1,164 matches
-
al celorlalte personaje. Tot într-o manieră deformată, decadentă, momentul epistemologic al experienței este jucat, pe scena cărții, de Pașadia. Matei Călinescu deduce că studiile diurne ale lui Pașadia erau tot istorice: „Deducem din elogiul naratorului că Pașadia era un memorialist în marea tradiție clasică, tăioasă și neiertătoare.““ El ocupă, mai mult, un rol central în carte în momentul în care îi „fixează“ acesteia titlul, în momentul apariției personajului Pena Corcodușa. Episodul are sensul unei numiri adamice a lumii celor trei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Zub sesizează această "obsesie a adevărului", insuflată de Maiorescu tuturor junimiștilor: "Respectul pentru adevăr definește activitatea Junimii în toate direcțiile. În numele adevărului se condamnă falsa erudiție, megalomania, exagerările lingvistice, formele fără fond etc. Deviza ei era: adevărul înainte de toate, declară memorialistul, iar Eminescu recunoaște drept principiu fundamental al operei maioresciene naționalitatea în marginile adevărului, sub-scriind el însuși la acest principiu, fiindcă ceea ce-i neadevărat nu devine adevărat prin împrejurarea că-i național"13. După ce constata că poporul român are "ceea ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
se glumește cu asemenea lucruri". Nu se glumește cel puțin oficial, pentru că, în notă particulară, existau suficienți cârcotași. Dar să amintim, cu titlu de inventar, câteva din rigorile 23 cărora trebuia să se supună prelectorul, așa cum sunt ele expuse de memorialiști ai veacului XIX: Rigori de formă ținuta vestimentară a prelectorului era "de mare gală", semn de respect atât pentru audiență, pentru sine, cât și pentru motivul întâlnirii, prelecțiunea în sine, dar și semn al subțirimii, rafinamentului, al atmosferei de calitate
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
poate să fie un avocat, un parlamentar, un profesor; conferențiarul însă e mai presus de avocat, de parlamentar, de profesor, el trebuie să se inspire de subiectul lui, iar izvorul să curgă, să curgă" (idem, p.145) În relatarea aceluiași memorialist, din această cerință a știutului "pe de rost" derivau riscuri dintre cele mai neplăcute: uitarea textului, confuzia, încurcarea diferitelor fraze. Exemplul de amnezie totală îl constituie Theodor Rosetti, silit a se retrage după un singur cuvânt: "Imposibil". 26 idem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
sale, căci memoria a ales să surprindă marile întâlniri ale vieții: părinți, soră și "tata-bătrân", Eminescu, Schopenhauer, Beethoven, Raffaello, Confucius, apostolul Pavel, Dumnezeu. Tablourile realizate sunt însă de o uimitoare forță evocatoare, încât par mai degrabă creația scriitorului, decât a memorialistului atent la acurațetea informațiilor. În Lumea prin care am trecut întâmplările sunt expuse ca într-un proces verbal. Fapta omenescă nu e o operă de informare ca celelalte lucrări memorialistice ale bătrânului Slavici. Ea e gândită ca un text programatic
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îl eliberează de spaime. E sincer cu sine însuși... „Dacă continuu a mai scrie... se datorează gândului - jalnic, dar și reconfortant - că niciodată, într-un viitor previzibil, aceste nevinovate mărgele pe ață nu vor putea vedea lumina tiparului...” (sublinierea aparține memorialistului) Singura rază (nu aș spune speranță, pentru că nimic nu era sigur) spre un viitor căruia nu-i mai aparținea, rămânea „... creația de 128 sertar, cea mai nobilă dintre chemările înalte ale astei vremi...” Drama vieții sale de artist! Cu luciditate
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ce grup interesant alcătuiau toți patru atât de valoroși, fiecare în felul și în zona lui, dar atât de diferiți! Nu mă îndoiesc că discuțiile "în patru" trebuie să fie mult mai fabuloase dacă pot folosi acest comparativ! decât reușesc memorialiștii să și le amintească. Mă gândesc ce-o fi înțeles "galeria", "caracuda" din schimburile de replici ale unor oameni atât de inteligenți, de talentați, de plini de daruri... Dorin Popa: Pentru Nicolae Breban, scrisul este sfânt, cartea contează și nimic
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
se delege cadre din Capitală pentru a lucra în zonele cele mai calamitate. Tânărul medic Constantin Dimitrescu-Severeanu, care peste decenii avea să dobândească o neconstestată prețuire nu numai ca promotor al chirurgiei moderne în țara noastră, dar și ca talentat memorialist, a fost trimis de generalul inspector Carol Davila să acționeze în focarele de holeră de pe perimetrul județelor Prahova, Buzău și Rîmnicu Sărat. La Ploiești, el n-a avut însă prea mult de lucru, mărginindu-se să pregătească la Spitalul Boldescu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
infirmier. Primarul a trimis pe un sergent și a găsit pe un arap într-o cârciumă, și l-a adus. Acesta, un bețiv pripășit, a primit propunerea cu o condiție: să-i dea mult să bea"... Din fericire, ne asigură memorialistul, "nu s-a pus acolo nici un bolnav". Datorită unei secete îngrozitoare, în toată regiunea domnea foametea. "Bolnavii de holeră mâncau fructe și ciorbă de prune crude, punând în oala cu prune un peștișor sărat, mic cât un deget". Cât despre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
foarte puțini la număr - au putut să-și ferească, până la sfârșit, oamenii de molimă"528. Opinia curentă despre cauzele apariției molimei este dezvăluită și de o anecdotă povestită de comandantul unui regiment cantonat în satul Mircova și consemnată de un memorialist, magistratul Eugen Petit: "Holera trece cu două săculețe în mână; asaltată de rugămințile fierbinți ale locuitorilor să nu mai facă atâtea victime, se înduioșează și răspunde: Nu pot face nimic, căci nu sunt eu de vină, dar conținutul acestor două
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se pare că i-a aparținut lui Lloyd George, la data aceea ministru de Finanțe în primul guvern Asquith. ** În "Memoriile" sale, ducele scrie cu umor că la început domnul Éscoffier de abia dacă înțelegea engleza, pentru ca după patru luni memorialistul să nu știe prea bine franțuzește, în timp ce profesorul ajunsese să vorbească foarte bine englezește. *** Dupa Alain Decaux, Abdicarea, pp. 17-18 (v. Bibliografia). **** Decanul (President) colegiului, Dr. Sir Herbert Warren, s-a pronunțat clar: prințul nu va fi niciodată un om
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de medium psihologic în urma studiilor efectuate de Eduard Gruber. După părerea lui Arthur Gorovei, structura sa neurastenă, manifestată mai ales prin crizele sale paroxistice de gelozie, este decompensată în urma experiențelor psihologie ale lui Gruber. Referitor la prietenia cu Eduard Gruber, memorialistul de mare talent din Fălticeni spune: "și mi-i frică să mă întreb dacă nu cumva prietenia lui cu acesta nu i-a grăbit, dacă nu cumva chiar i-a produs, supraexcitarea nervoasă, care i-a fost fatală, și unuia
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Am citit, poate cu mai multă atenție decât ar fi dorit să stârnească Însuși autorul, volumul dedicat de dl Felix Moscheles experienței comune a celor din doi Flandra și Germania - afirma el Într-un pasaj menit să fie stânjenitor pentru memorialist și să ofere oarece consolare familiei Du Maurier - și ce m-a surprins cel mai tare a fost modul În care amicul nostru s-a Întrecut În dezvăluiri.“ După ce aducea tribut Într-un mod general, impresionist, farmecului romanelor lui Du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pentru că m-a susținut financiar în timp ce-l scriam. Pentru aceasta și pentru alte motive, i-l dedic cu dragoste și recunoștință. Nota redacției (1995): Henry Winshaw s-a ținut de această promisiune și este îndreptățit a fi considerat unul dintre memorialiștii politici cei mai prolifici ai țării. Sarcina publicării jurnalelor sale - care ajung la un total de circa patru milioane de cuvinte - s-a dovedit uriașă, dar se speră că măcar primul volum va fi gata de tipar la începutul anului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Gheorghe Grigurcu June fulminant al poeziei autohtone din jurul anului 1940, apoi istoric literar, publicist și nu în ultimul rînd memorialist, cu o viață deloc ușoară, sub neprielnice vremi, Lucian Valea a cunoscut numeroși scriitori cărora le-a făcut loc în "depozitele miraculoase" ale amintirii sale, spre a le evoca în două volume, dintre care ultimul, postum, face obiectul prezentelor însemnări
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
Baconsky. Lucian Valea l-a întîlnit prima oară în iarna 1955, eu în primăvara anului anterior, cu prilejul vizitei scriitorilor din jurul revistei Steaua, la Oradea, aflați în dialog cu publicul în sala festivă a primăriei orașului. "M-a primit, scrie memorialistul, într-un birou de pe pereții căruia nu lipseau tablourile. Stătea la o masă cu cărți și manuscrise. Eleganța lui vestimentară contrasta, violent, cu modul de a se îmbrăca al omului din vremea aceea, rămas încă tributar modei proletare: costumul, gen
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
a poziției și cu o superbie a privirii, ca și cum, vag plictisit, ar trebui să mai acorde audiențe. A urmat exilul la... București, unde a dobîndit o locuință ultracentrală, pe strada numită ulterior Tudor Arghezi, nr. 26, în care primește vizitele memorialistului. Ne putem lesne imagina convorbirile lor, de facto monologurile lui Baconsky, ins cu o remarcabilă ușurință a oralității, în duhul unei cordialități condescendente. Acum poetul stelist intră în faza a doua, cu adevărat expiatoare, a biografiei sale, beneficiind de o
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
zadarnic autoritățile se străduiau a-l împinge în anonimat, părea a ține de miracol. În plin marasm ideologic, Blaga putea fi întîlnit pe stradă, putea fi abordat ca o chezășie a normalității: Nu mi se poate șterge din minte, consemnează memorialistul, silueta lui Blaga, așa cum se strecura ea atunci, printre trecătorii grăbiți, pe străzile Clujului. Îmbrăcat mai totdeauna în costume de culoare închisă, cu pălărie de fetru, cu umbrelă - pe vreme ploioasă - și ținînd în mînă o servietă, omul călca fără
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
cu vechi contabili, de sub pulpana cărora a ieșit și dl. Eugen Nicolăescu, pe care nu știu de ce nu l-am regăsit pe lista celor Ť10 pentru Româniať, atîta timp cît mai fiecare dintre ei ține locul altcuiva". Ironia mordantă a memorialistului funcționează aproape fără intermitențe... Cîteodată adnotarea comică se dilată atingînd dimensiunea unei istorisiri. O vînă epică zvîcnește atunci în scrisul lui Niculae Gheran, oferindu-ne scenele unei comedii în stare naturală, înregistrată și indenegabil stilizată pe calapodul d-sale umoral
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
care apasă uneori firul narațiunii. Cu aceleași mijloace riguroase este rechemată umbra tatălui, inginerul N. Cioculescu, dispărut, ca și mama firavului copil înainte de vreme. Acesta a fost crescut de bunici. Când își amintește "grădina-rai", care nu a prea fost "rai", memorialistul e pătruns de un fior liric, reprimat însă deîndată. Proza lirică "nu mă prinde", propoziție ce întărește încă o dată opinia lui despre critica literară, situată în afara creației. întrucât anii aceia îi resimte ca dureroși, nu zăbovește prea mult asupra lor
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
care s-au înhămat la trăsura ce l-a dus pe profesor acasă, în ziua în care împlinea 50 de ani de viață". Nu bănuia, probabil, că-i va deveni vajnic adversar în problema Arghezi!). Student, cu specialitatea principală Franceză, memorialistul a urmat în anul I cursul de Filologie romanică al lui Ovid Densusianu, care beneficiază de portretul cel mai bine conturat dintre toți universitarii. Criticul debutează la "Facla literară" în 1923 (avea 21 de ani), angajat cronicar literar de N.
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
erau prezenți, aproape zilnic, Al. Cazaban, M. Sorbul, pe care datorită barbișonului, un chelner l-a confundat cu Troțki, Ion Minulescu, Puiu Iancovescu, Victor Eftimiu, Cezar Petrescu, și... Oscarlambur (Oscar Lemnaru), maestru al genului pe care-l frecventează neistovit și memorialistul nostru. "Autorul preferat" al lui Șerban Cioculescu, ales în răspăr cu opinia majoritară a epocii, a fost Tudor Arghezi, despre care a și scris un studiu fundamental. Acum își exprimă doar sentimentul unei revelații pe care i-a produs-o
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
amintesc doar polemicile tinerilor critici (Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius), constituiți în Gruparea Criticilor Literari Români (G.C.L.R.) cu N. Iorga și aghiotantul său de la revista "Cuget clar", N. Georgescu-Cocoș, care-l acuzau pe Arghezi fără încetare de pornografie. Memorialistului îi place și cultivă șueta, chiar dacă umbrită pe alocuri de prea multe "filologicale" și de o exagerată acribie bibliografică. Se simte în permanență prezența pasionatului bibliofil și colecționar - despre care a comunicat informații extrem de prețioase nora sa, Simona Cioculescu, în
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
a III-a după cele din 1975 și 1981. E de apreciat completarea sumarului cu excelentul portret al lui Al. Rosetti sau cu impresiile de călătorie Pe urmele lui Apollinaire și în orașul lui Stendhal. în ceea ce-l privește pe memorialist, am rămas cu nedumerirea (și regretul) unor absențe. Dacă despre fratele său Radu Cioculescu, distins om de cultură, eseist, traducător al lui Proust, critic muzical, fost deținut politic, mort în închisoarea de la Dej, n-a putut vorbi mai mult, ca
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
care Ion Simuț i-l adresează congenerului său Dan C. Mihăilescu. Dinspre, adică, un partizan al ficțiunii resuscitate către un apărător al deliciilor memorialistice. Nu ar fi rău să ne întrebăm cât se poate de insistent: cine ești dumneata, domnule memorialist sau domnule diarist, și ce cădere ai să încondeiezi acid pe toată lumea? Nu cumva ne lăsăm furați de spectacolul vanităților? Mie mi se pare că a trecut vremea exagerărilor, dar, sincer, îl înțeleg pe Dan C. Mihăilescu că poate citi
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]