1,364 matches
-
nume Maria Micle Mălinescu, nu din căsătoria cu Eduard Gruber. Cursul vieții sale se întrerupe pe data de 29 septembrie 1937, la Iași, pe când se afla la locuința sa de vară din podgoria Bucium, colina Piscul Socolei. De numele Virginiei Micle este legată și soarta arhivei lui Ion Creangă. După moartea marelui povestitor, Tinca Vartic, femeia cu care a convețuit, ființă simplă și fără multă știință de carte, nu a fost conștientă de imensa valoare a manuscriselor și a împrăștiat o
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
zi de Paște, 24 martie/5 aprilie 1896. Profesorul Nicolae Georgescu face o comparație între tragismul sorții lui Gruber și cel al marelui nostru poet Mihail Eminescu: "ca și Eminescu", Eduard Gruber a murit cu mințile întunecate; "ca și Veronica Micle", fiica ei, Virginia, a avut mult de tras însoțindu-și soțul pe un drum imposibil al însănătoșirii" (Georgescu, 2011, p. 103). Sursele noastre bibliografice ne indică faptul că după decesul suplinitorului său, profesorul Ion Găvănescul transferă aparatele rămase la Seminarul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
2008), Color Ordered: A Survey of Color Systems from Antiquity to the Present. Oxford University Press, New York. Marinescu, Gheorghe (1909), Studii asupra audițiunii colorate, în Analele Academiei Române, seria a a doua, tom 33, Memoriile Secției științifice. Matei, Mihai (2010), Virginia Micle prima profesoară de matematică și științe ale naturii a ,,Externatului secundar de fete din Botoșani", Luceafărul, Fondat 2009 • ISSN 2065 4200, articol publicat la 14 iulie 2010. Năstase, Lucian (2010), Intimitatea Amfiteatrelor. Ipostaze din viatza privata a universitarilor "literari"... (1864-1948
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Martius, Götz, 58, 131 Marx, Karl, 15 Matei, Mihai, 51 Mânzat, Ion, 9 Mendel, A., 52 Mendoza, F. Suarez de, 74 Meumann, Ernst Friedrich Wilhelm, 60, 63 Meyer, Max, 119 Meyerbeer, Giacomo, 86 Meyner, Theodor, 39 Michăilescu, Ștefan, 149, 155 Micle Mălinescu, Maria, 51 Micle, Ștefan, 49 Micle, Veronica, 48, 51 Micle, Virginia, 26, 48, 51 Micle, Virginia Livia, 49 Mortel, Cotilde, 25 Morțun, Vasile G., 40 Mosso, Angelo, 38 Munsel, Albert Henry, 94 Müller, Georg Elias Nathanael, 58, 75, 76
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Marx, Karl, 15 Matei, Mihai, 51 Mânzat, Ion, 9 Mendel, A., 52 Mendoza, F. Suarez de, 74 Meumann, Ernst Friedrich Wilhelm, 60, 63 Meyer, Max, 119 Meyerbeer, Giacomo, 86 Meyner, Theodor, 39 Michăilescu, Ștefan, 149, 155 Micle Mălinescu, Maria, 51 Micle, Ștefan, 49 Micle, Veronica, 48, 51 Micle, Virginia, 26, 48, 51 Micle, Virginia Livia, 49 Mortel, Cotilde, 25 Morțun, Vasile G., 40 Mosso, Angelo, 38 Munsel, Albert Henry, 94 Müller, Georg Elias Nathanael, 58, 75, 76, 102, 131 Műller, Aemilius
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Matei, Mihai, 51 Mânzat, Ion, 9 Mendel, A., 52 Mendoza, F. Suarez de, 74 Meumann, Ernst Friedrich Wilhelm, 60, 63 Meyer, Max, 119 Meyerbeer, Giacomo, 86 Meyner, Theodor, 39 Michăilescu, Ștefan, 149, 155 Micle Mălinescu, Maria, 51 Micle, Ștefan, 49 Micle, Veronica, 48, 51 Micle, Virginia, 26, 48, 51 Micle, Virginia Livia, 49 Mortel, Cotilde, 25 Morțun, Vasile G., 40 Mosso, Angelo, 38 Munsel, Albert Henry, 94 Müller, Georg Elias Nathanael, 58, 75, 76, 102, 131 Műller, Aemilius, 94 Münsterberg, 38
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Ion, 9 Mendel, A., 52 Mendoza, F. Suarez de, 74 Meumann, Ernst Friedrich Wilhelm, 60, 63 Meyer, Max, 119 Meyerbeer, Giacomo, 86 Meyner, Theodor, 39 Michăilescu, Ștefan, 149, 155 Micle Mălinescu, Maria, 51 Micle, Ștefan, 49 Micle, Veronica, 48, 51 Micle, Virginia, 26, 48, 51 Micle, Virginia Livia, 49 Mortel, Cotilde, 25 Morțun, Vasile G., 40 Mosso, Angelo, 38 Munsel, Albert Henry, 94 Müller, Georg Elias Nathanael, 58, 75, 76, 102, 131 Műller, Aemilius, 94 Münsterberg, 38, 63, 72, 102, 109
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Mendoza, F. Suarez de, 74 Meumann, Ernst Friedrich Wilhelm, 60, 63 Meyer, Max, 119 Meyerbeer, Giacomo, 86 Meyner, Theodor, 39 Michăilescu, Ștefan, 149, 155 Micle Mălinescu, Maria, 51 Micle, Ștefan, 49 Micle, Veronica, 48, 51 Micle, Virginia, 26, 48, 51 Micle, Virginia Livia, 49 Mortel, Cotilde, 25 Morțun, Vasile G., 40 Mosso, Angelo, 38 Munsel, Albert Henry, 94 Müller, Georg Elias Nathanael, 58, 75, 76, 102, 131 Műller, Aemilius, 94 Münsterberg, 38, 63, 72, 102, 109, 119, 120, 122, 128, 130
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
om de lume, manierat, care știa să poarte fracul la petreceri, iar redingota și papionul la Parlamentul României, în Dealul Mitropoliei, acolo unde mergea ca reporter acreditat al oficiosului conservator Timpul. Nu a fost lăsată la o parte nici Veronica Micle, femeia pentru care și alături de care Eminescu a trăit o iubire tragică, sentimentele acestea atît de profunde fiind repuse într-o altă lumină odată cu incredibila corespondență inedită din Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit (Editura Polirom, 2000). Dar lucrul cel
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se manifestă în romanele Blocul de marmură, Șansa, Gemenii, Orașul lunar, Coridorul, unde, în înfruntarea cu „oameni (sau gânduri) vechi”, noii activiști, personaje predilecte ale prozatorului, chinuiți de dileme și zbucium interior, se văd obligați să se redefinească moral. Ioan Micle, protagonistul din Blocul de marmură, deține arta de a se plia condițiilor de moment, în dorința acerbă de a schimba totul, o ceartă banală între un tată, considerat fără autoritate, și fiul său, dornic de afirmare prin intransigență excesivă, sugerează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
partea literară oscilează, în poezie, între poemul eroic, prin Ioan S. Nenițescu și George Murnu, care debutează aici în 1887 (Către Pind, sub pseudonimul Apindor Diselli), și intimismul elegiac, prin Eisabeta M. Z. Ionescu ori prin junimiștii Matilda Cugler-Poni, Veronica Micle și Samson Bodnărescu, nedepășindu-se un registru minor. În schimb, se tipărește consecvent literatură populară: versuri culese de Ioan S. Nenițescu, balade adunate de preoții Al. Popescu și Șt. Stoicescu, snoave și proverbe strânse de Petre Ispirescu, lirică în dialectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290072_a_291401]
-
și nici când. Oricum, am beneficiat de vizionarea pe gratis a priveliștii. De la cetate am coborât în Târgu Neamț pe bicicletă, solicitând la maximum frânele. În oraș m-a mirat, pentru a câta oară, micimea casei în care locuise Veronica Micle. Întrebând despre drumul spre mănăstiri, (constatasem că Târgul era mai mare decât crezusem), am ajuns la o intersecție. Se încrucișau: drumul spre Poiana Largului, șoseaua spre Piatra Neamț și drumul pe care venisem mai devreme, prin fața casei lui Creangă. O luai
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
evaluarea estetică a scrierilor eminesciene. Este o carte, fără îndoială, de neocolit de acum înainte pentru biografii, ca și, în general, pentru exegeții operei eminesciene. OMUL DIN SCRISORI (Dan C. Mihăilescu) Apariția, în anul 2000, a corpusului epistolar Eminescu Veronica Micle, aproape o sută de texte necunoscute până atunci, ținute la fereală de către descendenții familiei adresantei, a trezit un interes cu totul aparte, atât în rândurile istoricilor și criticilor literari (eminescologilor), cât și în mediile cele mai largi ale cititorilor, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de ani în suprafața etichetelor de mit național, legendă istorico-literară, categorie etno-sentimentală etc." Dan C. Mihăilescu urmărește acest paralelism, fără iritare și fără amuzament. Înregistrează totul ca o realitate. Iată, bunăoară, "la 12 august 1879, șase zile după moartea lui Micle, aparent răvășită de durere [...] femeia cu ceva din tonul pledoariilor Zoei Trahanache către Tipătescu nu uită deloc de cele practice: "... acuma însă mă mărginesc a te ruga să-mi faci o suplică la Ministerul de Culte în care să ceri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dar ridicolul, caraghioslâcul lor, abia acum îl resimțim noi cu adevărat, atunci amuzamentul consta în faptul că spectatorii sau cititorii recunoșteau șarjat tipicul vorbirii lor. Același fapt îl reclamă și Dan C. Mihăilescu în privința limbajului celor doi corespondenți: Eminescu Veronica Micle: "Vorbeam de pasionalitatea sfârșitului de secol XIX deopotrivă în retorica politică, erotică, gazetărească, în moravuri, mentalități, pulsația invențiilor economice, ritmul financiar, în budoar ca și în stilul pamfletar, în teoriile rasiste sau psihanalitice, în activitatea francmasonică, în arhitectură, transporturi... mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
face pasional, cu o efervescență ce frizează constant patologicul, chiar și în zonele (domeniile) tradițional caracterizate prin rigoare, calcul rece și stilistică à quatre épingles". Acestei mode (sau acestui model) i se supune și romanul de dragoste epistolar dintre Veronica Micle și Eminescu, "pe cât de omenesc, pe atât de românesc în esența lui!". Eseistul nu rămâne doar la această constatare. El îl urmărește pe Mihai Eminescu în timp, așa cum arăta în diverse schimburi epistolare, cu diverși inși (personalități) ; observând cu ușurință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Iacob Negruzzi, altul când îi scrie lui Creangă, Slavici, Chibici Revneanu ori Samson Bodnărescu, altul, cam greoi jucat jovial, când are a coresponda cu Caragiale, și într-un alt emploi, mult mai complex și contradictoriu, când se află în fața Veronicăi Micle", pentru că Eminescu "este mereu atent la firea adresantului și la miza scrisorii, el nu își falsifică niciodată sentimentul și ideile [...] dând jos armura retoricii gazetărești, Eminescu face cam forțat, am impresia exerciții de "soitari", ca să placă "ministrului tuturor mascaradelor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
calea de apropiere a cititorului de azi de personalitatea, de netăgăduit, a scriitorului genial de acum aproape două secole. Pasiunea temperată cu care Dan C. Mihăilescu revelează romanul de iubire ce stă închis în corespondența dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle, evidențiind firescul legăturilor lor umane, făcând din acest eseu o demonstrație de rafinament și inteligență analitică. ROMANUL MITULUI EMINESCU (Florina Ilis) Nu era o vorbă lipsită de sens aceea care atrăgea atenția asupra faptului că există atâția Eminescu câți exegeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
întotdeauna însă capabilă a crea atmosferă credibilă și o conjunctură din care nu neapărat poetul în sine, cât imaginea lui în conștiința publicului de mai târziu se validează ("În această admirabilă și romantică seară, poetul o conduce acasă pe doamna Micle /Tolla/. Nu e târziu, dar afară e deja întuneric. E o seară frumoasă, cu lună, fără pic de vânt. Un ger aspru pare să fi încremenit totul ca într-un vechi și neasemuit tablou. Cuprins de extaz /din cauza splendorii aspre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o seară frumoasă, cu lună, fără pic de vânt. Un ger aspru pare să fi încremenit totul ca într-un vechi și neasemuit tablou. Cuprins de extaz /din cauza splendorii aspre a nopții sau din cauza apropierii iubitei/, Eminescu îi vorbește doamnei Micle despre poema Strigoiul /sau Strigoii, poetul încă nu s-a decis asupra titlului/. Pășesc de parcă ar pluti unul lângă celălalt /dragostea îi face aproape imponderabili/. Nu se ating, dar e atâta electricitate între ei încât impulsurile sexuale, sublimate, transpar imperceptibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
etc., totul pornind de la "una dintre cel mai transparente și mai frumoase elegii (cu titlul "Elena"), în care este invocat dramatic, superb, "copilul iubit"" Ș.a.m.d. Plăcute rememorări face Ștefan Ion Ghilimescu privitoare la relația lui Eminescu cu Veronica Micle, cu I.L. Caragiale, cu Ion Creangă, cu Carmen Sylva (făcând referiri la Memoriile Elenei Văcărescu) etc. Mult mai interesante sunt însă abordările operei eminesciene din perspectiva criticului literar care se pronunță fie asupra editării operei acestuia, a centenarului, sărbătorit partinic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
stingere domoală, o suspendare lină a temporalității" (Sugestii tematologice). În Fețele unui epistolar, se oprește pe larg asupra problematicii volumului de scrisori editat de Christina Zarifopol-Ilias, în 2000 (Dulcea mea doamnă/ Eminul meu iubit), corespondență inedită dintre Eminescu și Veronica Micle, reținând "informațiile despre viața cotidiană a lui Eminescu" pe care "o nouă biografie a lui Mihai Eminescu nu poate să le ignore", insistând asupra problematicii acestora, dar insistând, cu îndreptățire, de altfel, asupra modului diletant în care autoarea ediției s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
transcrierea textelor ea este făcută "curat", ceea ce este, desigur un demers meritoriu, "umbrit însă de faptul că, în foarte mare măsură, nu au fost păstrate particularitățile regionale și de epocă, atât din scrisul eminescian, cât și din acela al Veronicăi Micle. A rezultat o modernizare nedorită a textelor, o nivelare a trăsăturilor lingvistice specifice fiecăruia dintre autori", aceasta datorită "necunoașterii de către editoare a formelor de limbă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea" etc. În consecință, profesorul ieșean solicită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nu confirmă nimic din toată această... poveste. Iar comparatistul nostru pledează tocmai pentru respectarea adevărului. Dumitru Copilu-Copilin scrie și despre Motivul mării la Eminescu, aducând Contribuții la biografia poetului. Domnia sa discută și documente referitoare la relația lui Eminescu cu Veronica Micle și Ion Creangă; se referă pe larg la necesitatea unei bibliografii complete Eminescu; abordează diverse aspecte ale circuitului universal al operei eminesciene, utilizând statistici și practicând modelul unor dări de seamă etc., chestiuni în general cunoscute, meritul său fiind acela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
concluziona: "Aceste situații și imagini derivă dintr-un tablou pe care îl numim cu un termen medical, destul de brutal: impotență". Și constată că nici una din femeile iubite "nu s-au fixat violent de el, pentru că toate rămâneau dezamăgite". Singură Veronica Micle "se pare că l-a iubit, dar se pare numai", pentru că ea "era o narcistă". Pentru dr. C. Vlad e limpede: "Din scrieri și din atitudinea lui în viață reiese că în fața dragostei reale el rămânea de piatră". Se citează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]