1,871 matches
-
legătură cu toate priceperile și deprinderile muzicale dobândite în clasele precedente, în cadrul variatelor activități practice muzicale - inclusiv cele de scris - citit muzical, realizat prin procedee convenționale de prenotație - menite să pregătească fondul aperceptiv al copiilor din punct de vedere ritmic, melodic, armonic, dinamic, agogic etc., care să asigure înțelegerea și însușirea conștientă, pe căi cât mai accesibile a semnelor de notație muzicală. În acest sens precizăm faptul că în clasa a III-a și, respectiv în clasa a IV-a, atât
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
se indică silabele muzicale corespunzătoare, fiecare fragment muzical în parte, până la terminarea cântecului. - se solfegiază cântecul, în scopul asocierii intonației dintre sunete și, respectiv, notele muzicale corespunzătoare.exerciții de intonație pregătitoare pe „portativul mut”, sau pe scăriță. - exerciții de dictare melodică și improvizație melodică orale. - interpretarea cu ajutorul instrumentului a unor cântece, însușite prin solfegiu. 2. Structura de predare a unei măsuri de 2/4 Partea I - repetarea unor recitative, în mers uniform de pătrimi, cu marcarea accentelor din două în două
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
muzicale corespunzătoare, fiecare fragment muzical în parte, până la terminarea cântecului. - se solfegiază cântecul, în scopul asocierii intonației dintre sunete și, respectiv, notele muzicale corespunzătoare.exerciții de intonație pregătitoare pe „portativul mut”, sau pe scăriță. - exerciții de dictare melodică și improvizație melodică orale. - interpretarea cu ajutorul instrumentului a unor cântece, însușite prin solfegiu. 2. Structura de predare a unei măsuri de 2/4 Partea I - repetarea unor recitative, în mers uniform de pătrimi, cu marcarea accentelor din două în două silabe; experimentarea duratelor
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
spaniolă și italiană, cu mișcare lentă și gravă. PASTORALA- compoziție muzicală în care sunt evocate crâmpeie din viața câmpenească, rurală. POLCAdans popular originar din Boemia, în ritm viu, sprinten. POLIFONIE- artă și știință a suprapunerii coordonate a mai multor linii melodice care se află în relații armonice, fără ca în ansamblu ele să-și piardă individualitatea melodică. POLONEZAdans de origine poloneză, în tempo moderat și în măsura de ¾, cu ritm viguros și cu caracter maiestos, solemn, asemănător mersului. PRELUDIUpartea introductivă a uneipiese
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
crâmpeie din viața câmpenească, rurală. POLCAdans popular originar din Boemia, în ritm viu, sprinten. POLIFONIE- artă și știință a suprapunerii coordonate a mai multor linii melodice care se află în relații armonice, fără ca în ansamblu ele să-și piardă individualitatea melodică. POLONEZAdans de origine poloneză, în tempo moderat și în măsura de ¾, cu ritm viguros și cu caracter maiestos, solemn, asemănător mersului. PRELUDIUpartea introductivă a uneipiese muzicale mai ample, prima piesă muzicală dintr-o suită instrumentală, piesă care precede o fugă
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
loc de apariție unor noi straturi, în funcție de genul literar. 1.1.1 Stratul sunetelor cuvintelor și al formațiunii fonetice de ordin superior Opera literară este, prin excelență, lingvistică, iar acest lucru duce la identificarea primului strat cu formațiunile limbajului: ritmul melodic asociat cu propoziții sau paragrafe de diferite feluri. La nivelul limbajului, opera literară trebuie înțeleasă ca o construcție lingvistică de cuvinte 23 sau propoziții, cu implicațiile fonetice și semnificațiile lor. Prin urmare, valoarea cuvântului este dată de sunet și de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și sonetelor. Acest lucru determină momentul muzicalității poetice ce nu poate exista a priori construcției lingvistice, întrucât ea este adusă în existență prin activitatea compozițională a poeziei. Tropii indică o structură prin care executarea poeziei duce la identificarea unui timbru melodic ce acompaniază versul. Pe de altă parte, structura melodică este afectată de tipurile de rimă, care diferă de la poezia clasică la poezia contemporană care nu mai necesită respectarea rimei. Dacă rima se prezintă ca un construct logic în scopul de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
nu poate exista a priori construcției lingvistice, întrucât ea este adusă în existență prin activitatea compozițională a poeziei. Tropii indică o structură prin care executarea poeziei duce la identificarea unui timbru melodic ce acompaniază versul. Pe de altă parte, structura melodică este afectată de tipurile de rimă, care diferă de la poezia clasică la poezia contemporană care nu mai necesită respectarea rimei. Dacă rima se prezintă ca un construct logic în scopul de a oferi muzicalitate poeziei, iar pe baza muzicalității ideea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
activitate susținută de culegere a melodiilor românești. Cutreieră aproape toată țara, dornic să transcrie cântece. Continuând încercările modeste ale înaintașilor săi (F. Ruschitzki, I.A. Wachmann, H. Ehrlich, Anton Pann, Carol Miculli și Al. Berdescu), V. are în vedere partea melodică. Astfel, el alcătuiește o lucrare amplă, Muzica populară, cuprinzând balade, colinde, doine, idile și pastorale, hore, romanțe, jocuri de brâu. Susținut de Alecsandri, care elogiază strădania culegătorului de a aduna „o comoară națională”, o prezintă Academiei Române sub titlul general Poezia
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
Al. Husar, Iași, 2002-2003; Întoarcerea Penelopei, Iași, 2003; Visul sferic, Iași, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Anotimp cu zăpadă”, RL, 1980, 41; Leonida Maniu, „DaVinciAna”, „Pagini bucovinene”, 1983, 6; Zaharia Sângeorzan, „DaVinciAna”, CRC, 1983, 28; Ion Apetroaie, Lirism și caligrafii melodice, CRC, 1983, 28; Ioan Holban, „De vorbă cu Poesis”, CRC, 1987, 31; Constantin Ciopraga, Un studiu despre sonetul românesc, DL, 1997, 24; Corina Popescu, „Etape în afirmarea sonetului românesc”, RITL, 1997, 1-2; George Bădărău, Sonetul românesc, CL, 1999, 12; Ovidiu
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
dezvoltarea generală a copilului cu deficiență. Utilizarea unui instrument muzical dezvoltă coordonarea motorie fină, orientarea spațio- temporală și bineînțeles, încrederea în sine. Obiective generale urmărite în terapia prin muzică: Dezvoltarea interesului față de activitățile muzicale Formarea unor deprinderi practice muzicale ( ritmice, melodice, de interpretare, de utilizare a instrumentelor) Educarea deprinderilor de a asculta muzică Echilibrarea personalității copilului prin cultivarea unor trăsături de caracter pozitive Dezvoltarea sociabilității copilului prin participarea la activitățile organizate pe grupuri de copii Îmbunătățirea orientării spațio-temporale și coordonării motorii
Terapia prin muzic? la copilul cu deficien?e senzoriale multiple by Carmen P?tru?escu () [Corola-publishinghouse/Science/84052_a_85377]
-
grupurile naționale. În mod sigur, căutarea unor stări de conștiință alternative nu a Început o dată cu moda acid party-urilor. Prin muzică se exercită o influență tot mai mare asupra auditoriului. Dimensiunea imediat accesibilă a scenografiei cântate, a ritmurilor și a undelor melodice va permite multor minorități să-și creeze o identitate și, mai ales, s-o Împărtășească și altora, diferiți, dar capabili să simtă aceleași emoții. Influențele se propagă cu atât mai mult cu cât se dezvoltă mijloacele tehnice de difuzare și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
următor, Nicu l-a învățat pe Lică Țiganul, lăutarul satului, să cânte la vioară Ob-La-Di Ob-La-Da. Lemnul instrumentelor făcea ca „limba“ vorbită să fie comună, iar bătrânul viorist a prins din zbor, fără să-și ia pălăria de pe ureche, linia melodică. Peste vreo doi ani, când Nicu a construit primul său amplificator, cu difuzor Goodmans (se electrificase și la noi!), bietul țigan s-a străduit îndelung, și n-a reușit, să preia solourile pe care Nicu le improviza, imitându-l pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN INTONAȚIE. Prin intonație se înțeleg variațiile de intensitate cu care se rostesc unele cuvinte sau grupuri de cuvinte din interiorul unui enunț. Ea dă o anumită curbă melodică frazei și transmite informații în legătură cu tipul de enunț (declarativ, interogativ sau exclamativ) ori în legătură cu starea afectivă, cu atitudinea și intențiile vorbitorului. Constituind unul dintre aspectele prozodiei, intonația este asimilată, într-o manieră imprecisă, melodiei sau modulației enunțului oral, fiind apreciată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu sînt intonate sau sînt prost intonate. Situația se observă atunci cînd vorbirea este perturbată sau cînd vorbitorul nu este nativ și nu stăpînește bine aspectul prozodic al limbii. Integrarea trăsăturilor prozodice în enunț determină la receptori perceperea unor fenomene melodice, accentuale sau ritmice, ce pot fi evaluate în funcție de variațiile de intensitate și de durată. Există mai multe tipuri de parametri ai percepției ce se pot măsura prin variația frecvenței, a intensității și a duratei, încît prozodia se relevă a avea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în structurarea morfosintactică a limbii, caracterizată prin dominantele tipice ale intonației. În unele lucrări au fost studiate funcțiile semantice ale prozodiei în structurarea ierarhică a discursului, astfel că diferiți parametri prozodici (variația înălțimii diferitelor segmente, centrul intonației, înălțări și coborîri melodice, recurențe melodice, debit, pauze, alungiri) intră în această zonă de interes. În psiholingvistică, la frontiera dintre lingvistică și psihologie, o literatură bogată a fost consacrată caracteristicilor prozodice ale atitudinilor și emoțiilor, precum și calităților vocale legate de expresia emoțiilor. Această perspectivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
morfosintactică a limbii, caracterizată prin dominantele tipice ale intonației. În unele lucrări au fost studiate funcțiile semantice ale prozodiei în structurarea ierarhică a discursului, astfel că diferiți parametri prozodici (variația înălțimii diferitelor segmente, centrul intonației, înălțări și coborîri melodice, recurențe melodice, debit, pauze, alungiri) intră în această zonă de interes. În psiholingvistică, la frontiera dintre lingvistică și psihologie, o literatură bogată a fost consacrată caracteristicilor prozodice ale atitudinilor și emoțiilor, precum și calităților vocale legate de expresia emoțiilor. Această perspectivă tinde să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înțelesul de "sumă a trăsăturilor vocale ale unui fonem sau ale unei silabe", încît, o vocală palatală, de exemplu, se înscrie în registrul acut, în raport cu vocalele velare, ce se situează în registrul grav. În prozodie, registrul este intonația sau nivelul melodic (mijlociu) cu care se rostește un enunț (sau o frază). În lingvistică, termenul registru este uneori considerat un sinonim al lui nivel, cu acestă valoare avînd însă adesea conotații sociale ce țin de sistemul semiotic, căci vizează o variantă a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate o carte poștală pe care să-i ajute s-o deseneze, poate un cântecel pe care să-l compună împreună. Dar nimeni n-o băga în seamă. Câțiva se uitau amuzați la pisica cu șapte capete care miorlăia linia melodică de la Moon river, unii chiar se opreau și o filmau cu telefonul mobil. Pisica începea timid, cânta mai întâi pe două, apoi pe trei, apoi, cu timpul, pe patru tonalități, cu șase din cele șapte voci pe care le poseda
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
1923. 48. Roman Jakobson, Vber den Versbau der serbokroatischen Volksepen, in Archives neerlandaises de phonetique experimentale, VII-IX (1933), pp. 135-153. 49. In lucrarea Thomas Campion and the Art of English Poetry, Dublin, 1913, Thomas MacDonagh face o distincție între versul melodic, cel oratoric și cel recitativ. 50. Boris E. Eihenbaum, Melodika liriceskovo stiha, St. Petersburg, 1922. 51. Vezi criticile aduse lui Eihenbaum în cartea lui Viktor Jirmunski Voprosî teorii literaturi, Leningrad, 1928. Capitolul 14 Stilul și stilistica 1. F. W. Bateson
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
după decenii de când am compus acea „simfonie epică” pe care am botezat-o, cu un titlu echivoc, Animale bolnave, și l-am „Întronat” pe „bietul Paul” drept ax al acțiunii, „confesându-i” doar lui unele dintre motivele mele obsesive și melodice, abia „acum” devin cu adevărat lucid că acel cuvânt, „retardat”, aruncat În grabă de acea tânără și ușuratică prezicătoare, ca un veritabil „parazit”, s-a ascuns Într-un personaj, printre atâtea altele dintre cărțile mele, „așteptând” ca, În sfârșit, autorul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
este prezent și În acest fel subtil, inefabil, În care sunt prezente prin absență persoanele dragi, de neînlocuit; o ciudată prezență, e adevărat, o prezență egoistă din partea celor de care „atârnăm” cu acel fir de mătase ivit din viscerele noastre melodice, păianjeni lucizi ai plaselor sentimentale sau erotice... 2 ...Ce m-aș fi făcut fără literatură? Sau fără acest „valet” slugarnic, uituc și insolent, absent În momente de criză, deranjant când Îmi reclamam o minimă intimitate, eul meu, forma mea absolută
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
naratorului (implicat) o înnobilează, iar comentariile sobre, lipsite de patetism, o fac mai viabilă, deși e de presupus că îngrijitorul ediției a avut un rol în această privință (Lina Codreanu). Planul social-politic îl deprimă și luciditatea, prezentă chiar în linia melodică a unei mari iubiri ("o iubire e un cântec"), îl însoțește durabil în confruntarea cu iraționalitatea unui sistem aberant. Firea sa de "nemulțumit singuratic" îl conduce spre o judecată severă a României socialiste conduse de Ceaușescu: o țară condusă tiranic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să fac eu ordine aicea, nu poliția! să vie garda de noapte! tunel gaură de vierme, să vie Rondul de noapte! duhurile rele interpreții și au fost alungați fără urmă, tam-tam-ul n-a fost vreodată muzică, e vorba de uscăciunea melodică a muzicii armonice, ploile Mozart fraze semantice pur și simplu! vitejia îngrijitoarei o au și bărbații iviți în urmă, pe liniște, călcăm decorativ, demnitate restabilită, nu bag eu mîna, că pe urmă zici că te-am furat, mulțumesc și bodaproste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care unii dintre politicienii lumii își apleacă urechea la spusele altora, purtați de anumite interese, Grigore Antipa se vede nevoit să tragă un semnal de alarmă și să-și avertizeze contemporanii și urmașii. Prezentarea sa se aseamănă cu o temă melodică dintr-o simfonie. Începe subtil, prin câteva tonuri, însă prinde repede forță și tărie pe parcursul partiturii, prezintă urcușuri și coborâșuri și ajunge apoi la paroxism, stăpânind întreaga orchestrație. Tema melodică ia însă accente tragice, iar în final se contopește cu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]