5,675 matches
-
pierzanie, a concluzionat că răul nu va ieși la suprafață atâta timp, cât ne păstrăm tradițiile și datinile. Cu expoziția de ouă încondeiate, incrustare în lemn, cu care a participat și la Festivalul Ouălor Încondeiate de la Ciocănești, a fost prezent meșterului popular ucrainean Vasyl Lyhovolea din Șepit, raionul Vyjnyța. Părintele protopop Ion Gorda, cu melodioasa-i voce, prin divinele cântări bisericești, a evocat semnificația Sărbătorii Învierii Domnului, patimile lui Iisus, sacrificat pentru mântuire și credință, proslăvindu-i pe Maică și Fiu
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
dar și foiță de aur. Și, uneori, vidul. Tema principală este „Suport”. Pornind de aici, artista inventează evoluții nebănuite ale materiei și ale ideilor. De la un foc de artificii până la lucrări inspirate de tradiția românească, așa cum este, de exemplu, „Legenda Meșterului Manole”. Georgeta Ștefănescu, o artistă celebră în lume, care a expus în America, în Europa, în Asia, ne invită să descoperim inedita și colorata sa lume, care se „sprijină” pe plastic, dar mai ales pe o bucurie extraordinară de oferi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92458_a_93750]
-
de bicicliști entuziaști, majoritatea din Capitală, au pedalat sâmbătă, 9 iulie, peste 70 de km, pe traseul Bolintin Vale - Bucșani - Clejani-Bulbucata, descoperind frumusețea comunităților giurgiuvene. Participanții au vizitat obiective istorice și culturale, au avut parte de pauze culinare, au cunoscut meșteri din zonă și s-au prins în horă pe muzica unui taraf din Clejani. “Prin acest eveniment, am dorit să promovăm cicloturismul în zone rurale din apropierea Capitalei mai puțin cunoscute de către bucureșteni. Ne bucurăm că au participat atât de mulți
100 cicloturiști au descălecat la Bulbucata și Clejani [Corola-blog/BlogPost/92522_a_93814]
-
a devenit un cord. Umbre ale unor umbre gravate de emoțiile care i-au modelat înfățisarea, s-au strâns în miezul acestui cord scufundat printre moleculele pișcătoare ale soluției de fixare. Asemenea unui diamant brut, cordul părea să aștepte un meșter care să readucă la lumină zeci de fațete, sute de profunzimi și să nască tot atâtea emoții în sufletul privitorului. Șlefuitorul era un medic și diseca cu mâinile și cu mintea. Era un chirurg ale cărui mâini văd, relevă și
La Sala Dalles din Bucureşti, medicină, artă plastică şi poezie [Corola-blog/BlogPost/93010_a_94302]
-
centrelor culturale ale țărilor reprezentate de muzicienii participanți. Un proiect coordonat de Mehdi Aminian, un muzician iranian, cunoscut de publicul din România datorită concertelor și colaborărilor pe care le derulează de mai bine de un an în țara noastră. Cei mai mulți meșteri prezenți la festival sunt din Săpânța. Femeile din sat țes pânză, cos cămăși, fac cergi și țoluri. Lemnul este cioplit cu migală și pricepere, iar copiii deprind devreme acest meșteșug. La festival se învață și cum se cos costumele populare
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
se învață și cum se cos costumele populare, cum se pictează icoane pe sticlă, cum se gătește după datina străbună. Cam tot ce ai învățat sau ai fi vrut să înveți de la bunici. Atelierul de olărit este găzduit de un meșter din Săcel, unul dintre ultimii artizani din Maramureș care folosește o tehnică de pe vremea dacilor. Programul Festivalului de cântece și dansuri tradiționale „Stan Ioan Pătraș” Joi, 15 august 2013 - Aniversarea de 15 ani a Ansamblului „Săpânțana” 16.00-20.00 - Ateliere
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
teren în Banat, numele lui Ion Taloș va rămâne în istoria etnologiei românești legat cu precădere de tema jertfei zidirii, pe care a consacrat-o prin studiile referențiale din 1970 (Jertfă zidirii în obiceiurile și legendele europene) și 1973/1979 (Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, vol.I-II), alături de studiul asupra alegoriei morții din balada populară ,,Miorița” (Miorița și vechile rituri funerare la români, 1983). Temele consacrate ale incestului și inițierii vor fi definitiv fixate prin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
faunei sălbatice și evaluare a acțiunilor de resălbăticire asupra mediului. La mijlocul lunii martie 2016 s-a desfășurat prima întâlnire cu toată echipa proiectului la Armeniș, Măgura Zimbrilor: comunitatea locală a aflat mai multe despre instalațiile multimedia dezvoltate de echipa Modulab, meșterii locali s-au întâlnit cu arhitectul Ciprian Manda ce va coordona atelierele manufactură de mobilier, iar unul dintre artiștii grafici ce vor contribui la dezvoltarea centrului local a realizat documentarea fotografică a peisajului pe care îl va integra în pictura
Măgura Zimbrilor devine un laborator de inovație pentru natura sălbatică [Corola-blog/BlogPost/93391_a_94683]
-
spus, nu făcuse nici un specialist înaintea sa. Numai așa, datorită acestei cercetări exhaustive, a ieșit la iveală cronologia picturii moldave din epoca de aur (sec.XV-XVI), dovedind totodată că pictura, atât cea interioară cât și cea exterioară, nu a aparținut meșterilor străini, cum se afirmase până la el, ci unei mari școli moldovenești de pictură al cărei efortul novator s-a sprijinit întotdeauna pe tradiția anterioară, iar cei opt pictori, ale căror semnături le-a descoperit, au fost toți români. Treptat, începând
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
necesară, în prima jumătate a secolului al XVII-lea a venit în țările române prin Petru Movilă, mitropolitul Kievului și a toată Ucraina. Legăturile culturale se țes mai ales cu Kievul lui Petru Movilă. De acolo vin în Muntenia, atât meșterii, cât și întregul atelier, cu scule, literă și clișee. În tipografiile de la Câmpulung, Govora, Dealu și Târgoviștes-au tipărit în limba slavă cărțile de cult, și nu numai, pentru ca să poată fi folosite în întreaga țară, în timp ce în limba română vedeau lumina
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
Iulia, genoveziiMoncastro sau Maurocastro, turcii Akkerman, rușii Belgorod. Noi i-am zis Cetatea Albă, nume și simbol al apărării libertății și demnității neamului. Albul era sugerat de culoarea pietrei din care a fost ciplita din îndărătnicia și truda unor meșteri anonimi dar și de numele a ,,Râului alb”. Căci așa s-ar fi numit altădată rîul Nistru pe malul căruia a fost ctitorita cetatea, în acest caz albul denotind probabil limpezimea și curatenea apelor fluviului. Mărturiile de epocă, resturile de
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
o poză din manualul ... XXIII. NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI), de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1800 din 05 decembrie 2015. NUIAUA FERMECATĂ Decembrie nouă sute douăzeci... În atelierul mecanic al morii din Lisa, cei trei meșteri se cufundaseră într-un interminabil joc de cărți. Astăzi nu venise nici un mușteriu la moară. Era Ajunul Crăciunului și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat de Ignat. Domnul Ionescu, patronul, plecase cu sania împreună cu soția la târgul din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
se certau, femeia îi arunca bocceluța peste gard. Atunci dormea aici, în atelier, lângă nea Ghiță, alt pripășit fără familie și fără cuibul lui. Citește mai mult NUIAUA FERMECATĂDecembrie nouă sute douăzeci...În atelierul mecanic al morii din Lisa, cei trei meșteri se cufundaseră într-un interminabil joc de cărți.Astăzi nu venise nici un mușteriu la moară. Era Ajunul Crăciunului și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat de Ignat.Domnul Ionescu, patronul, plecase cu sania împreună cu soția la târgul din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
se constituie ca asociație în temeiul Ordonanței Guvernului României nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociații și fundații, actualizată prin Legea nr. 246 din 18 iulie 2005. (2) Sediul central al Ligii Scriitorilor este în mu-nicipiul Cluj-Napoca, Str. Ion Meșter, nr. 3, bl. G, sc. 6, et. 1, ap. 54, tel. 0264.421209. (3) LS este organizată în filiale, constituite atât în ța-ră, cât și în străinătate. Pentru constituirea unei filia le sunt necesari cel puțin 10 membri. Filialele își
STATUTUL LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383272_a_384601]
-
se înrudesc îndeaproape cu gnomii, spirite subterane malefice; oamenii obișnuiți se tem și de unii, și de alții. Nu prea mult, sunt prevăzători, mai degrabă. Aproape toți localnicii poartă la gât talismane care alungă orice vrajă. Sunt lucrate de către un meșter, aproape orb, dintr-o piatră rară - nici un geolog nu a reușit să o identifice cu precizie; probabil că emite niște radiații incomode pentru gnomi, făpturi extrem de sensibile. Îi ții pe locuitorii Stațiunii în ignoranță și superstiție, în vreme ce, scobindu-te între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
în anii secetoși. Și fusese un astfel de an. Exista, undeva, în tunel, o încăpere inundabilă care comunica, printr-o galerie, cu râul. Sau un curs subteran; Castelanii lucraseră, în ascuns, sute de ani la străpungerea muntelui; o făcuseră cu meșteri străini, acum își aminteau bătrânii o seamă de povești auzite, demult, de la alți bătrâni. După înmormântarea celor înecați - o sărbătoare aproape, pentru că durerea pentru cei duși s-a dovedit mai mică decât spaima de-acum trecută -, paza de la donjon a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
trebuie să fi fost sănătos tun atunci când a murit. Bargello părea să fi depășit prima spaimă și se zgâia la gura căscată a cadavrului. — Firește! exclamă. Îl recunosc. Știi cine este? — Da. Acum știu, chiar În condițiile astea... E Ambrogio, meșterul din Como. — Un magister cum macinis? Dante privi În jur. Proiectul de restaurare a bisericii trebuie să fi fost Într-adevăr ambițios, dacă se gândiseră să apeleze la un meșter din Como. Se Încruntă, preocupat. Era un fapt cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
este? — Da. Acum știu, chiar În condițiile astea... E Ambrogio, meșterul din Como. — Un magister cum macinis? Dante privi În jur. Proiectul de restaurare a bisericii trebuie să fi fost Într-adevăr ambițios, dacă se gândiseră să apeleze la un meșter din Como. Se Încruntă, preocupat. Era un fapt cu totul și cu totul neașteptat și sosea Într-un moment cum nu se putea mai prost. Peste toate tensiunile care zguduiau Florența, acum mai venise și moartea unui membru al celei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nici o pânză. Pe Dante Îl stingherea prezența acelui imbecil. Se răsuci brusc pe călcâie, Întinzându-i torța. Măcar așa avea să fie de folos. Omul o luă, deconcertat și rănit În mândria sa. Dar curiozitatea era mai puternică. — Zici că meșterul a fost legat de par când Încă era viu? Dar de unde ți-ai dat seama? Dante Îi arătă scrijeliturile de pe pereți, Îndărătul trupului. — Fiindcă, În locul acesta, deși cu mâinile legate la spate, a izbutit să scrie ceva, și trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Dintotdeauna se mândrise cu memoria lui. Chiar și În clipa aceea, ar fi putut recita cărți Întregi din Eneida. Parcă Îl avea și acum În fața ochilor, actul acela. „Cu licența priorului acestei Arte... se acordă dreptul de a ține prăvălie... meșterului Teofilo Sprovieri, medic și spițer, născut la San Giovanni d’Acri, și provenit de acolo...“ Prăvălie și laborator pe Via Lunga, În apropiere de Porta Romana. L-ar fi scos din pat. La urma urmei, omul acela Îi era Îndatorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ți-a prescris această poțiune? Exista o umbră de suspiciune În glasul acela, care, totuși, suna politicos. Sunt Dante Alighieri, prior al cetății, răspunse poetul dintr-o dată și simți cum se prăpădește la un nou val de durere. Și sunt meșter spițer și expert În artele medicale. Știu bine că aconitul poate produce moartea... În timp ce vorbea, se apropiase de banc și apucase unul din pistilele din bronz. Nu am de gând să mă omor, ci numai să Înlesnesc, prin luarea acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dezvolte dragostea pentru știință. La Roma a dat deja impulsul pentru Sapientia, cea dintâi universitate a Învățaților din Urbe. — Bonifaciu e În spatele Studium-ului? Întrebă Dante alarmat. Cine a fost angajat ca mozaicar? — Această sarcină i-a fost Încredințată lui Ambrogio, meșter din Como, care locuiește la călugării de la Santa Croce. — Cine plătește lucrările? — Nu Comuna... Cred că, nemijlocit, colegiul Studium-ului. — Care va să zică, membrii colegiului didactic au atâția bani? Secretarul ridică din umeri. — Unii dintre ei sunt celebri În breasla lor... Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
urechea la una din multele disperate care se dădeau drept magiciene și fermecătoare. Florența era plină de ele, cum pline de ele erau și bolgiile infernului. Soarta pentru un bănuț... La naiba! În sfârșit, izbuti să ajungă până la Santa Croce. Meșterul din Como fusese găzduit În mânăstirea franciscanilor, În aripa pe care călugării o puneau la dispoziția pelerinilor. Părintele stareț nu se miră prea mult când Îl văzu că sosește. Nici când află de moartea oaspetelui său nu păru prea tulburat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
rămase cu bănuiala că și el putea să fi aflat deja, la fel ca baba din piață. — A intrat cineva În chilie? Întrebă el. — N-am văzut pe nimeni. Dar ușa nu e supravegheată. Vino, Îți voi arăta unde locuia meșterul Ambrogio. Chilia era situată În fundul unui coridor Îngust care dădea direct În claustrul dinăuntru. Un unghi al colonadei se deschidea spre intrarea laterală a bisericii. Oricine ar fi putut intra fără să fie observat, profitând de afluxul neîntrerupt al credincioșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pentru cerneală. Probabil că una din călimări se răsturnase, producând o pată pe lemn, care fusese apoi ștearsă În grabă cu o cârpă lăsată pe jos. Printre hârtii se găsea o scrisoare de Însărcinare, cu sigiliul papal, care Îi poruncea meșterului să se deplaseze la Roma pentru executarea unor lucrări de consolidare În complexul mânăstiresc de la San Paolo fuori le Mura. Nu era datată, dar părea recentă. — Ambrogio a fost la Roma, Înainte să vină la Florența? — Cred că da. Vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]