1,199 matches
-
complementare, să se dedice muncii pentru solidaritate socială. Conflictul dintre ei ghidează și publicul către înțelegerea trecutului și viitorului, catre dezvăluirea totală a secretului: momentul de sfârșit al poveștii este și momentul de început, într-un port de îmbarcare a migranților, care este foarte similar cu porturile de îmbarcare a migranților și refugiaților de acum. Toți și toate ne-am putea regăsi în această poveste dacă am caută adânc în istoriile familiilor noastre. Dar poate că ne e frică să căutăm
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
ei ghidează și publicul către înțelegerea trecutului și viitorului, catre dezvăluirea totală a secretului: momentul de sfârșit al poveștii este și momentul de început, într-un port de îmbarcare a migranților, care este foarte similar cu porturile de îmbarcare a migranților și refugiaților de acum. Toți și toate ne-am putea regăsi în această poveste dacă am caută adânc în istoriile familiilor noastre. Dar poate că ne e frică să căutăm, ne e frică să (ne) întrebăm, pentru că vrem să fim
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
silitor despre acest animal atât de profitabil: capra e adaptabilă, inventivă, plină de resurse, cu foarte puține exigențe, un animal cu costuri de întreținere foarte mici și de la care se pot exploata atâtea (carne, lapte, blană). La fel ca femeia migrantă din Europa de Est (România, Vaslui). Empatia mea față de animale are probabil un rol important când începe să nu mă mai deranjeze atât de tare metafora: în definitiv, <em>femeie</em> sau <em>capră</em>, amândouă avem nevoie de revendicarea și resemnificarea
Cronica spectatoarei - Metafora caprei în spectacolul ROVEGAN () [Corola-website/Science/296159_a_297488]
-
în definitiv, <em>femeie</em> sau <em>capră</em>, amândouă avem nevoie de revendicarea și resemnificarea acestor etichete. Și totuși, nu există salvare din condiția de animal domestic și exploatat pentru capre. Așa cum pare să nu existe salvare pentru caprele migrante din spectacol</strong> (care de altfel sunt supraviețuitoare, de azi pe mâine), în afara celei ocazionale, individuale, a celor dispuse să se preschimbe în lupi. Interpretatarea Mihaelei Teleoacă e intensă: cu ochii umezi, spinarea încovoiată, glasul tânguitor, capra pare să sufere
Cronica spectatoarei - Metafora caprei în spectacolul ROVEGAN () [Corola-website/Science/296159_a_297488]
-
care mi-o făcuseră fragmentele citite și am perceput-o ca pe o fidelitate față de text, fără să chestionez mai departe. Recitind, realizez că fidelitatea e selectivă; există la Liliana Nechită un pasaj care lămurește foarte bine deriva emoțională a migrantei, disoluția psihologică radicală care o reduce, temporar, la poziția de victimă pasivă: „Cred că asta-i marea spaimă a celui plecat. Trăiești într-o lume închegată, cu vecini, cunoscuți, profesori ai copiilor tăi, vânzătoare care te cunosc și care-ți
Cronica spectatoarei - Metafora caprei în spectacolul ROVEGAN () [Corola-website/Science/296159_a_297488]
-
la negru, așa cum fac majoritatea, nu exiști.” Capra Catincăi Drăgănescu nu are istorie (cu excepția unei referințe la studiile ei superioare): - e săracă pentru că e capră, condiție imuabilă - și nu are viitor (familia se destramă, visele i se spulberă, etc.). Mama migrantă a Lilianei Nechită este o femeie cu un trecut („Am vrut să-i ajut pe toți și să le fac pe toate. Eram mândră că pot, că nu mă dau în lături de la nimic. Aveam un serviciu bun și copii
Cronica spectatoarei - Metafora caprei în spectacolul ROVEGAN () [Corola-website/Science/296159_a_297488]
-
grele de migrație scriind „pentru cei săraci, pentru că nu e vina lor că sunt săraci”. Lipsesc din portretul - neîndoielnic, bine intenționat și, din punct de vedere artistic, provocator și cutremurător<a href="# ftn1" name=" ftnref 1">[1]</a> - al femeii migrante din <strong>Rovegan</strong> o analiză critică a cauzelor fenomenului migrației în România, o afirmare explicită a conștiinței politice pe care migrantele o au asupra destinului și statutului lor, precum și forme de investire a acestora cu puterea de a construi
Cronica spectatoarei - Metafora caprei în spectacolul ROVEGAN () [Corola-website/Science/296159_a_297488]
-
din punct de vedere artistic, provocator și cutremurător<a href="# ftn1" name=" ftnref 1">[1]</a> - al femeii migrante din <strong>Rovegan</strong> o analiză critică a cauzelor fenomenului migrației în România, o afirmare explicită a conștiinței politice pe care migrantele o au asupra destinului și statutului lor, precum și forme de investire a acestora cu puterea de a construi soluții la propria dramă. Acestea sunt aspecte importante pentru a evita împietrirea oamenilor săraci din Europa de Est în condiția de victime eterne (la
Cronica spectatoarei - Metafora caprei în spectacolul ROVEGAN () [Corola-website/Science/296159_a_297488]
-
în rândul dreptei. În 1919, un afiș celebru stigmatiza bolșevicul ca „omul cu cuțitul în dinți”. În Statele Unite ale Americii, "red scare," sau „Groaza Roșie”, a marcat anii imediat de după război și a contribuit la reacțiile autoritare, puritane și xenofobe (migranții erau văzuți ca purtători ai unui potențial „virus” bolșevic), care au marcat anii 1920. În Germania, în Ungaria, în Italia, forțele conservatoare, naționaliste sau fasciste, uneori aliate, pentru un timp, cu social-democrații ca la Berlin, s-au luptat pentru a
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
protestanții au rămas o minoritate. Comunitățile din Warburg-Herlinghausen și Rimbeck-Scherfede aparțin canonic de protopopiatul Paderborn al Bisericii Evanghelice din Westfalia înființată în anul 1840.. Începând din ultimul deceniu al secolului trecut există în Warburg și o comunitate neoprotestantă fondată de migranții din spațiul ex-sovietc. Arhiepiscopia ortodoxă siriacă a Germaniei a fost întemeiată în 1997 și își are reședința în fosta mănăstire dominicană din Warburg. Mănăstirea siriacă care adăpostește sediul arhiepiscopiei poartă hramul sfântului Iacob din Sarug. Ea este totodată și reședința
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
ale rudelor lor. Ambele</spân><spân lang="fr-FR"> piese </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR">leagă, prin intermediul poveștilor documentare, un argument politic contemporan referitor la represiunea sau presiunile ideologice care-i vizează pe refugiații de război și migranții economici care ajung astăzi în Europa de Vest de niște narațiuni istorice despre marile trasee migratorii generate de catastrofe istorice. Fără interactivitatea din</spân></spân><i> </i><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR"><i>I</i></spân></spân><spân style="font-size
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
și a refrenului „cine profita ?” accentuează sentimentul de amalgamare a acestor circumstanțe istorico-biografice. </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR">I</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="fr-FR">ntre supraviețuitorii Holocaustului și ai pogromului de la Iași, migranții educați proveniți din clasa de mijloc ce părăsesc România comunistă pentru libertatea vestică și refugiații sirieni (și ei educați) alungați de război astăzi în România, există, desigur, verigă comună ce-i face pe toți niște nefericiți </spân></spân><spân style
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
ocolește pur și simplu, așa cum - și tocmai pentru că - discursul actual al stângii europene radicale o refulează cu totul, și numai în pierdere : chestiunea problemelor sociale și economice pe care partidele de dreapta radicală nu se sfiesc să le atribuie venirii migranților economici și a refugiaților. Cât de mult poate afecta în mod real migrația redistribuirea resurselor, nivelul salariilor muncitorilor europeni, rata șomajului, relațiile între muncă și capital. Pe cine atinge ea, dacă chiar produce în mod necesar consecințe majore asupra societăților
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
pornind de la studiul<strong> Impactul crizei economice asupra migrației forței de muncă din România</strong>, scris de Manuela Sofia Stănculescu și Victoria Stoiciu, și publicat de editură Paideia. Studiul analizează contextul economic al migrației forței de muncă, evoluția și accesul migranților pe piața forței de muncă din Europa, tipologia migranților, factorii care au dus la creșterea migrației, felul în care sunt folosiți banii în România la întoarcerea din țările în care s-au creat comunități ale muncii. Fragment din Impactul crizei
Întâlnirile G.A.P. - Dezbatere: De ce pleacă românii în străinătate? () [Corola-website/Science/295647_a_296976]
-
forței de muncă din România</strong>, scris de Manuela Sofia Stănculescu și Victoria Stoiciu, și publicat de editură Paideia. Studiul analizează contextul economic al migrației forței de muncă, evoluția și accesul migranților pe piața forței de muncă din Europa, tipologia migranților, factorii care au dus la creșterea migrației, felul în care sunt folosiți banii în România la întoarcerea din țările în care s-au creat comunități ale muncii. Fragment din Impactul crizei economice asupra migrației forței de muncă din România: “Criza
Întâlnirile G.A.P. - Dezbatere: De ce pleacă românii în străinătate? () [Corola-website/Science/295647_a_296976]
-
generație, cu ascendente etnice, profesionale și vârste foarte diferite, cu atat mai mult cu cât emigrarea nu este determinată doar de venituri, ci și de neîncrederea în sistemul instituțional și în decidenți. România rămâne principalul furnizor de forță de muncă migranta la nivelul spațiului european. Datele oferite de Eurostat confirmă că, în 2010, numărul românilor rezidenți pe teritoriul Uniunii Europene era de peste 2 milioane de persoane. Estimările indică, totuși, că numărul real al românilor în UE ar fi mai mare, românii
Întâlnirile G.A.P. - Dezbatere: De ce pleacă românii în străinătate? () [Corola-website/Science/295647_a_296976]
-
poveștile de viață a 5 persoane care au trăit experiență refugiului cu fragmente din Ghidul de Obținere a Cetățeniei Române pentru Cetățeni Străini. Spectacolul creează contextul favorabil pentru cunoașterea și înțelegerea dinamicilor migrației și refugiului, și ale statutului refugiaților și migranților în general. Spectacolul își propune să problematizeze și să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu, dreptul de
NU NE-AM NĂSCUT ÎN LOCUL POTRIVIT / 12#038;13 OCTOMBRIE / ORA 19.30 / SPAȚIUL PLATFORMA / BUCUREȘTI () [Corola-website/Science/295688_a_297017]
-
dreptul de a călători că drept fundamental al tuturor, instrumentalizarea „străinului” că țap ispășitor pentru problemele sociale și economice. Toate reprezentațiile sunt supratitrate în limba engleză și vor fi urmate de discuții cu publicul despre situația și istoriile refugiaților și migranților. Spectacolul face parte din proiectul Migration Stories, care include și un turneu în Timișoara și Șomcuta Mare, orașe în care se află Centre de Cazare pentru Solicitanți de Azil. Text și regie: Alice Monica Marinescu și David Schwartz Cu: Alexandru
NU NE-AM NĂSCUT ÎN LOCUL POTRIVIT / 12#038;13 OCTOMBRIE / ORA 19.30 / SPAȚIUL PLATFORMA / BUCUREȘTI () [Corola-website/Science/295688_a_297017]
-
nevoia de refugiu, dreptul de a călători ca drept fundamental al tuturor, instrumentalizarea „străinului” ca țap ispășitor pentru problemele sociale și economice. Evenimentele din 20 noiembrie și 11 decembrie au loc în cadrul programului Toți suntem imigranți - program de solidarizare cu migranții și refugiații de pretutindeni, coordonat de colectivul Macaz</a> și <a href="https://www.facebook.com/groups/415002295332312/">Platforma de Teatru Politic</a> - care cuprinde spectacole de teatru, discuții, proiecții de film și jam-sessions organizate ca forme de protest împotriva
Nu ne-am născut în locul potrivit () [Corola-website/Science/296164_a_297493]
-
clasei muncitoare din Occident Mai sus am menționat că în Occident o mare parte a clasei noastre este încorporată. Acest fapt deseori este exprimat prin conceptul privilegiului. Bărbații albi din clasa de mijloc germană, de exemplu, sunt privilegiați în raport cu muncitoarele migrante. După părerea mea, doar având această conștiință a ierarhiilor existente în rândul nostru (sexism, rasism, o anumită poziție de clasă) și asumându-ne consecințele respective (autocritică pe de o parte, self-empowerment pe de alta) o solidaritate veritabilă devine posibilă. Dar
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
bieți” pe când noi, fiind occidentali, ne considerăm atât de privilegiați încât rolul nostru nu poate fi decât cel al „asistentului benevol”. Căci discursul despre privilegii nu este suficient pentru a ne putea explica politic de ce să fim solidari/e cu migranții/tele cu care în mod aparent nu avem nimic în comun. Până la urmă, chiar punând la socoteală toate privilegiile de care dispunem ca muncitori și muncitoare din Occident, suntem legați mai mult de frații și surorile noastre de clasă din
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
și a colegelor ei. Konstantina Kouneva vine din Bulgaria și a lucrat în Atena ca femeie de serviciu. Era secretară la PEKOP, sindicat de la bază combatant al lucrătoarelor și lucrătorilor din domeniul curățeniei în care se organizaseră multe alte muncitoare migrante. Pe 22 decembrie 2008, când încă revoltele din decembrie erau în toi, a fost atacată cu acid sulfuric de doi inși angajați de patronii ei. Fața și mâinile ei au fost complet arse, a pierdut un ochi și a supraviețuit
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
Vingt-Trois a fost creat cardinal-preot, cu titlul de Saint-Louis-des-Français, în Consistoriul din 24 noiembrie 2007. Anunțul a fost făcut de papă Benedict al XVI-lea, la 17 octombrie 2007. Este membru al "Congregației pentru Episcopi", al "Consiliului Pontifical pentru Pastorala Migranților și Persoanelor în Deplasare" și al "Comitetului Președinției Consiliului Pontifical pentru Familie". La 25 iulie 2012 a trimis episcopilor din Franța o scrisoare conținând o propunere națională de rugăciune pentru Franța cu ocazia "Sărbătorii Adormirea Maicii Domnului" (15 august). Din
André Vingt-Trois () [Corola-website/Science/328862_a_330191]
-
au constituit un subiect controversat. Potrivit istoricului Neil Christie, longobarzii s-au scindat în câteva grupuri de migrație, având o avangardă cu misiuni de recunoaștere, urmând ruta Poetovio - Celeia - Emona - "Forum Iulii", în timp ce proviziile și cea mai mare parte a migranților înaintau lent în spate, din cauza și cirezilor de vite și poverilor cu bunuri transportate și, posibil, pentru a-i aștepta pe saxoni să li se alăture. Până în septembrie, grupurile de prădători longobarzi jefuiseră regiunea Veneto, însă Alpii Iulieni au fost
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
expunerea istoriilor personale legate de migrație și refugiu, atât ale colectivului artistic, cât și ale publicului potențial. Între granițe se înscrie în programul-manifest Toți suntem imigranți</strong>, pregătit de echipa Macaz în perioada noiembrie - decembrie, o acțiune de solidarizare cu migranții și refugiații de pretutindeni. <strong>Toți suntem imigranți </strong>conține spectacole de teatru, discuții, proiecții de film și jam-sessions organizate ca forme de protest împotriva discursului anti-imigrație.
Premieră: Între granițe () [Corola-website/Science/296154_a_297483]