2,110 matches
-
bucurau (n s(nul imperiilor care s-au prăbușit fără a le "strivi", oblig(ndu-le să se adapteze unui mediu (n care reconfigurarea claselor nu mai permitea persistența celor vechi, pătura superpusă ne-a aruncat din "suburbia imperiilor" (n "suburbia metropolelor" (Bădescu, 1984). (n definirea păturii superpuse, criteriul esențial utilizat nu era de factură etnică, ci funcțională. Consecințele ce apar ca urmare a acțiunilor membrilor acestei pături sunt at(t de păgubitoare, (nc(t ea este percepută ca una dintre principalele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să vină sub forma resimțirii de către cel care contribuie a beneficiilor civilizației care aduce noi ș( noi progrese din investirea corespunzătoare a ceea ce aduce fiecare individ productiv. Dacă (nsă acest surplus este consumat de o pătură parazită sau drenat către metropolă, situația contribuabilului devine din ce (n ce mai dificilă. Pot exista (nsă ș( pături conducătoare care să poată fi incluse (n r(ndul claselor pozitive, cu condiția ca acestea să utilizeze surplusul astfel (nc(t (ntreaga societate să beneficieze de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de modernitate culturală, sau cele două sunt utilizate alternativ. Studii legate de modernitatea nu ca fenomen sociologic, ci la nivel individual regăsim la toți marii sociologi. G. Simmel de exemplu, are o viziune oarecum psihologizantă, când analizează viața individului din metropolă, pe care o consideră spațiul moernității prin excelență, locul unde evoluțiile majore ale acesteia psihologice, economice, sociale devin vizibile. În "Metropolă și viață mentală", el conideră că efectele modernității asupra indivizilor sunt individualizarea, raționalizarea, preponderența intelectului și nu a sentimentului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
regăsim la toți marii sociologi. G. Simmel de exemplu, are o viziune oarecum psihologizantă, când analizează viața individului din metropolă, pe care o consideră spațiul moernității prin excelență, locul unde evoluțiile majore ale acesteia psihologice, economice, sociale devin vizibile. În "Metropolă și viață mentală", el conideră că efectele modernității asupra indivizilor sunt individualizarea, raționalizarea, preponderența intelectului și nu a sentimentului asupra vieții psihice, blazarea, indiferența, antipatia (S. Dungaciu, 2003: 153-175). Începând cu anii '70, studiile au început să se centreze pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de a dobândi forță de muncă ieftină, materii prime ieftine și deschiderea de noi piețe pentru surplusul de produse. Rezultatul este că lumea devine asimetrică din punct de vedere al răspândirii centrelor de putere: un număr limitat de centre (state metropole) capitaliste exploatează vasta majoritate a statelor subdezvoltate. Astfel, decalajul între cele două zone crește progresiv. Teoria dependenței își are originea în America latină și are ca premisă ideea că subdezvoltarea nu se datorează doar unor cauze interne, ci și unor constrângeri
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
multă confuzie. În general, se consideră că elementul declanșator al crizei actuale sunt creditele acordate cu mare ușurință mai ales în domeniul imobiliar. Fenomen în întregime negativ, aceste credite au apărut pe fundalul unui alt fenomen: fluxurile financiare îndreptate către metropolă. Ele au creat o abundență de capital și au favorizat, pe fondul dereglementării, operații financiare speculative, investiții riscante etc. Fluxurile financiare de care vorbim sunt legate de globalizare și nu pot fi înțelese decât în strânsă legătură cu extinderea acestui
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
că dintotdeauna China a avut nevoie de apă. Înțelegem și de ce albia fluviului Yangtze este locuită de nu mai puțin de 450 de milioane de locuitori, care asigură 40% din PIB-ul chinez. În bazinul inferior al fluviului se află metropola Shanghai, care, împreună cu regiunea înconjurătoare, asigură cam 10 procente din PIB-ul chinez. Shanghai este capitala economică, iar fluviul pe care este plasat, simbolul național al țării. În sfârșit, am reliefa o altă caracteristică a tabloului fizic al Chinei de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Până în 1989, numărul imigranților se situa la un nivel relativ modest. După această dată imigrația a crescut abrupt, ea urmând atât rute tradiționale (Franța, Belgia, Olanda), cât și rute noi (țările nordice), unde populația musulmană ocupă cartiere întregi ale unor metropole. Migrația este prima modalitate prin care populația islamică își amplifică prezența în Europa. A doua este reprezentată de evoluția demografică a populației islamice care s-a instalat deja în Europa. Fundamentală aici este dinamica acestei populații, corelată, evident, cu tendințele
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
adesea o pondere importantă. De pildă, mai mult de 25% din populația orașului Marseille este musulmană, 20 de procente din cea a orașului Malmö, 15 procente din cea a Bruxellului sau a Parisului și peste 10 procente din populația unor metropole precum Londra, Amsterdam, Rotterdam, Oslo, Haga, Copenhaga. Este semnificativă din acest punct de vedere situația din orașul Birmingham, cel de-al doilea mare oraș din Marea Britanie. Datorită ratei înalte a fertilității populației pakistaneze, ponderea acesteia a crescut continuu, iar până în
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mai menționăm că deja 35 de orașe mari și mijlocii din Marea Britanie au cel puțin câte un cartier în care albii sunt minoritari.352 Aceasta este modalitatea fundamentală de expansiune a populației islamice: se comasează într-o parte a unei metropole, după care, grație ratei înalte de fertilitate, începe "ocuparea" orașului sau a teritoriului respectiv. În sudul Franței sunt deja mai multe moschei decât biserici. Dacă se mențin aceste tendințe, în 2050 unul din cinci francezi va fi musulman. Putem spune
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
călătoriile pe hartă”, când școlarul, pornind dintr-un punct și avansând spre un anume oraș, descrie peisajul, bogățiile naturale, localitățile întâlnite cu specificul lor... sau se cere copiilor să explice argumentat de ce s-a dezvoltat atât de mult o anume metropolă. În lecția de predare la istorie elevii pot căuta în unele documente (multiplicate și difuzate în clasă) cauzele declanșării unui război sau ale decăderii unui stat. La literatură liceenii pot să aibă ca temă continuarea unei nuvele, folosind personajele și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al cărui renume nu depășește granițele lumii francofone va fi „localist”, în raport cu un coleg care se bucură de o audiență mondială. Invers, „cosmopolitul” dintr-un mic oraș de provincie va apărea ca fiind localist atunci când îl propulsăm pe scena unei metropole politice, economice sau culturale. Apoi, orientările dobândite în tinerețe pot supraviețui unei transformări geografice și pot crea un fel de habitus „localist” sau „cosmopolit” independent de mediul de origine. Sub lustrul cosmopolit al membrului elitei de cel mai înalt nivel
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Keynes. Așa cum arată HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu (2006, p. 52) „teza teoriilor dependenței (sau a capitalismului dependent) evidențiază [...] asocierea influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea”. Mai precis, țările dezvoltate („metropola” sau „centrul” - țări colonizatoare, „capitale” ale unor imperii) împiedică dezvoltarea independentă a țărilor subdezvoltate foste colonii („sateliții” sau „periferia”), creându-se, în fapt, o dependență economică, un cerc vicios, în care periferia furnizează materie primă (ieftină) și primește în schimb
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
periferia furnizează materie primă (ieftină) și primește în schimb produse tehnologice finite (scumpe) pe care nu le poate produce la nivel național din cauza („întreținerii”) subdezvoltării. În acest sens HYPERLINK \l "Santos" Dos Santos (1971) afirmă că dependența sateliților de fosta metropolă este una triplă: industrială (ca suport pentru crearea PIB), financiară/capital și tehnologică, cea mai problematică fiind ultima. HYPERLINK \l "Voicu" Voicu (2002) arată că și după obținerea independenței și suveranității politice, dependența de metropolă a fostelor colonii s-a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că dependența sateliților de fosta metropolă este una triplă: industrială (ca suport pentru crearea PIB), financiară/capital și tehnologică, cea mai problematică fiind ultima. HYPERLINK \l "Voicu" Voicu (2002) arată că și după obținerea independenței și suveranității politice, dependența de metropolă a fostelor colonii s-a perpetuat, din cauza situației monopoliste existente atât pe piețele de desfacere, cât și în ceea ce privește importul. Cei mai reprezentativi teoreticieni ai acestui model de explicare a dezvoltării sociale sunt: Andre Gunder Frank, Theotonio Dos Santos, Fernando Henrique
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Frank (1966) arată că inferioritatea „periferiei” în raport cu „centrul” (pe dimensiunile productivitate economică, acumulare de capital și tehnologie) nu poate duce decât la o „dezvoltare a subdezvoltării” perpetuă, prin migrarea continuă a resurselor (umane, capital financiar, materii prime) dinspre „satelit” către „metropolă”. O altă formă de dependență este subliniată de HYPERLINK \l "Cardoso" Cardoso (1972) și HYPERLINK \l "Falleto" Cardoso și Falleto (1979) - cea a săracilor față de bogați sau față de suportul statului bunăstării, inegalitatea, sărăcia și excluziunea socială a acestora accentuându-se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltării) subdezvoltării. 3. Teoria sistemului mondial modern Această teorie a fost promovată de HYPERLINK \l "Wallerstein" Immanuel Wallerstein (1974b, 1990) care, având ca bază teoriile dependenței, a arătat totuși că acestea nu pot explica integral procesele de dezvoltare socială ale „metropolelor” și cele de „dezvoltare a subdezvoltării” caracteristice „periferiilor”. Noile circumstanțe economice naționale create de procesele complexe de schimbare socială (după cel de-al doilea război mondial, dar analiza este realizată pe o perioadă de 500 de ani, de la 1492 încoace
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
exemplu), interesele transnaționale ale capitalului, structura producției la scară globală. Distinct și remarcabil la feminismul marxist este faptul că autoarele acestui curent realizează cel mai adesea o abordare combinată a relațiilor de putere la scară globală (centru - periferie, dezvoltat - subdezvoltat, metropolă - colonie, rasă albă - alte rase, bărbați - femei). Stabilirea unor mecanisme interne comune tuturor acestor relații de putere, profund asimetrice, contribuie în mod esențial la înțelegerea genului ca relație socială între grupuri care dispun de resurse de putere inegale, indiferent de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
că nu poate fi un model și cu atât mai puțin un deziderat pentru noi, decât dacă am presupune că o catastrofă planetară ne-ar aduce la începuturi. Nu mai știu cine amintea că în secolul IV Roma era încă metropola imperiului, iar în secolul următor pășteau caprele în Forum. Iar societatea civilă...? — Noțiunea de civilizație se leagă, cred eu, în mod esențial și definitoriu de noțiunea de societate civilă, adică de relațiile civile dintre indivizi, deci de civilitate, deci de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
care un stat controlează suveranitatea politică a unei alte societăți. Similitudinea cu celelalte două imperii rezidă, În ochii lui Kuzio, În aceea că despărțirea de imperiu s-a realizat Într-o atmosferă ambiguă În toate cele trei cazuri, diferența dintre metropolă și colonie nefiind clar delimitată, iar moștenirea lăsată manifestîndu-se printr-o relație dificilă și apropiată cu fosta metropolă. (Kuzio nu neagă impactul puternic pe care imperiul l-a avut asupra tuturor celorlalte colonii, Însă sugerează că majoritatea lor nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lui Kuzio, În aceea că despărțirea de imperiu s-a realizat Într-o atmosferă ambiguă În toate cele trei cazuri, diferența dintre metropolă și colonie nefiind clar delimitată, iar moștenirea lăsată manifestîndu-se printr-o relație dificilă și apropiată cu fosta metropolă. (Kuzio nu neagă impactul puternic pe care imperiul l-a avut asupra tuturor celorlalte colonii, Însă sugerează că majoritatea lor nu au conservat o relație neapărat dificilă cu metropola.) Kuzio oferă drept exemplu relația dintre Irlanda și Marea Britanie pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
moștenirea lăsată manifestîndu-se printr-o relație dificilă și apropiată cu fosta metropolă. (Kuzio nu neagă impactul puternic pe care imperiul l-a avut asupra tuturor celorlalte colonii, Însă sugerează că majoritatea lor nu au conservat o relație neapărat dificilă cu metropola.) Kuzio oferă drept exemplu relația dintre Irlanda și Marea Britanie pe care o compară cu relația Rusia - Ucraina. Dar această comparație nu constituie axa principală a argumentului prezentat, ci doar o manieră de a introduce adevărata problematică, și anume strategiile adoptate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Maurier, Rebecca, București, 1941, N-aș vrea să mai fiu tânăr, București, 1941, Verișoara mea, Rachel, București, 1974; Louis Bromfield, Cazul Aniei Spragg, București, 1941, Douăzeci și patru de ore, București, 1941, Lotus amar, București, 1945, Toamnă timpurie, București, 1946; Upton Sinclair, Metropole, București, 1941, În căutarea adevărului, București, 1945; Hans Fallada, Banii nu fac nici două parale, București, 1942 (în colaborare cu Eugen B. Marian), Johannes Gantschow, București, 1946 (în colaborare cu Nora Marian); Franco Ciampitti, Minutul nouzeci, București, 1942; Gian Dauli
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
face descrierea dintr-un contract de vânzare, completând pur și simplu formularul standard cu dimensiunile corespunzătoare. În sfârșit, dacă are teu și echer, inginerul municipal, fără să aibă nici un pic de pregătire În arhitectură sau sociologie, poate să ’proiecteze’ o metropolă alcătuită din parcele standard, grupuri de clădiri standard și străzi de lățime standard... Lipsa unei adaptări personalizate la peisaj sau la scop n-a făcut decât să sporească, tocmai prin neindivizualizare, utilitatea generală a acestui model În procesul de schimb
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lucrat atât În Rusia sovietică (1928-1936), cât și la Vichy, pentru mareșalul Philippe Pétain. Manifestul-cheie al urbanismului modern, „Carta de la Atena” a Congreselor Internaționale de Arhitectură Modernă (CIAM), Îi reflectă fidel doctrina. Le Corbusier a dus la extrem ideea de metropolă centralizată, ierarhizată și mecanizată. Dacă cineva ar vrea să facă o caricatură - un fel de colonel Blimp al urbanismului modernist -, cu greu ar putea imagina un personaj mai potrivit decât Le Corbusier. Ideile sale erau drastice, Însă influente și reprezentative
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]