1,064 matches
-
Babele sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (2292 m), situat în masivul Bucegi din Carpații Meridionali. Important obiectiv turistic, Cabana Babele este situată sub vârful cu același nume și este punctul de plecare central în drumețiile din munții Bucegi. Babele sunt „martori de eroziune”, formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]
-
picturi renumite din grota Altamira din Cantabria, care au fost create în jurul anulul 15.000 î.Hr.. În afară de aceasta, dovezi arheologice din Los Millares (Almería) și din El Argar (Regiunea Murcia) sugerează că acele culturi dezvoltate au locuit și în partea meridională a peninsulei în timpul neoliticului și al epocii bronzului. Principalele popoare istorice ale peninsulei au fost ibericii, care au locuit în partea mediteraneană, și celții, care au locuit în partea atlantică. În interiorul Penisulei Iberice, unde ambele culturi erau în contact, o
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
este arătat în călătorii politice ale regelui și miniștrilor la America. Gibraltar, un teritoriu de 6 km², este un subiect de dispută teritorială între Spania și Regatul Unit. Acest teritoriu de peste mare al coroanei britanice se află în cea mai meridională parte a Peninsulei Iberice și a fost cucerit în timpul Războiului de Succesiune Spaniolă în 1704 împreună cu Minorca, una dintre Insulele Baleare. Deși spaniolii s-au reinstalat la Maiorca după Tratatul de la Amiens din 1802, Gibraltarul a rămas posesiune engleză. Situație
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
Reușește să evadeze după 6 luni de închisoare și e deportat la Ofcea cu alti capi ai răscoalei. Revine în Ardeal, e deportat din nou la Ofcea de unde își pierde urma, mai aproape de ținuturile natale, pe partea cealaltă a Carpaților Meridionali, în nordul ținutului Gorj, în satul Bărbătești Viersani. Împreună cu soția și-a făcut casă pe un moț de deal, numit și Piscul cerului. Urmașul lui, a construit biserică din satul Viersani, si a dat fiului său numele locului, de Viersanu
Vierșani, Gorj () [Corola-website/Science/300472_a_301801]
-
până în secolul al XX-lea, când a primit și numele de Machu Picchu. În secolul al XII-lea, enigmatica populație ce-și spunea Inca (Fii Soarelui) cucerea un vast teritoriu în nordul și vestul Americii de Sud, venind de undeva din zona meridională a continentului - nu se știe nici acum cu precizie de unde. Deși nu erau la fel de războinici și necruțători ca aztecii, incașii au cucerit nu mai puțin de 500 de civilizații amerindiene. Nu s-au impus prin cultură (nu cunoșteau nici o scriere
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
( , , sau "Pòmòrze" ) este o regiune istorică care se află de-a lungul coastelor meridionale ale Mării Baltice. Este împărțită între Germania și Polonia și se întinde de la estuarul râului Recknitz în vest, prin delta Odrei, la delta Vistulei în est. Grupările etnice predominante în această regiune sunt polonezi, germani și, în extremitatea sa de est
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]
-
din motive tradiționale și nu istorice. Delimitarea granițelor Pomeraniei nu este ușor de făcut, fiindcă din clipa când numele acesta a început să apară în documente regiunea și-a schimbat deseori apartenența politică. Aceasta se referă în principal la frontiera meridională căci limitele la est și vest sunt marcate de râuri - bariere naturale. Pomerania se întinde de-a lungul coastei Mării Baltice, între râul Recknitz și fluviul Vistula. La sud, s-a răspândit până la râurile Warta și Noteć, dar după 1250 frontiera
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]
-
este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitățile componente Căciulata, (reședința), Jiblea Nouă, Jiblea Veche, Păușa și Seaca. Orașul se află situat în parte de nord-est al județului Vâlcea la poalele masivului Cozia și Căpățânii din Carpații Meridionali, pe ambele maluri ale râului Olt, la ieșirea acestuia din defileu, fiind la nord de reședința județului, municipiul Râmnicu Vâlcea și la sud de municipiul Sibiu. Această localitate, în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia, este cunoscută încă
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
reținând majoritatea arealului său. În Statele Unite este pe cale de dispariție. S-a încercat fără succes reintroducerea speciei în statul New York în anii '80. O altă încercare, terminată cu succes, a avut loc în 2002 în Colorado. În părțile centrale și meridionale ale Americii de Nord există o mare populație a râșilor roșii. Ei trăiesc pe aproape întreg teritoriul Statelor Unite, în afara regiunii de centru-est. În Canada, se pot găsi în partea de sud, părasită mai înainte de lincși canadieni. Se raportează și existența populației în
Râs (animal) () [Corola-website/Science/299722_a_301051]
-
anul 679), restrângându-se apoi numai la partea rămasă Imperiului Bizantin. Numele de "Tracia" s-a păstrat și după cucerirea turcească, pe lângă numele de "Rumili" sau "Rumelia". După separarea "Rumeliei Orientale" ca provincie autonomă (1878), numele "Tracia" a rămas părții meridionale. În prezent, pe fostul teritoriu al Traciei se află: Bulgaria, părți din Serbia (până la râul Morava), Grecia (până la râul Mesta) și partea europeană a Turciei.
Tracia () [Corola-website/Science/299795_a_301124]
-
ansamblu de dialecte romanice (adică, din latină, cum ar fi italiană sau spaniolă), împărțite în două grupe dialecte principale, "cismuntincu" (denumire tradițională: "cismontano"), foarte “apropiata” de toscana, și "pumuntincu" (denumire tradițională: "oltramontano"), care prezintă caracteristici comune cu vorbitorii din Italia meridională, dar și cu Sardinia și în special limba siciliană. Acest grup de dialecte corsicane prezintă o unitate reală, în sensul că normele în scris permit, de exemplu, trecerea de la una la alta (limba-acoperiș). Această coexistență a unității și a varietății
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
de tematică filozofico-religioasă și străbătute de fiorul anxietății cosmice. ""pentru vigoarea artistică și adânca originalitate cu care a căutat în creația sa răspunsul la veșnicele întrebări ale omenirii"". s-a născut în 1891 la Växjö, în Småland, provincie în Suedia meridională. Tatăl său era feroviar și împreună cu soția sa l-au crescut într-o atmosferă familială blândă și profund religioasă. În mai multe din lucrările sale apare tatăl, care îl plimbă pe câmp și prin păduri și mama care citește "Biblia
Pär Lagerkvist () [Corola-website/Science/297873_a_299202]
-
Masivul Bucegi, cu o suprafață de circa 300 km, se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, desfășurându-se între Valea Prahovei la est și culoarul Branului și Valea Ialomiței la vest; cade brusc spre nord către depresiunea Bârsei și spre sud, până la contactul cu Subcarpații de curbură. Se întinde pe teritoriul județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
contrastante: versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de nivel de 500-900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600-2400 m și o înclinare de la nord către sud). Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
nivel de 500-900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600-2400 m și o înclinare de la nord către sud). Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
brânele de pe versanții abrupti și însoriți sunt aproape în întregime acoperite de asociații de graminee, caracteristice pe soluri scheletice. Aceste specii sunt făcieșul, păiușul și feruța. Dintre speciile însoțitoare amintim: limba (plantă), ura (plantă), lâna caprelor, garofița - endemisme ale Carpaților Meridionali. Se mai întâlnesc: cinci degete, spârceta - endemism carpatic, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
vindelicii" sau "vindalici, vindolici", o populație celtă din sudul Germaniei înfrântă de romani în anul 15 î.d.Hr). În timpul Sfântului Imperiu Roman a avut statut de oraș liber imperial ("Freie Reichsstadt"), fiind centru economic și comercial important al Germaniei meridionale. Are 263.477 locuitori. Este un centru universitar și turistic (monumente de arhitectură din perioada medievală și modernă, orașul vechi bine păstrat). În 1514, Jakob Fugger cel Bogat ("Jakob Fugger der Reiche") a înființat, la marginea orașului, un cartier destinat
Augsburg () [Corola-website/Science/298451_a_299780]
-
ramificație a magistralei 1. Anul următor, a fost deschisă o legătură între Semănătoarea și Crângași iar pe 24 ianuarie a fost dat în uz primul tronson al magistralei 2 cu depoul nou. Noua linie a legat Piața Unirii cu partea meridională a orașului, terminându-se la stația Depou IMGB. La 24 octombrie 1987 s-a prelungit linia 2 până la Pipera, dându-i forma sa actuală. Ulterior acest an, pe 24 decembrie, a fost deschisă și prelungirea magistralei 1 de la Crângași până la
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
() este cea mai joasă, aridă și fierbinte depresiune intramontană din California meridională (Statele Unite); este situată la sud-est de lanțul montan Sierra Nevada, în Parcul Național Death Valley, între culmile Amargosa și Panamint din sudul Podișului Marelui Bazin, fiind parte a deșertului Mojave. , având 120 km lungime, are cea mai joasă altitudine din
Valea Morții () [Corola-website/Science/307022_a_308351]
-
filistenilor și instituie controlul asupra cetății Gath; moabiții de pe malul răsăritean al râului Iordan sunt supuși, arameii care vizau controlul Transiordaniei sunt înfrânți iar Hanun, regele din Ammon, devine vasal Israelului. Campanii dificile sunt purtate împotriva Regatului Edom de la hotarele meridionale ale Israelului până la nimicirea acestuia. Relații prietenești sunt stabilite cu Fenicia și îndeosebi cu Hiram, regele Tirului, cu Talmai din Geșur și cu Regatul Hamat. Remarcabil om de stat, talentat comandant de oști și strălucit diplomat, David schițează structurile organizatorice
David (Biblie) () [Corola-website/Science/308598_a_309927]
-
(DN 67C) este o șosea din Munții Parâng, în Carpații Meridionali. Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la ). Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii. străbate
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic și peisagistic. Parcul Național Retezat - Rezervație a Biosferei se află în partea de vest a Carpaților Meridionali, cuprinzând o suprafață de 38.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu. În interiorul său există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m și peste 80 de lacuri glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din țară. Parcul include
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
lungul cursurilor de apă montane, Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane și Versanți stâncoși silicatici cu vegetație casmofitică. Acestea adăpostesc o gamă diversă de floră rară și faună sălbatică specifică lanțului muntos al Carpaților Meridionali. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
(pe numele de mirean "Ciprian Șpan") (n. 5 martie 1970, Gura Râului, județul Sibiu) este un cleric ortodox român, episcop titular al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei (înființată în anul 2007 în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale), începând cu anul 2008: ales de Colegiul electoral la 19 februarie 2008, confirmat de Sfântul Sinod al BOR la 5 martie 2008, înscăunat la 8 mai 2008. Episcopul s-a născut la data de 5 martie 1970, în satul Gura
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]
-
la Mănăstirea de maici "Notre Dame de Toute Protection" (Acoperământul Maicii Domnului) de la Bussy-en-Othe, Yonne, Franța (1994-2001), sub jurisdicția Arhiepiscopului Serghie Konovaloff (Patriarhia Ecumenică). Din anul 1999 a fost transferat din Arhiepiscopia Sibiului în Arhiepiscopia Română pentru Europa Occidentală și Meridională, ca paroh al parohiei Cuvioasa Parascheva - Cuvioasa Genoveva din Paris, iar în martie 2001 a fost numit consilier eparhial pentru probleme liturgice și de misiune al aceleiași Arhiepiscopii. Pe durata șederii în Franța a desfășurat o bogată activitate misionar-catehetică (conferințe
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]