2,223 matches
-
se arată intenția de a-l familiariza pe cititorul român cu literatura și cultura italiană. Devenită la un moment dat un oficios al Institutului de Cultură Italiană de la București, condus de Ramiro Ortiz, R. își respectă cu consecvență programul, publicând medalioane despre scriitori italieni clasici și moderni, traduceri și comentarii, recenzii ș.a. Astfel, numărul inaugural conține studii despre Dante, aparținând lui Giosuè Carducci și Benedetto Croce, aceluiași poet fiindu-i consacrat și numărul 5/1922, în care printre semnatari se numără
ROMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289298_a_290627]
-
ca „pline de vervă și avânt legionar”). Semnificativă este și abordarea unor subiecte legate de literatura italiană și de relațiile culturale româno-italiene, revista profesând constant cultul latinității și având afinități mai mult cu fascismul mussolinian decât cu nazismul hitlerist. Apar medalioane consacrate lui Gabriele D’Annunzio și Luigi Pirandello, este semnalată traducerea versurilor lui Octavian Goga în limba italiană și se reproduc extrase din conferința Sentimentul național în literatura italiană a lui Paolo Soldati (profesor la Craiova și traducător al lui
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
a lungul anilor, o destul de bogată secțiune critică, încercând să țină pasul cu actualitatea literară, să valorifice tradiția, să evidențieze însemnătatea unor personalități. Printre cele mai active sunt Aida Vrioni și Agatha Grigorescu-Bacovia, care dau nu numai o serie de medalioane critice dedicate unor scriitoare, ci și comentarii și însemnări pentru „Cronica literară”, rubrică la care mai participă în anumite intervale și Teodor Scarlat, Mărgărita Miller-Verghy, Șerban Voinea, Mihail Ilovici. Un important colaborator este E. Lovinescu, care semnează un eseu intitulat
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
cultive valorile tradiționale, mai cu seamă pe cele transilvănene, fără a cădea în regionalism. Astfel, pe lângă nenumărate note și articole despre conferințe, expoziții, spectacole de teatru, despre reviste și cărți, despre activitatea unor asociații (de pildă, Astra), sunt inserate frecvent medalioane și texte comemorative consacrate unor personalități ca Ioan Inocențiu Micu-Klein, George Coșbuc, Vasile Pârvan, Andrei Mureșanu, Paul Zarifopol, G. Ibrăileanu, Gib I. Mihăescu, G. Bogdan-Duică, Liviu Rebreanu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se dezbate problema relațiilor interculturale dintre români și maghiari, cehi
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
eroic). Interesul revistei nu se îndreaptă numai spre cultura autohtonă, ci și spre cea universală. Astfel, „Cartea străină”, rubrică al cărei titular este I.V. Costin, prezintă prompt unele noi apariții din alte literaturi, îndeosebi franceză și engleză, și consacră substanțiale medalioane unor scriitori, cu o interesantă predilecție pentru cei ruși și, în general, pentru spațiul slav (G.M. Ivanov scrie despre Leonid Andreev, Ján Kollár, Mickiewicz, Șevcenco, Gogol, Ivan Vazov). Preocuparea pentru familiarizarea cititorilor cu literatura universală se desprinde, de asemenea, din
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
Horia, cel mai important colaborator al publicației, trimite sporadic și versuri: Scrisoare către un tânăr poet - răspuns în versuri la Generația de aur, poemul lui Ștefan Baciu din „Înșir’te mărgărite”, este ultimul text publicat aici. Alți colaboratori: Stan Ionescu (medalioane culturale), Ion Seceleanu, Ilie Georgescu. M.P.-C.
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
culturii române: Corneliu Popescu îl evocă pe Mihai Eminescu, Alexandru Talex se oprește la Vasile Pârvan, Petre Bellu semnează articolul Panait Istrati, omul (într-o pagină întreagă dedicată acestuia în numărul 4/1937), iar Ion G. Popescu îi consacră un medalion lui C. Stere. Percutante, scrise cu spirit critic și chiar polemic, sunt editorialele cultural-literare ale lui Vladimir Cristescu și ale lui Virgil Treboniu, primul cerând scriitorilor „să nege complet valoarea turnului de fildeș” (Scriitorul activ), iar al doilea respingând exhibiționismul
ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289349_a_290678]
-
pot fi întâlnite titluri precum Despotismul democratic și Arianismul românesc. În acțiunea culturală a revistei, orientarea naționalistă se dovedește mult mai echilibrată, important fiind cultul tradiției și al valorilor acesteia. Astfel, în rubrica „Profeți, luptători, ctitori” apar număr de număr medalioane dedicate unor personalități ale istoriei și culturii românești, începând cu Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, continuând cu cronicarii moldoveni, cu Avram Iancu și Tudor Vladimirescu și încheind cu Andrei Șaguna, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, Mihai Eminescu. Opțiunea tradiționalistă transpare
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
Papilian, Ștefan Bezdechi. Firesc, transpar și multe lucruri despre autorul amintirilor, despre precocitatea, cumințenia, predispoziția sa spre lectură și meditație, despre propria activitate și relațiile cu cei evocați, componenta autobiografică fiind substanțială. Între acțiunea de popularizare și eseu se situează Medalioane muzicale (1966), pagini cu caracter preeminent informativ, dar și cu paranteze exegetice, din dorința de a fixa originalitatea unui compozitor. Se fac multe referințe la opere literare sau unele paralele generale: Mozart-Rafael, Goethe-Beethoven, Debussy-impresioniștii. S-a afirmat că S. „are
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Pasul umbrelor și al veciei, București, 1930; „Papillons” de Schumann, București, 1934; ed. pref. Al. Dima, București, 1971; Sus..., București, 1939; Mic tratat despre valori, Sibiu, 1942; Système de métaphysique implicite dans les postulats de toute connaissance possible, Sibiu, 1943; Medalioane muzicale, pref. Romeo Ghircoiașiu, București, 1966; Poezii, pref. Perpessicius, București, 1966; Amintiri din lumea literară, București, 1967; Figuri universitare, București, 1967; Inițiere în poetică, București, 1968; Cartea despre carte sau Eflorescența spirituală, îngr. și pref. Octavian Chețan, București, 1984; Contemplație
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Sperantia și materialismul istoric, CNT, 1946, 1, 4; N. Barbu, „Poezii”, CRC, 1966, 24; Oarcăsu, Oglinzi, 231-236; Vasile Lucaciu, [Interviu cu Eugeniu Sperantia], TR, 1966, 31; V. Fanache, „Poezii”, ST, 1966, 9; M. Emilian, „Poezii”, VR, 1966, 11; Vasile Muscă, „Medalioane muzicale”, TR, 1967, 14; George Sbârcea, „Medalioane muzicale”, ST, 1967, 4; I. Sîrbu, „Amintiri din lumea literară”, CRC, 1967, 29; Domițian Cesereanu, „Amintiri din lumea literară”, TR, 1967, 30; Mircea Popa, Eugeniu Sperantia - Amintiri literare, ST, 1967, 8; Liviu H.
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
4; N. Barbu, „Poezii”, CRC, 1966, 24; Oarcăsu, Oglinzi, 231-236; Vasile Lucaciu, [Interviu cu Eugeniu Sperantia], TR, 1966, 31; V. Fanache, „Poezii”, ST, 1966, 9; M. Emilian, „Poezii”, VR, 1966, 11; Vasile Muscă, „Medalioane muzicale”, TR, 1967, 14; George Sbârcea, „Medalioane muzicale”, ST, 1967, 4; I. Sîrbu, „Amintiri din lumea literară”, CRC, 1967, 29; Domițian Cesereanu, „Amintiri din lumea literară”, TR, 1967, 30; Mircea Popa, Eugeniu Sperantia - Amintiri literare, ST, 1967, 8; Liviu H. Oprescu, „Amintiri din lumea literară”, VR, 1968
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Mircea Zaciu, Ca o imensă scenă, Transilvania..., București, 1996, 257-262; Titu Popescu, Radu Stanca, bardul Sibiului, ST, 1997, 2-3; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu, Cluj-Napoca, 1997, passim; Radu Stanca, DRI, V, 41-46; Regman, Dinspre Cercul Literar, 7-18; Ovidiu Cotruș, Medalion: Radu Stanca, O, 1999, 6; Cărtărescu, Postmodernismul, 301-303; Radu Stanca, PRA, III, 1202-1236; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 300; Dicț. esențial, 781-783; Ghițulescu, Istoria, 124-127; Micu, Ist. lit., 341-342, 660-661; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
1937, 206; Edgar Papu, „Arca lui Noe”, GR, 1937, 8-9; Ovidiu Papadima, Scriitorii, 252-257; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 181; Ștefan Stănescu, în 13 poeți. 13 poezii de dragoste, cu 13 portrete de Neagu Rădulescu, București, 1937, 45-47; [Vintilă Horia], Medalion liric, PRV, 1938, 1 071; Vasile Damaschin, Ștefan Stănescu, SE, 1939, 375; Vintilă Mihăescu, Fragmente de critică literară, București, 1939, 269-273; Dragoș Vrânceanu, „Arca lui Noe”, CML, 1940, 40; Călinescu, Ist. lit. (1941), 820, Ist. lit. (1982), 905; Pompiliu Constantinescu
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
oameni ce nu mai sunt”, „chipuri și icoane din trecut”, „profiluri” și „fantezii” bucureștene, „figuri dispărute”, iată tot atâtea mărturii - împrăștiate în publicațiile vremii - ale unui observator ce se menține într-o cuviincioasă discreție, privilegiind în schimb vedetele decupate în medalion (ciclul Amintirile unui om de prisos). O seamă de suveniruri, proiectate în ambianța cafenelei literare de odinioară (Fialkovski, Capșa, Kübler), se înșiră în Bohema de altădată (1944). E o lume aparte, de visători și inadaptabili, de cheflii simpatici și ratați
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
și notele pe marginea cărților consemnează îndeosebi apariția unor lucrări cu un conținut instructiv și educativ. De menționat și rezumatul conferinței Unitatea națională în literatura românească, ținută de N. Iorga la Timișoara, câteva Glose despre roman de A. Bădăuță, precum și medalioanele închinate unor personalități românești și străine (I. Al. Brătescu- Voinești, D. Gusti, George Enescu, H. Ibsen). Alți colaboratori: Emanoil Bucuța, Tiberiu Crudu, I. Gr. Oprișan. I.H.
LAMURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287742_a_289071]
-
și o peisagistică antropomorfă, unde valul mării răstoarnă trupul ca „un amant grăbit”, iar duna de nisip spulberată de vânt e sufletul pierzându-și conturul sub „nori de stele pe-un cer de levănțică”. Din cele patru cicluri ale cărții - Medalioane, Chivote, Brocarturi, Scame -, ultimul versifică, departe însă de modelul arghezian, atașamentul franciscan pentru lighioanele domestice. SCRIERI: Ferestre luminate, București, 1921; Sâmburi de lumină, București, 1940. Repere bibliografice: E. Lovinescu, O revistă literară la...Galați, SBR, 1919, 18; Mihail Iorgulescu, „Ferestre
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
neînțelesului”, despre „pornografia în artă”, despre dramatizarea romanelor, care ar fi un „atentat împotriva esteticei”). Câteva substanțiale „portrete scandinave” sunt probabil preluate din surse necitate. Cu o bună priză în cronica dramatică, publicistul, împătimit iubitor de teatru, conturează mai multe medalioane de actori ieșeni, care ar merita să fie recuperate. S. e un nostalgic, tânjind după timpurile de până mai ieri. Iubește Iașul vechi, cu aura lui aparte, și de aici îi vine râvna de a strânge cât mai multe mărturii
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
amuzante (farse, pozne, felurite năzbâtii) precumpănesc. E parcă o întrecere între șugubeți în „pururi vesela și animata societate a Junimii”, calambururile, poantele, șarjele cordiale sau corozive (nu toate debordând de umor) înlănțuindu-se ca într-un „carnaval”. În înmănuncherea de medalioane Mușchetarii literaturii române moderne S. își controlează pînă la un punct pornirea de a privi lucrurile în latura lor jucăușă. Nu convinge însă ca, așa-zicând, istoric literar. E copleșit îndată de emoție când se întoarce cu gândul la „epoca
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
cu versuri G. G. Ursu, G. Nedelea, G. Pallady, G. Ioniță, Alexandru Pogonat, iar cu proză D. Fărcășanu, Nicolae Bogescu (care folosește și pseudonimul N. Poiană), Vasile Damaschin (și sub pseudonimul Dan Valentin) ș.a. G. Tutoveanu semnează un număr de medalioane dedicate lui Al. Vlahuță, Ștefan Petică, Al. Antemireanu, iar în articolul Un singur argument condamnă critica literară autohtonă, mai cu seamă „îndărătnicia copilărească a lui Ilarie Chendi”, „savantlâcul parfumat al domnului Eugen Lovinescu”, „indiferența diplomatică a domnului M. Dragomirescu”, probleme
SCRISUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289581_a_290910]
-
singur argument condamnă critica literară autohtonă, mai cu seamă „îndărătnicia copilărească a lui Ilarie Chendi”, „savantlâcul parfumat al domnului Eugen Lovinescu”, „indiferența diplomatică a domnului M. Dragomirescu”, probleme dezbătute și în însemnările intitulate Ilarie Chendi, Eugen Lovinescu, Mihail Dragomirescu. Alte medalioane literare scrie V. Damaschin. Alături de G. Tutoveanu, eseuri publică I. A. Bassarabescu și Constantin T. Moroșanu, în timp ce Olga Alexa și Aurel Greifenberg traduc versuri din Lucrețiu, Horațiu și Properțiu. Revista oferă, de asemenea, articole despre viața literară a Bârladului, semnate
SCRISUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289581_a_290910]
-
lectură” sau în afara ei pot fi întâlniți Ileana Vrancea, Pompiliu Marcea, Savin Bratu, M. N. Rusu, Adrian Anghelescu, Z. Ornea, Mihai Gafița, Mircea Iorgulescu, Voicu Bugariu, Ion Rotaru. O rubrică efemeră, din 1968, poartă titlul „Portrete literare” și cuprinde mici medalioane despre tinerii poeți Grigore Hagiu, Gheorghe Tomozei, Cezar Baltag. Alături de cele rezervate literaturii, ziarul a avut și alte rubrici culturale: „Note bibliografice”, „Cronica teatrală” (susținută de Andrei Băleanu, Vicu Mîndra, Călin Căliman, D. Costin, Aurel Baranga), „Carnet cultural”, „Panoramic cultural
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
în monografiile Delavrancea (1964) și Duiliu Zamfirescu (1969), studii micromonografice sau adâncind un anume aspect esențial, precum în Introducere în opera lui Liviu Rebreanu (1976), în amplul studiu introductiv la ediția critică Opere de Calistrat Hogaș (I, 1984) ori în medalioane, profiluri și analize parțiale: Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu, C. Stere, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, D. D. Patrașcanu, Gib I. Mihăescu, Tudor Arghezi și G. Călinescu - aceștia doi în ipostaza de prozatori -, D. R. Popescu. Un accent în plus
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
parte din Ciclul morții. Discernământul mentorului de la S. se deschide spre formule variate, dacă nu chiar opuse. El decelează modernitatea liricii lui Lucian Blaga, sesizându-i fiorul existențial într-un text publicat la rubrica „Figurine”, care inaugurează o serie de medalioane despre Ion Minulescu, George Bacovia, Tudor Arghezi. La rubrica „Poeți tineri” sunt prezentați Al. A. Philippide, Demostene Botez ș.a. S-au mai bucurat de atenția criticului Emil Dorian, Mihail Celarianu, Camil Baltazar. În 1921 E. Lovinescu purcede la o fină
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
1919). Mai sunt găzduite fragmente din Balaurul, Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, precum și proze scurte, iar opera marii prozatoare e comentată de F. Aderca sau de Anton Holban, alături de mai vechii exegeți, care îi recenzează volumele sau redactează medalioane noi (E. Lovinescu, Tudor Vianu). Alt prozator promovat constant de S. este cronicarul dramatic al publicației, Liviu Rebreanu, cu schițele Pozna (3/1919), A murit o femeie... (7/1919), Divorțul (22/1919), Ghinionul (13/1920), în numărul 26/1919 tipărindu
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]