7,489 matches
-
crește proportional. Peste 2-4% CO2, concentrațiile sunt inhibitoare, iar cele de 10-15% sunt toxice. Sporirea concentrației de CO2 poate avea efect stimulator asupra creșterii plantelor. La plantele ierboase, aceasta se poate realiza prin administrarea de îngrășăminte organice care sporesc activitatea microorganismelor și intensifică respirația solului, care este sursa de CO2. In sere sau răsadnițe se pot folosi conducte de gaz metan sau CO2. Datorită numărului mare, cloroplastele determină o suprafață mare de absorbție a CO2. III.5. Frunza ca organ al
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ca urmare a amplificării fluctuațiilor până la nivel macroscopic. Domeniul biofizicii care se ocupă cu studiul sistemelor disipative se numește sinergetica. Teoria structurilor disipative are importanță și relativ la modul de a privi boala. Introducerea în organism a unei cantități mici de microorganisme (imunizarea) creează o boală ușoară, deci o perturbare, prin care organismul poate dobândi o mai mare complexitate. Teoria structurilor disipative este în acord cu medicina preventivă și mai puțin cu folosirea medicamentelor. Pentru a ilustra aceste aspecte să reprezentăm o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nu prezintă importanță decât în cazul în care concentratele separate pot fi valorificate. În acest caz, ultrafiltrarea are un efect echivalent cu cel realizat prin coagulare, floculare, decantare și îngroșare. Prin acest proces pot fi îndepărtate materii organice inerte și microorganisme. Ultrafiltrele sunt confecționate din membrane dializante depuse pe un material poros cu rezistență mecanică (hârtie de filtru, porțelan poros sau sticlă poroasă). Aceste ultrafiltre se introduc în pâlnii speciale. Pâlnia metalică reprezentată schematic în figura 2.5. este formată din
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
aderă la particulele lipofile și măresc lipofilicitatea acestora, separându-le mai ușor de particulele hidrofile. Spumele au proprietatea de a dizolva sau de a concentra anumite substanțe din soluțiile în care se formează, în special coloranți organici, proteine, fermenți sau microorganisme (de exemplu, gustul diferit al spumei de bere față de lichidul de proveniență). Alte aplicații ale agenților activi de suprafață: în biologie, agenții activi naturali, cum sunt sărurile acizilor biliari, au un rol asemănător cu cel al agenților activi tehnici. În
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
modificărilor de rH ale mediului asupra acestui gen de reacții creează premisa controlului asupra dezvoltării organismelor, implicit a foulingului biologic și, consecutiv, a proceselor biocorosive. O altă motivație a acestui paragraf rezidă în faptul că multe organisme - în special vegetale, microorganisme și animale inferioare - sunt capabile a secreta enzime în mediu pentru a-și mobiliza nutrienții dar, pentru subiectul nostru - ca alcătuitoare a foulingului biologic - pentru a provoca degradarea substratului. În această privință, literatura oferă doar date indirecte, un determinism redox
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
populația/organismul implicat. Evident, abordarea aspectelor de ordin fiziologic dezvoltate în continuare urmăresc specificul claselor de organisme implicate în apariția foulingului biologic și, totodată, evidențierea condițiilor improprii dezvoltării acestora. 2.2.2.3.1. Implicații ale rH-ului în fiziologia microorganismelor Microorganismele constituie o categorie aparte, dar nu izolată, a viului. Ele alcătuiesc 7% (circa 100 000 de specii) din totalul speciilor descrise dar, unicelulare fiind, sunt deosebit de greu de descoperit și descris - în antiteză cu celelalte organisme, pluricelulare, și în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
organismul implicat. Evident, abordarea aspectelor de ordin fiziologic dezvoltate în continuare urmăresc specificul claselor de organisme implicate în apariția foulingului biologic și, totodată, evidențierea condițiilor improprii dezvoltării acestora. 2.2.2.3.1. Implicații ale rH-ului în fiziologia microorganismelor Microorganismele constituie o categorie aparte, dar nu izolată, a viului. Ele alcătuiesc 7% (circa 100 000 de specii) din totalul speciilor descrise dar, unicelulare fiind, sunt deosebit de greu de descoperit și descris - în antiteză cu celelalte organisme, pluricelulare, și în consecință
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sunt deosebit de greu de descoperit și descris - în antiteză cu celelalte organisme, pluricelulare, și în consecință direct observabile - ne putem aștepta - logic - la o „explozie“ a cunoașterii în ceea ce le privește, nu și în domeniul pluricelularelor, care să modifice - în favoarea microorganismelor - procentul menționat. Dar, procentul menționat, sesizat actualmente pentru microorganisme, induce în eroare: relicte evolutive fiind, ele au o deosebită versatilitate față de substrat acoperind, prin adaptările materializate de specii, tot ceea ce se poate imagina ca biotop, inclusiv în ceea ce privește extremele, ca temperatură
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cu celelalte organisme, pluricelulare, și în consecință direct observabile - ne putem aștepta - logic - la o „explozie“ a cunoașterii în ceea ce le privește, nu și în domeniul pluricelularelor, care să modifice - în favoarea microorganismelor - procentul menționat. Dar, procentul menționat, sesizat actualmente pentru microorganisme, induce în eroare: relicte evolutive fiind, ele au o deosebită versatilitate față de substrat acoperind, prin adaptările materializate de specii, tot ceea ce se poate imagina ca biotop, inclusiv în ceea ce privește extremele, ca temperatură (apa gheizerelor - 105 și chiar 110 °C [27]) sau
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
tuturor funcțiilor unei biocenoze, fapt care, coroborat cu diversitatea raporturilor cu substratul, permite constituirea unui ecosistem exclusiv microbiologic, reflectarea etapei primordiale a vieții, în care ele erau o prezență exclusivă. Prezența chemoautrofiei, de altfel absentă la organismele pluricelulare, face din microorganisme cele mai redutabile protagoniste ale coroziunii electrochimice favorizate biologic. Deși de o complexitate deosebită, amintită atât de expeditiv, domeniul microbiologiei va fi prezent în cele ce urmează prin doar două aspecte, dar care interesează direct tema globală în discuție. Este
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
electrochimice favorizate biologic. Deși de o complexitate deosebită, amintită atât de expeditiv, domeniul microbiologiei va fi prezent în cele ce urmează prin doar două aspecte, dar care interesează direct tema globală în discuție. Este vorba de determinismul redox al dezvoltării microorganismelor și cel al biosintezei unor substanțe secretate, adică formarea foulingului biologic, respectiv a agenților coroziunii. 2.2.2.3.1.1. Determinismul redox al dezvoltării microorganismelor S’a observat că organismele se pot dezvolta normal numai între limite stricte ale
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
care interesează direct tema globală în discuție. Este vorba de determinismul redox al dezvoltării microorganismelor și cel al biosintezei unor substanțe secretate, adică formarea foulingului biologic, respectiv a agenților coroziunii. 2.2.2.3.1.1. Determinismul redox al dezvoltării microorganismelor S’a observat că organismele se pot dezvolta normal numai între limite stricte ale rH-ului mediului. Astfel, particularizând, dezvoltarea diferitelor microorganisme nu este posibilă decât în medii cu potențial redox cuprins între anumite limite [24, 28]. Limitele acceptate de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
adică formarea foulingului biologic, respectiv a agenților coroziunii. 2.2.2.3.1.1. Determinismul redox al dezvoltării microorganismelor S’a observat că organismele se pot dezvolta normal numai între limite stricte ale rH-ului mediului. Astfel, particularizând, dezvoltarea diferitelor microorganisme nu este posibilă decât în medii cu potențial redox cuprins între anumite limite [24, 28]. Limitele acceptate de variație ale rH-ului mediului sunt specifice fiecărei specii [29]. Astfel, bacilul tetanic, anaerob, se dezvoltă numai la valori rH inferioare lui
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cuprins între anumite limite [24, 28]. Limitele acceptate de variație ale rH-ului mediului sunt specifice fiecărei specii [29]. Astfel, bacilul tetanic, anaerob, se dezvoltă numai la valori rH inferioare lui 14. Totodată, s’a arătat [30] că în vin microorganismele nu pot trăi decât dacă valoarea rH-ului este superioară valorii 12. Dimpotrivă, mărirea rH-ului prin aerisire sau ozonizare, conduce la distrugerea bacteriilor anaerobe [28]; la același final se ajunge, conform [28], și în cazul iradierii cu UV, adică
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
zero la un decalaj relativ redus al rH-ului indus (18, respectiv 29) față de cel optim. 2.2.2.3.1.2. Determinismul redox al biosintezei microbiene Procesele biosintetice în general, nu doar acelea care se manifestă ca dezvoltare a microorganismelor, sunt condiționate pe lângă aportul net de energie sub formă de acid adenozin-5-trifosforic (ATP), substanța macroergică celulară, de o „nevoie variabilă de putere reducătoare“, corelată în fapt cu diferența dintre starea de oxidare a nutrienților și cea a produșilor finali de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
existența unui rH optim, fiind evident că depășirea acestuia atât în direcția reducătoare cât și în cea oxidantă diminuează nivelul biosintetic. Noțiunea de rH optim se poate aplica deci nu numai în legătură cu dezvoltarea - în fond rezultat al unor procese biosintetice - microorganismelor, dar și în legătură cu diferite fațete ale metabolismului, cum ar fi biosinteza și excreția unei largi palete de substanțe. Astfel, biosinteza penicilinei de către Penicillium chrysogenum decurge cu viteză maximă la valoarea rH 19,16 a mediului de cultură (fig. 25) [33
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mediului nutritiv poate determina schimbarea metabolismului celular. Respirația aerobă poate fi înlocuită cu un anumit tip de fermentație (respirație anaerobă) în funcție de potențialul redox al mediului [33]. Astfel, iar asta poate constitui chiar mecanismul prin care rH-ul mediului influențează dezvoltarea microorganismelor, Bacillus subtilis excretă acid lactic, 2,3-butilenglicol, acetoină și inozină în funcție de valoarea potențialului redox al mediului de cultură [34]; datele recalculate de noi în termeni de rH (fig. 26), conduc la evidențierea unor valori optime stricte ale rH-ului pentru
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
26), conduc la evidențierea unor valori optime stricte ale rH-ului pentru biosinteza fiecărei substanțe. Se observă aspectul de curbă gaussiană al dependenței concentrației fiecărui compus de rH-ul mediului de cultură. Legat de aspectul secretor al diferitelor substanțe de către microorganisme, credem util a aminti, în sensul secțiunii de față, că între ele se află redutabile producătoare de acizi organici, dar tari: lactic (de către foarte multe microorganisme, în special Lactobacillus, Thermobacterium), acetic (Bacterium, Acetobacter), fumaric (Aspergillus, Mucor), oxalic (Aspergillus, Mucor), malic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de rH-ul mediului de cultură. Legat de aspectul secretor al diferitelor substanțe de către microorganisme, credem util a aminti, în sensul secțiunii de față, că între ele se află redutabile producătoare de acizi organici, dar tari: lactic (de către foarte multe microorganisme, în special Lactobacillus, Thermobacterium), acetic (Bacterium, Acetobacter), fumaric (Aspergillus, Mucor), oxalic (Aspergillus, Mucor), malic (Aspergillus) [23], folosind substrat organic, în cazul nostru impurificatori ai apei de răcire ori metaboliți ai autotrofelor din componența foulingului biologic, ba chiar de acid sulfuric
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
totuși și ele reprezentate, în special în foulingul exterior, specific și turnurilor de răcire, ca mușchi și ferigi acvatice, chiar ca plante superioare - cu flori - de asemenea acvatice, dar și ca licheni. Ca și în cazul, expus mai sus, al microorganismelor, vom particulariza dependența redox generală în două aspecte: dezvoltarea globală, respectiv particularitățile biosintezei; ambele de mare importanță, primul sub aspectul cantitativ al foulingului biologic, secundul sub cel - calitativ - al secreției de substanțe corosive sau potențial corosive. Amintim acum, referitor la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ecosistem, preponderent din chiar biocenoză (avem în vedere fenomenul predator) -, independență bazată pe accesul liber la o sursă de energie exterioară ecosistemului. în acest sens, fotoautotrofele - plantele în accepțiunea curentă a termenului - folosesc energia solară; cealaltă categorie, chemoautotrofele, de regulă microorganisme, folosesc o sursă de energie doar aparent internă ecosistemului, mai precis biotopului, adică substanțele reducătoare (anorganice, precum H2S, sulfiți etc., respectiv organice, precum petrolul); aparența rezidă în faptul că acea substanță reducătoare este de fapt o „conservă“ de energie solară
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sub aspect cantitativ - unor substanțe biologic active. În principiu, orice substanță poate juca acest rol, dar numai substanțele biologic active îl îndeplinesc în mod marcant. Ținând seama de gradul înalt de dependență al dezvoltării organismelor - în special a plantelor și microorganismelor - de caracterul redox al mediului [28], preconizăm un mecanism de acțiune a substanțelor bioactive bazat pe modularea redox a mediului, de către compusul bioactiv, cu alte cuvinte, a valorii rH care influențează, la rândul său, organismul; gradul de stimulare/inhibiție datorat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Le Châtelier, conform căruia producția de substanță reducătoare - caracteristică plantei - implicit dezvoltarea plantei, este stimulată de un mediu oxidant, capabil în ultimă instanță chiar de neutralizarea substanței, pe când mediul reducător induce un „feed back“ asupra sintezei substanței reducătoare. În cazul microorganismelor heterotrofe, alura dependenței Efect = f(rH) este inversă (fig. 35). Temperatura ambiantă poate modifica efectul substanței bioactive. Pentru a explica aceasta, se face apel la dependența de temperatură a rH-ului optim (v. §2.2.2.3.2.2.2
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
-ului în fiziologia animală Faptul că agenții redox pot modula aproape orice proces fiziologic a mai fost subliniat [58], ca și existența unui caracter redox optim al mediului, caracteristic fiecărui organism [35]. Noțiunea este întrucâtva deosebită față de cazul plantelor sau microorganismelor, care întrețin relații strânse, directe cu mediul (apă sau sol), o parte a metabolismului, în special bacterian, decurgând inclusiv în mediu. În cazul animalelor, noțiunea se aplică, cel puțin în stadiul actual de cunoaștere, celor unicelulare, fazelor ontogenetice inițiale ale
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
78]. Toate componentele amintite mai sus fac parte integrantă din fouling, fie că au fost formate în stratul depus, fie că au aderat la el, din curentul de apă ce le-a purtat, cu atât mai mult cu cât multe microorganisme formează colonii filamentoase. Rolul de liant al acestui conglomerat (ce conține și organismele vii, pe care le vom discuta separat), este jucat atât de compușii chimici precipitați în stratul de fouling, cât și de aceia formați în fouling ca urmare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]