să se urmărească numai acoperirea cheltuielilor. Marketing și auditul în marketing Maximizarea profitului. Acest obiectiv poate fi exprimat în funcție de o perioadă anterioară sub formă valorică sau procentuală. Este un obiectiv care nu poate fi luat în considerare totdeauna deoarece, realizările sunt dificil de măsurat. Returnarea investiției. Acest obiectiv urmărește, ca și precedentul
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
calităților motrice și indicilor morfo - funcționali; modelării. M. Epuran (1986) citat de A. Dragnea consideră următoarele: principii generale: dezvoltării multilaterale a personalității și integrării socio -profesionale a sportivului; eficienței maxime și economicității; complementarității teoriei cu practica; principii privind obiectivele antrenamentului: maximizarea capacității de performanță; dezvoltării aptitudinilor motrice, cognitive, afective și volitive; controlului, obiectivării și evaluării activității; colaborării dintre antrenor, sportiv și echipa de asistență științifică; principii privind conținutul antrenamentului: interdisciplinarității; raționalizării; operaționalizării; principii metodico - strategice: individualizării; conștientizării; motivației și efortului voluntar
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
de proprietate intelectuală, sau modalitatea prin care instanțele de judecată stabilesc despăgubiri pentru cei vătămați prin încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală. Reglementările privind drepturile de proprietate intelectuală trebuie percepute dincolo de caracterul lor juridic, ca veritabile mecanisme economice, ca "stimulente pentru maximizarea eficienței pieței cercetării-dezvoltării-inovării"60. Drepturile de proprietate intelectuală înseamnă, în esență, o concretizare, o recunoaștere și o garantare a protecției asupra rezultatelor cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării aparținând titularilor, împotriva însușirii nejustificate sau folosirii neautorizate, asigurând astfel competiția loială și
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
pe cunoaștere, atât economiile emergente, cât și cele dezvoltate, au preocupări orientate spre intensificarea participării lor la comerțul internațional, prin încheierea de contracte specifice. Aceste convenții reprezintă o confirmare a importanței cunoștințelor de către ambii parteneri contractuali, care caută soluții pentru maximizarea profitului, concomitent cu reducerea riscurilor. Indiferent de forma contractuală aleasă, este dezirabil ca încheierea acestor contracte să se realizeze pe termen lung, astfel încât să asigure sustenabilitatea introducerii de noi tehnologii din partea contractantului-receptor de cunoștințe, prin învățare continuă din experiența partenerului
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
a accesului la serviciile medicale a grupului indivizilor cu cele mai grave probleme de sănătate și de încurajare a reproducerii grupului de indivizi cu cea mai bună stare de sănătate ar fi un plan just, de vreme ce ar avea drept rezultat maximizarea stării de sănătate a societății 38. Capitolul III De la egalitatea accesului la egalitatea setului de alegeri: o analiză critică a egalitarianismului șansei în sănătate 3.1. Egalitarianismul șansei, responsabilitatea individuală și dreptatea distributivă În primul capitol al lucrării am diferențiat
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
El mixează forma publică și cea privată de distribuție și afirmă atât metodele colective de furnizare a serviciilor medicale, cât și piața liberă. Utilitariștii ar trebui să găsească această propunere atractivă pentru că ea servește la minimalizarea insatisfacției publice și la maximizarea utilității sociale, fără să ceară un nivel de taxare nerezonabil. El permite, de asemenea, decizii de alocare bazate parțial pe tehnici formale, precum analiza cost-beneficiu. Egalitarianul găsește și el în minimul decent oportunitatea de a utiliza un principiu al accesului
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cade pe producție, pe factorii de producție (capital, muncă și pămînt) și pe ofertă (vezi "legea debușeelor" a lui J. B. Say, care spune că orice produs își creează piața). Agenții economici erau priviți ca urmîn-du-și propriul interes, care era maximizarea profitului monetar. Prețurile sunt determinate de costurile de producție, iar randamentele sunt descrescătoare în timp. O notă aparte face Malthus cu teoria sa demoeconomică destul de sumbră privind decorelarea dintre creșterea în progresie aritmetică a resurselor și creșterea în progresie geometrică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
următoarelor trei condiții: a) privește mijloace rare; b) aceste mijloace sunt utilizabile în mai multe scopuri și c) ele satisfac nevoi ierarhizate. În termeni neoclasici, se poate spune că atît consumatorul, cît și producătorul sunt confruntați cu o problemă de maximizare (a utilității, avantajului, profitului etc.) sub constrîngere. Deja pentru Robbins, ca și pentru Alfred Marshall, urmărirea rațională a maximizării cîștigurilor devine un scop în sine, o normă de comportament. Pentru Marshall, "economia depinde de o evaluare ultimă" de unde ia naștere
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
satisfac nevoi ierarhizate. În termeni neoclasici, se poate spune că atît consumatorul, cît și producătorul sunt confruntați cu o problemă de maximizare (a utilității, avantajului, profitului etc.) sub constrîngere. Deja pentru Robbins, ca și pentru Alfred Marshall, urmărirea rațională a maximizării cîștigurilor devine un scop în sine, o normă de comportament. Pentru Marshall, "economia depinde de o evaluare ultimă" de unde ia naștere afirmația că raționalitatea și capacitatea de a alege în cunoștință de cauză sunt dezirabile. Dacă iraționalul, abandonul în favoarea forțelor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
principiu de raționalizare socială. Norma considerată de Bantham drept maximă a utilitarismului este "cea mai mare fericire pentru un număr cît mai mare de oameni", formulă împrumutată de la Hutcheson. Astfel, utilitarismul poate fi definit drept doctrina ce se bazează pe maximizarea utilității sociale, măsurată prin suma utilităților individuale. Consecvențialist, acest criteriu nu prevede nici o condiție asupra intențiilor agenților, aceștia nefiind evaluați decît în raport cu consecințele lor asupra utilității sau fericirii celui mai mare număr de oameni. O asemenea definiție poate părea simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
dar conservă totuși o dimensiune utilitaristă. Referindu-se la criteriul celei mai mari fericiri pentru cel mai mare număr de oameni posibil ca normă etică de referință, el utilizează avansurile tehnice din lucrările lui von Neuman și Morgenstern și propune maximizarea unei funcții de bunăstare socială definită plecînd de la criteriul utilității sperate. Harsanyi consideră că fiecare individ efectuează o alegere morală atunci cînd maximizează o funcție de utilitate sperată care îi dă o probabilitate identică de a ocupa toate pozițiile posibile. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
stadiu social. Utilitatea sperată îi permite lui Harsanyi să țină seama de incertitudinea în care se găsesc indivizii, deoarece aceștia sunt presupuși a avea o probabilitate identică de a ocupa aceeași poziție în societatea viitorului. Individul este, deci, condus spre maximizarea mediei aritmetice a tuturor utilităților individuale ale fiecărui individ, în stadiul social considerat. Avînd definit un criteriu care să permită judecarea stadiului societății, Harsanyi caută să-și completeze teoria integrînd definiția unei proceduri care să permită obținerea stadiului just. În
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
existența unor principii morale primare, pe care intuiția este rațional-mente aptă să și le însușească. Rawls opune ideii unui individ rațional și calculat cea a unei ființe rezonabile, capabile de considerații morale. Dacă pentru utilitariști binele este obținut plecînd de la maximizarea bunăstărilor individuale, constructivismul kantian al lui Rawls îl conduce la refuzul oricărui primat al binelui asupra justiției. Normele de justiție sunt deci rezultatul unui acord unanim într-o situa-ție inițial echitabilă, în care indivizii sunt considerați ca ființe morale. Rawls
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
deschise tuturor"). Aceste două principii sunt ordonate astfel: principiul egalei libertăți va prevala oricînd asupra principiului diferenței, iar în interiorul acestui al doilea principiu, sub-criteriul b) are prioritate asupra subcriteriului a). Principiul diferenței este adesea interpretat ca un criteriu consistent de maximizare a utilității indivizilor avînd utilitatea cea mai slabă. Acest criteriu de "maximin" trebuie în realitate să fie înțeles în perspectiva bunurilor primare reținute de Rawls. Soarta defavorizaților nu trebuie deci să fie evaluată în raport în raport cu utilitatea lor, ci ținînd
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sunt clare. Dar pe parcursul secolului al XX-lea, majoritatea economiștilor și-au expus opiniile cu privire la ceea ce este socialmente imperativ, calculînd ceea ce, din punct de vedere economic, este just sau dezirabil. Ei au propus politici economice, s-au opus altora, vizînd maximizarea bunăstării sociale. Cu alte cuvinte, economia a început să aibă pretenția de a propune norme de conduită. Există un evident decalaj între teoria și practica economică. Economiștii nu au acces decît limitat la o sferă de valori obiective și observabile
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
În privința acestei ofelimități, el este singurul judecător. Utilitatea, în schimb, înglobează satisfacții mai largi, în primul rînd cea care-i parvine individului în raporturile pe care le întreține cu alți subiecți. În opinia autorului menționat, econo-mia politică se preocupă de maximizarea ofeli-mității indivizilor, iar sociologia trebuie să-și pună chestiunea utilității. Dar aceasta este o chestiune complexă, căci trebuie distins între utilitatea unei colectivități și utilitatea pentru o colectivitate. În tot cazul, economia politică ar pune chestiunea maximizării valorii bunurilor, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
se preocupă de maximizarea ofeli-mității indivizilor, iar sociologia trebuie să-și pună chestiunea utilității. Dar aceasta este o chestiune complexă, căci trebuie distins între utilitatea unei colectivități și utilitatea pentru o colectivitate. În tot cazul, economia politică ar pune chestiunea maximizării valorii bunurilor, iar sociologia și filosofia politică pe cea a maximizării valorii persoanelor și, distinct, pe cea a maximizării valorii colectivității. Raportul dintre aceste diferite planuri rămîne, însă obscur. Nu putem aduce aici clarificări suficiente, căci astfel s-ar spune
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pună chestiunea utilității. Dar aceasta este o chestiune complexă, căci trebuie distins între utilitatea unei colectivități și utilitatea pentru o colectivitate. În tot cazul, economia politică ar pune chestiunea maximizării valorii bunurilor, iar sociologia și filosofia politică pe cea a maximizării valorii persoanelor și, distinct, pe cea a maximizării valorii colectivității. Raportul dintre aceste diferite planuri rămîne, însă obscur. Nu putem aduce aici clarificări suficiente, căci astfel s-ar spune că am rezolvat esențialul problemelor științelor socia-le și ale democrației. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
complexă, căci trebuie distins între utilitatea unei colectivități și utilitatea pentru o colectivitate. În tot cazul, economia politică ar pune chestiunea maximizării valorii bunurilor, iar sociologia și filosofia politică pe cea a maximizării valorii persoanelor și, distinct, pe cea a maximizării valorii colectivității. Raportul dintre aceste diferite planuri rămîne, însă obscur. Nu putem aduce aici clarificări suficiente, căci astfel s-ar spune că am rezolvat esențialul problemelor științelor socia-le și ale democrației. Pe bună dreptate, Louis Dumont apreciază în chip aparte
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ia deciziile, de imperfecțiunile și costurile informației, de multitudinea constrîngerilor, de sistemul criterial și analiza comparativă a avantajelor și dezavantajelor, condiții în care capacitatea lor de alegere este extrem de limitată și nu mai este guvernată doar de idealul optimizării prin maximizarea gradului de satisfacție individuală. Idei similare găsim și în cadrul școlii comportamentaliste (Carnegie School), cu au-tori ca March, Cyert și Olsen de la Universitatea Stansford, Nelson și Winter de la Universitatea Yale50, care-și bazează demersul pe analiza concretă a comportamentului firmelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mod favorabil de alte mijloace auxiliare (materiale informative tipărite, apelarea de linii telefonice pentru suport gratuit, etc.). Aceste mijloace auxiliare pot facilita oprirea fumatului, prinoferirea de informaŃii de specialitate, chiar și fără ajutorul unui specialist în consiliere antifumat. Pentru o maximizare a ratei succesului renunŃării la fumat este esenŃială urmărirea în timp a pacientului, cu monitorizarea procesului de sevraj și a efectelor secundare ale terapiei farmacologice. Statusul fumatului se urmărește la fiecare vizită de control și se obiectivează prin monitorizarea monoxidului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și în organizarea, gestiunea și reglarea economiilor naționale. Economia de schimb presupune existența mecanismului concurențial, ce se caracterizează prin formarea liberă a prețurilor, care reprezintă principalul factor de echilibrare a ofertei cu cererea și, în același timp, una din premisele maximizării rezultatelor activității economice, în condițiile unui volum limitat al resurselor. 2.3.2.3. Caracteristici și tipuri ale economiei de piață contemporane Tipul actual al economiei de piață existent în țările dezvoltate se caracterizează, în principal, prin următoarele trăsături 8
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]