4,482 matches
-
risipesc subit pentru că privirea nu reține decât ceea ce recunoaște:... "și seara mă descrie frumos pe nicio pânză" (Invocație nimănui). Din când în când, aceste secvențe ajung - printr-o fericită juxtapunere și mai ales concentrare - la un sens profund, poetic și memorabil: "Oh, din oglindă moartea mă imită/ aur, copil, cenușă rând pe rând/ Nu sunt decât lentila prăfuită,/ prin care timpul a privit râzând" (Lentile). Suntem, cu astfel de versuri, în plin modernism, caracteristica poeziei dinesciene fiind această expresivitate ce trebuie
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
unele aplicații privitoare la literatura contemporană, Bogdan Crețu își permite mostre de abordare primară, jocuri de verdict specifice, în mai mare măsură, cronicii literare. Există, în acest ingenios studiu dedicat antiutopiei, destule oaze de relaxare exersate întâi în publicistică, formulări memorabile amintind de foiletoanele lui Alexandru Dobrescu sau de o parte din gazetăria sprintenă a lui Marin Sorescu. Demne de a fi reținute - ca pasaje seminarative sau ca badinerii inteligente - și mai rar ca sintagme tăiate cu finețe geometrică, numeroase dintre
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
și personajul Pantazi din Craii de Curtea-Veche. Articolul era semnat Daniel Silva Perdigăo. Beneficia și de o notă introductivă din partea lusitanistului Mihai Zamfir. Marcat de acea lectură, de câte ori Providența mă ajuta să ajung în Portugalia, încercam să dau de autorul memorabilelor pagini. N'avui noroc (în schimb, el da: fusese numit atașat cultural și director al reprezentanței Institutului Camőes în Guineea Bissau). Abia acum un an, reușii să-l întâlnesc. Din primul moment m'a uluit felul cum se manifestă senhor
Frânturi lusitane - Lusoromânul by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8905_a_10230]
-
are cu cine coopera. Știți cum a sfârșit? Zdrobit într-un accident de mașină pe șoseaua Huși-Vaslui. Poate a fost o lecție, tragică, e drept, și pentru alții. - Ce întâlniri ați mai avut cu Nicolae Steinhardt, cu părintele Nicolae, după memorabilul botez de la Jilava? - La puțină vreme după acel episod, descris în Jurnalul fericirii... - Iertare, părinte, în Jurnal se fac de șapte-opt ori referiri la dumneavoastră, în pagini diferite, ultima privește un episod care are ceva miraculos în desfășurarea lui. Să
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
cenușie. Interpretându-i pe Tipătescu sau pe Caliban, pentru a mă referi la două extreme ale creației sale teatrale, el reușește să "coloreze" într-o asemenea măsură biografia per-sonajului încât devine fad, de nerecunoscut, în alte versiuni. Am văzut, după memorabila interpretare din "Furtuna" lui Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei, și alte variante scenice ale piesei - vreo patru sau cinci, dacă nu mă înșel. Dar nici unul din actorii care-l interpretau pe Caliban n-au reușit să urce nici până la
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
se înțelege. Filmul se deschide cu o lecție de istorie, din păcate senzații foarte tari nu mai pot surveni, gen "cine l-a ucis pe Kenedy?", dat fiind faptul că ucigașul lui Abe Lincoln a apărut și pe scenă strigînd memorabil, "Sic semper tyrannis!". Borges face o minunată analogie dintre moartea lui Cezar și cea a lui Abe însoțite ambele de predicții, dar aceasta-i o altă poveste, cu farmec și subtilități. Problema pentru Ben Gates constă în a-l disocia
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
cifruri, ereditatea familiei Gates nu o dezminte. Aventura îi poartă pe eroi pe vechiul continent de la Paris la Londra, din cabinetul reginei Victoria în cel al președintelui la Casa Albă care-l ajută pe exploratorul de comori după un discurs memorabil din partea acestuia despre ce înseamnă să fii american pînă în plăsele. Cu concursul președintelui, Ben intră, chiar și pentru scurt timp, în posesia Cărții secretelor, care se transmite numai pe cale prezidențială și unde află fotografia celei de-a doua jumătăți
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
este aceea care ne gîdilă urechile într-un mod plăcut. Așa o definește Marius Chicoș Rostogan. El și interpretează plin de mîndrie "La Zolfărino ghe vale". Elogiul bătăliei de la Solferino (24 iunie 1859), în care trupele lui Franz-Iozef au fost memorabil bătute, e firesc, chiar după cîteva decenii, la un fost supus chezaro-crăiesc. Are, desigur, răfuielile lui cu imperiul austriac, devenit austro-ungar la 1867. Imensitatea forțelor militare implicate la Solferino trebuie să fi contat și ea pentru Rostogan. Alte personaje ale
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
drama scriitorului înăbușit în activitatea istoricului literar și mi-a rămas prea puțin loc să arăt modul în care Niculae Gheran face haz de necaz, cum spusese el însuși că și-ar defini specialitatea atitudinii epice. Proza lui satirică e memorabilă. Rezum două-trei texte. În prima parte a volumului, Niculae Gheran scrie pornind de la diferite secvențe biografice rebreniene. Un episod evocă dialogul epistolar al tânărului Rebreanu cu foarte tânărul său editor din Orăștie, Sebastian Bornemisa (p. 13-25). Detaliile de negociere sunt
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
și simplu, în paginile romanului. În Drumul egal al fiecărei zile, în pofida monotoniei ucigătoare după al cărei orar se desfășoară existența provincială a acestei familii de vreme rea, figurile care o compun sunt deosebit de pregnante. Unchiul Ion e un personaj memorabil, atât ca natură umană ficționalizată, cât și ca realizare artistică. Cu mersul său "târșit", cu care își trage un picior rănit în război, cu chipul adeseori pământiu de îngrijorare, dar și cu "fălcile late ale familiei" strânse, încăpățânat, pentru protejarea
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
jurnalistică, sau cea antropologică, sau ambele jalonează această desprindere a unor întâmplări semnificative din terenul plat al banalului; cert este că aproape de fiecare dată lui Sorin Stoica îi reușește conversia. Curios la culme, ca babele rurale pe care le portretizează memorabil, autorul ascultă știrile, cântărește întâmplările și vede oamenii. Nu-i plac Nicolae Breban și Mircea Cărtărescu, tocmai din cauza senzației de in-uman pe care cei doi scriitori i-o creează. Dacă în jurnalul său Cărtărescu își declară dezinteresul față de oameni și
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
să intri decât să ieși. Iată cum au clasicii înnoite șanse în zilele noastre: fiindcă spun lucrurilor pe nume. Atât de simplu, încât până și Ulise pare un perfect simplu: "o ulise". Încît orice analiză politică s-ar putea încheia memorabil: "O uliră".
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
Ford Coppola, a fost cel care l-a impus pe tînărul actor. 88 de minute amintește numaidecît de Insomnia (2002), remake-ul lui Christopher Nolan, care l-a adus alături de Robin Williams într-o atmosferă ireală de fiord, un thriller psihologic memorabil. Același personaj, cu un trecut nebulos, excepțional profesionist, intră în cursa cu obstacole pe care i-o întinde un criminal. Mult mai comercial, dar nu lipsit de interes este rolul din Recrutul (The Recruit, 2003) al lui Roger Donaldson, care
88 de minute trecute fix... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9843_a_11168]
-
doar pentru că Maia Morgenstern sau Marcel Iureș au luat Premiul pentru cel mai bun Actor/Actriță pentru rolurile din montările sus amintite. Cred, iarăși, că Marcel Iureș ar fi trebuit să ia acest premiu și pentru "Richard al-III-lea", o creație memorabilă. L-a luat pentru Richard II, într-un fel compensatoriu pentru o mare nedreptate. Acest fenomen al compensației este, și el, tot mai frecvent în ultimul timp( cazul lui Marius Stănescu, nominalizat anul acesta pentru rolul din "Hamletmachine" fiindcă nu
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]
-
altele, oare?) ceea ce descoperă în Lumea ți-a ieșit așa cum ai vrut sună întrucâtva familiar. Un univers bizar, psihedelic, cu metafore încă nenăscute, cu un întuneric care-i este pe măsură. Și cu reușite punctuale demne de admirație. Titlul e memorabil, iar multe dintre poeme fac totul ca să nu-l dezmintă: "e foarte bine acum, când se apropie dimineața,/ și tuturor ne vine să mâzgălim cu iscăliturile noastre/ monumentele din centrul orașului/ și să acoperim vechile nume de pe socluri/ cu zăpadă
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
Rugăciunea s-a mai ghemuit,s-a făcut broască țestoasă, focă. Apoi și-a dezdoit genunchii - pasăre măiastră, pînă s-a scurs prin vîrful stîlpului de pridvor...". Pe Ion }uculescu, oarecum în aceeași manieră, îl definește matematic în două propoziții memorabile: ,,Autoportretul cu ochiul scos al lui }uculescu amintește de Van Gogh cu urechea tăiată, care-l fascinase pe vremuri, și de mîna imensă a lui Parmigianino, din oglinda sa blestemată - deci o înclinație spre obsesie și disperare". Iar puțin mai
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
unor lungimi exagerate (există câteva dizertații lungi și plictisitoare a căror absență nu ar fi produs nici un fel de pagubă ficțiunii, dimpotrivă), romanul Mut mi se pare cea mai inteligentă carte scrisă până în prezent de Dan Stanca. Subtilitatea construcției, creionarea memorabilă a personajelor, întrebările pe care le pune, problematica foarte actuală transformă această carte într-o lectură de neocolit pentru admiratorii scrisului lui Dan Stanca, dar și într-o oportunitate pentru cei care doresc să ia un prim contact cu literatura
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
acel fel propriu și de acum notoriu de așezare în lume al dlui Andrei Pleșu. N-aș fi găsit cuvântul potrivit pentru a numi acest tip de prezență dacă d-sa însuși, cu redutabila-i capacitate de a produce ziceri memorabile, nu ne-ar fi oferit sintagma definitorie. Ea este grația socială. Un concept insolit, în evident contrast cu bădărănia instituționalizată, dar de o perfectă adecvare propriului fel de a fi: educat, cult, spiritual, culant și comprehensiv. Ei bine, constitutiva sa
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
o liotă de animale, după ce nevasta i-a fugit c-un motociclist, familistul Tudose, tată al unei viitoare fete bătrâne și soț tot mai plictisit de ritualul conjugal, fantele Norbert Miclăuș, cu voiajurile lui imaginare, și ciudatul Filip Cornea (apariție memorabilă), a cărui hipersensibilitate olfactivă îl face să detecteze mirosuri neplăcute oriunde și oricând. În viața searbădă a acestor "eroi" literari fără urmă de eroism ajunge să se întâmple, până la urmă, ceva; dar "saltul calitativ" nu li se datorează. Ca dintr-
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
desime de nori, o asemenea uscăciune de tunete confirmând refrenul: dacă tunet uscat în cer izbucnește, vreme violentă ne pândește. Joao de Castro era un receptacul de astfel de reguli rimate, de teorii proverbiale prin care explica ciudățeniile care prezidaseră memorabila zi: fulgere la nord și vânt din babord, dacă de la sud vine, ploaia se-aține. Dar nu ploaie a fost ceea ce s-a aținut, ci o cataractă căzută din cer, o revărsare de aeriene ape peste uscatul și marea deja
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
sub atâtea/ pleoape." Ar mai fi și altele de spus, numai că s-a făcut târziu. Închei aici, - nu înainte, însă, de-a sublinia dativul etic (ce nu există în original: "Was wirst du tun, Gott, wenn ich sterbe?") din memorabila traducere a ta: "Ce te faci, Doamne, dacă-ți mor?"
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
obligații al literaturii anilor '50. Departe de a se conforma viziunii oficiale și a aborda tematica impusă prozei, tânărul scriitor face din țăran și muncitor adevărate personaje, redimensionându-le, re-construin-du-le individualitatea. Marin Preda reușise deja, în Moromeții, I, să contureze un memorabil protagonist al lumii rurale. Dar epoca în care romancierul îl plasează pe Ilie Moromete este, în volumul întâi, aceea interbelică. Nicolae Velea face o curajoasă mișcare de translație, creând, pe fundalul socialismului instalat și consolidat la noi, personaje autentice, lipsite
Esența vieții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8959_a_10284]
-
piesei (de succes garantat în epocă) "Mirtil și Hloe", de Florian (după alții, reprezentația s-ar fi dat în casele hatmanului Costachi Ghica, important e, însă, momentul); în același salon, în anul 1847, Franz Liszt oferea protipendadei ieșene un concert memorabil; prilej cu care a fost ascultat și apreciat foarte de către compozitorul și pianistul maghiar starostele și cobzarul Barbu Lăutarul (Vasile Barbu). Numai și pentru a fixa în memoria noastră astfel de date și tot merită ca un palat de aproape
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
spre hotelul situat pe o străduță laterală.", pp. 287-290); Jean-Paul Sartre, Sorin Titel, D. }epeneag, Adrian Păunescu, Jean-Pierre Richard, Jean Rousset, Georges Poulet (Timpul trăirii... este o carte incitantă, pe care sfârșești prin a o citi cu creionul în mână). Memorabile sunt și portretele unor anonimi - o mulțime și acestea - și ale unor anonime: diaristul e sensibil la sexul frumos, în genere, iar dacă "personajele" sunt inteligente și mai au și o biografie interesantă, cu atât mai mult. La un moment
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
numaidecât, citându-l pe Miron Costin, și, în felul acesta, pe o singură pagină, limba română produce un certificat, concurent cu al tuturor graiurilor importante ale culturii universale, din care, din cele mai vechi timpuri, se pot cita cuvinte, fraze memorabile... Punând pe hârtie vorba lui Miron Costin, privind harul narativ al omului, cronicarul adaugă imediat ce zicea bătrânul logofăt, patriarhul decapitat al literaturii noastre, tot despre om, și tot despre cum e el în luptă: Mare este omul, iar la războiu
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]