3,630 matches
-
că au un rol stimulator și reglator al motricității intestinale, contribuie la fixarea și eliminarea substanțelor toxice, cancerigene etc. II.4.9.5. Defecația ca act reflex motor, este realizată de regiunea terminală sigmoido-rectală a colonului distal, coordonată de centri medulari și controlată cortical. Cea mai mare parte din timp, rectul este aproape gol, datorită contracției tonice a unui sfincter neted, slab funcțional, situat la aproximativ 20 cm de anus, la joncțiunea dintre sigmoid și rect. Când mișcările de transport în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca fluxul sanguin intrarenal să rămână nemodificat la oscilațiile mari ale presiunii arteriale sistemice. În funcție de particularitățile structurale, densitatea și distribuția nefronilor corticali și juxtamedulari, debitul sanguin renal este în proporție de 85-90% în zona corticală și doar 10-12% în zona medulară. De remarcat, de asemenea, că cele două paturi capilare ale nefronului glomerular și peritubular, au presiuni hidrostatice diferite și sunt separate prin arteriola eferentă, care opune o rezistență mare fluxului sanguin renal. Ca urmare a acestui fapt, teritoriul capilar glomerular
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
opune o rezistență mare fluxului sanguin renal. Ca urmare a acestui fapt, teritoriul capilar glomerular prezintă un regim de înaltă presiune, în timp ce patul capilar peritubular funcționează în regim de joasă presiune. Ca o extindere a sistemului capilar peritubular spre zona medulară a rinichiului, apar vasa recta, care coboară paralel cu ansa Henle până în apropierea porțiunii celei mai joase a acesteia. Deși numai 5% din cei 1200 ml sânge ce trec prin rinichi în timp de 1 minut circulă prin vasa recta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
AJG și adaptate la necesitățile variabile ale circulației organismului cu ajutorul mecanismelor extrinseci neuro-hormonale. Controlul extrinsec intervine direct prin fibrele nervoase simpatice și indirect prin intermediul sistemului neurohormonal hipotalamo-hipofizar. Controlul nervos direct este asigurat de bogata inervație simpatică cu origine în segmentele medulare T12-L2. Pe calea micului splanhnic și a plexului periarterial, fibrele simpatice postganglionare se distribuie arteriolei aferente, eferente și aparatului juxtaglomerular, influențând hemodinamica renală. Stimularea spanhnicului provoacă vasoconstricția arteriolelor preglomerulare, iar secționarea lui mărește numărul glomerulilor activi. Adrenalina de asemenea scoate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fig. 124), având ca precursor eritrogenina. F.S.E. - factorul de stimulare a eritropoiezei, F.E.R. - factorul eritropoietic renal. Se pare că eritropoietina este formată de întregul parenchim renal, deoarece studiile de urmărire a distribuției acestei substanțe în cortexul renal sau în zona medulară nu au pus în evidență deosebiri semnificative. Eritropoietina se sintetizează continuu la nivelul rinichiului și aceasta datorită faptului că, în mod normal, există o stare de hipoxie relativă a tubilor renali. Dacă la unele specii de mamifere, rinichiul reprezintă singura
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu datele experimentale privind implicațiile rinichiului în apariția unor sindroame de hipertensiune arterială s-a ivit și supoziția opusă, adică a intervenției acestui organ ca protector al creșterii presiunii arteriale. Studii ulterioare au pus în evidență, în extractele de zonă medulară renală, unele fracțiuni de natură lipidică care erau dotate cu aceste proprietăți. Principiul activ a fost numit „lipid reno-medular antihipertensiv” (LRAN), pentru ca Lee (1967) să îl denumească „medulina”, întrucât factorul antihipertensiv reno-medular lipidic este format în medulara rinichiului. Întrebarea care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ridicat a fost dacă acest principiu format la nivelul rinichiului are rol asupra organului formator sau acționează ca un agent umoral. Cei mai mulți cercetători au ajuns la concluzia că medulara rinichiului este structura care conferă acestui organ funcția antihipertensivă. În zona medulară renală s-au pus în evidență celule interstițiale încărcate cu lipide. Acestea au caracterele unor celule secretoare și sunt în strânsă legătură cu vasa rectae și tubii uriniferi. Faptul că celulele respective au proprietăți secretoare și că încărcarea lor cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
medulinei, Lee (1972) a constatat că aceasta este alcătuită din mai mulți componenți de natură lipidică, printre care PGE2 și PGF1alfa și PGA2. Dintre acestea, acțiunea vasomotorie cea mai marcată o prezintă PGE2. Studii ulterioare au precizat că în zona medulară a rinichiului se găsesc și alte prostaglandine, cum ar fi PGF2alfa. În același timp, s-a constatat că și în zona corticală se găsesc cantități foarte mici de prostaglandine. Odată sintetizate la nivelul rinichiului, prostaglandinele sunt imediat catabolizate enzimatic. S-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sisteme enzimatice de inactivare a prostaglandinelor atât în plămân, cât și la nivelul rinichiului. Unul dintre acestea este 15-hidroxiprostaglandin dehidrogeneza, fiind cea mai activă, iar al doilea determină reducerea dublei legături între C13 și C14. Prostaglandinele sintetizate la nivelul regiunii medulare renale pot să apară și în circulația generală. Efectele biologice ale prostaglandinelor renomedulare. Fiind incluse în grupul biocatalizatorilor, prostaglandinele acționează în doze foarte mici, de ordinul nanogramelor (1 x 10-9 g). Acțiunea lor diferă ca sens și intensitate de la un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
debitului urinar și excreției sodiului. Efecte asemănătoare produc PGAj și PGA2. Mai mult, efectele hemodinamice ale prostaglandinelor la nivel renal sunt selective, producând o redistribuție a fluxului sanguin renal. În timp ce la nivelul zonei corticale determină creșterea fluxului sanguin, la nivelul medularei același preparat scade debitul de sânge. Nenumărate lucrări au pus în evidență că vasodilatația produsă de prostaglandinele renale (PGA2 și PGE2) reprezintă acțiunea antihipertensivă a acestora în diferite forme de hipertensiune experimentală. În sprijinul acestui punct de vedere vin următoarele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prostaglandinele renale (PGA2 și PGE2) reprezintă acțiunea antihipertensivă a acestora în diferite forme de hipertensiune experimentală. În sprijinul acestui punct de vedere vin următoarele fapte: - nefrectomia bilaterală provoacă hipertensiune; - hipertensiunea rezultată în circumstanțele anterioare dispare după administrarea de extracte de medulară renală; - grefarea unui rinichi normal atenuează hipertensiunea produsă de binefrectomie. Injectarea de PGA2 la un bolnav cu hipertensiune esențială aduce tensiunea la normal, ca urmare a efectului dilatator arteriolar direct, urmată de scăderea rezistenței periferice. Plecând de la aceste constatări experimentale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin creșterea coeficientului de ultrafiltrare la nivelul capilarelor glomerulare, cât și prin modificări adecvate ale rezistenței arteriolelor aferente și eferente. La nivelul polului tubular, ANF afectează transporturile transtubulare de apă și electroliți atât la nivel proximal, cât și în porțiunea medulară a canalului colector. În condiții bazale, reabsorbția de apă și sodiu este modificată de către ANF în mod indirect, prin inhibarea efectelor angiotensinei II la nivelul tubului proximal. De asemenea, ANF determină creșterea eliminărilor de Na+ și apă prin acțiune la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
după traumatisme, nu compromit actul micțiunii dacă sunt localizate deasupra măduvei lombo-sacrate. Aceasta demonstrează că sediul comenzilor nervoase ale acestui aparat vezico-sfincterian este asigurat prin centrii nervoși în măduva lombo-sacrată. Ansamblul acestor centri alcătuiește centrul vezico-spinal Budge (fig. 132). Leziuni medulare joase, care distrug acest centru reflex, sunt urmate de tulburări grave ale micțiunii, eliminarea de urină producându-se prin prea plin, picătură cu picătură. La om, după simpatectomie lombară, s-au observat micțiuni frecvente și în cantitate mică. Pe parcurs
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrului reflex medular. Reflexul de micțiune este declanșat prin creșterea presiunii intravezicale (10-15 mmHg) până la atingerea pragului micțiunii (400-500 ml), deasupra căruia aceasta devine imperioasă. Vezica urinară fiind dotată cu plasticitate și automatism se destinde și se golește asigurând colectarea și acumularea urinii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bază circuitul polineuronal supraspinal produs de creșterea progresivă a presiunii intravezicale și stimularea fibrelor aferente mielinice de tip A-delta de la nivelul vezicii. Activitatea aferentă vezicală intensă activează căile supraspinale bulbo-pontine generatoare de mesaje somatice și vegetative la centrul reflex medular al micțiunii de la nivelul măduvii sacrate (fig. 133). Având la bază reacții vezicale somato-vegetative produse de depășirea capacității de distensie a vezicii urinare, micțiunea este deci sub controlul reflexului medular sacrat parasimpatic, întregit de circuitul nervos supramedular somatic realizat pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bulbo-pontine generatoare de mesaje somatice și vegetative la centrul reflex medular al micțiunii de la nivelul măduvii sacrate (fig. 133). Având la bază reacții vezicale somato-vegetative produse de depășirea capacității de distensie a vezicii urinare, micțiunea este deci sub controlul reflexului medular sacrat parasimpatic, întregit de circuitul nervos supramedular somatic realizat pe căi cortico-subcortico-spinale piramidale. Căile aferente vezicale proprioceptive urmează traseul nervului pelvic și pătrund în măduvă prin rădăcinile posterioare, făcând sinapsă în motoneuronii din cornul anterior al segmentului medular S2-S5. Fibrele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
controlul reflexului medular sacrat parasimpatic, întregit de circuitul nervos supramedular somatic realizat pe căi cortico-subcortico-spinale piramidale. Căile aferente vezicale proprioceptive urmează traseul nervului pelvic și pătrund în măduvă prin rădăcinile posterioare, făcând sinapsă în motoneuronii din cornul anterior al segmentului medular S2-S5. Fibrele eferente motorii părăsesc măduva sacrată prin rădăcinile anterioare și intră în nervii rușinoși interni (pudendal), distribuindu-se musculaturii sfincterului extern striat, determinând contracția acestuia și temporizarea micțiunii. După începerea micțiunii reflexul se autoîntreține printr-un mecanism de feedback
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Reglarea hormonilor corticosuprarenali Ca produși de secreție a glandelor corticosuprarenale, hormonii corticosteroizi sunt compuși sterolici formați din colesterolul circulant cu ajutorul unui echipament enzimatic diferențial celor trei categorii de corticoizi (glucocorticoizi, mineralocorticoizi și sexoizi). Asocierea topografică a zonei corticale cu cea medulară are la bază sinergismul existent între hormonii glucocorticoizi secretați de zona fasciculată a corticosuprarenalei și cei eliberați de țesutul cromafin medulosuprarenalian. Primii stimulează biosinteza adrenalinei prin mecanismul activării enzimei metilante a noradrenalinei, iar adrenalina ca principal hormon medulosuprarenal, intensifică activitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în sistemul nervos central și cel periferic, celulelele enterocromafine ale tubului digestiv, terminațiile dendritice din piele, tractul genito-urinar, având funcții de hormon local și neuromediator. Cele mai dense concentrații de SP există în terminațiile nervoase din straturile 1-3 ale cornului medular dorsal, nucleul senzitiv trigeminal și al tradusului solitar, substanța neagră din trunchiul cerebral și ceva mai reduse în ganglionii bazali, amigdală, habenulă, hipotalamus, talamus. Unele din aceste structuri sunt și locuri de plecare ale unor căi SP-ergice: conexiuni cortico- și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Cercetările sugerează existența a două tipuri de receptori: receptori de tip A, responsabili pentru activitatea neurotropică a SP, și receptori de tip B, care răspund de acțiunile biotrofice ale acestui peptid. SP este cunoscută ca neuromodulator pe sinapsele neuronale intranevraxiale (medulare), ca și pe sinapsele colinergice sau adrenergice ale unor structuri nervoase și endocrine periferice, cu efecte excitatoare sau inhibitoare în funcție de cantitatea de SP eliberată. Ea intervine în această calitate ca modulator al comportamentului la durere, al setei, al activității locomotorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al activității locomotorii, precum și în eliberarea unor hormoni din glandele endocrine clasice și ai sistemului APUD. Efectele SP la nivelul țesutului neuronal sunt mai ales de tip excitator, determinând prin acest mod de acțiune depolarizarea neuronilor postsinaptici din cornul dorsal medular, unele structuri cerebrale (amigdala, neuroni motori corticali, habenulă) sau ganglionare (nucleul senzitiv al trigemenului); efectele reglatoare sunt cel mai frecvent legate de medierea durerii (favorizarea transmiterii), fiind, alături de opioidele endogene (blocanți presinaptici ai SP), una din substanțele-cheie în mecanismul de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
amigdala, neuroni motori corticali, habenulă) sau ganglionare (nucleul senzitiv al trigemenului); efectele reglatoare sunt cel mai frecvent legate de medierea durerii (favorizarea transmiterii), fiind, alături de opioidele endogene (blocanți presinaptici ai SP), una din substanțele-cheie în mecanismul de „gate-control” la nivel medular și supramedular. În același timp însă, SP are și un important efect antistres, fiind capabilă să inhibe aproape complet tulburările funcționale induse de stresul cronic; acest efect se datorează acțiunii SP la nivelul medulosuprarenalelor, de reducere a eliberării de catecolamine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
privind distribuția sistemului enkefalinic au fost aduse de identificarea Met- și Leu-enkefalinei în LCR, substanța gri pericisternală, nucleii: accumbens, caudat, putamen, amigdalian, paraventricular, supraoptic, în regiunea perifornicală, hipotalamusul lateral, formațiunea reticulată, nucleii cohleari și vestibulari, straturile 1-2 din substanța gelatinoasă medulară, medulosuprarenală. Având în vedere această răspândire largă, sistemul enkefalinergic a fost apreciat ca făcând parte din sistemul neuroendocrin difuz (SNED, APUD). II.8.5.1. Sistemul endorfinergic este distribuit pe teritorii mai restrânse, fiind limitat la un grup de neuroni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
provoacă într-un prim moment creșterea tonusului muscular, urmată de contracții musculare involuntare, sub formă de frison termic, ca modalități de intensificare a proceselor termogenetice. Frisonul termic este actul motor primar ce se produce involuntar ca urmare a excitării motoneuronilor medulari de către nucleul roșu din mezencefal, stimulat la rândul său, de centrii termogenetici din hipotalamusul posterior. Căile eferente coboară prin punte și formația reticulată bulbară la nervii musculaturii striate. Pe această cale, contracțiile musculare din frisonul termic realizează în scurt timp
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ani) altor manifestări. Secvența de evenimente este: -Pierderea erecției matinale spontane, -Pierderea tumescenței peniene nocturne, -Impotență totală. Disfuncțiile vezicii urinare apar atât la bărbați, cât și la femei, mai ales în cazul implicării sistemului nervos central. În afecțiunile cerebrale sau medulare localizate deasupra nivelului coloanei lombare (boală de neuron motor superior) apar creșterea frecvenței micționale, reducerea volumului vezical, diverse tipuri de incontinență. În afecțiunile ce implică leziunile fibrelor vegetative ce inervează vezica (boală de neuron motor inferior) sau denervarea senzorială apar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]