17,823 matches
-
sănătății! O femeie devine mai frumoasă când este iubita. Marea dragoste nu sună de două ori... Cel mai frumos anotimp - anotimpul iubirii. În trenul dragostei orice cuplu și-a găsit... nasul. Nu cerși niciodată dragostea. Nu poți fi iubit din mila. Inima unei femei nu de de vânzare. Ori o cucerești, ori o furi! Cea mai frumoasă poezie de dragoste se scrie pe genunchi. Pe genunchii... iubitei. Citește mai mult Dragostea adevărată nu are termen de expirare.Știu de fiecare dată
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
sănătății!O femeie devine mai frumoasă când este iubită.Marea dragoste nu sună de două ori...Cel mai frumos anotimp - anotimpul iubirii.În trenul dragostei orice cuplu și-a găsit... nașul.Nu cerși niciodată dragostea. Nu poți fi iubit din milă.Inima unei femei nu de de vânzare. Ori o cucerești, ori o furi!Cea mai frumoasă poezie de dragoste se scrie pe genunchi. Pe genunchii... iubitei.... XVIII. UN SUFLET CURAT NU VA FACE NICIODATĂ RIDURI, de Viorel Vintilă, publicat în
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
uitare. În bruma tâmplei, azi nu mai este ieri, trecută-i viața și nu se mai întoarce, vrei mic răgaz, clipă, trupului să ceri, să-ți vezi copiii, ca inima-ți să-mpace. A răsărit în candelă lumină, iar Pruncul mila-și revarsă dintr-o ramă, acasă-n prag, copii plecați sub vină, cer, cu durere, iertare de la mamă. Referință Bibliografică: Iertare tardivă / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
IERTARE TARDIVĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378222_a_379551]
-
tot poporul cu mic cu mare care n-ar fi citit biblia nici să-i pici cu ceară, merg la biserică și ies de acolo cu suprema laudă „ce frumos a cântat popa”. Ce o fi spus popa, Dumnezeu cu mila, n-a auzit nimeni. Dar pupă toate icoanele și sfintele moaște tocmai că nu spune popa ci cântă. N-o fi cam așa și-n științe și tehnică? Ce-ar fi să luăm în derâdere geometria de exemplu? Am avea
SORCOVA VESELA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378223_a_379552]
-
iartă tot, făptura ta; De mine, floarea din cuvânt se scutură...Mă iartă, vânt Căci pun și eu amar pe flori, un verb, să plângă în culori Și îmi întind pe fân cosit de temeri, trupul dezvelit, Să mă săgete mila Sa Cu asprele iertări și ea, mireasmă! Nu vedeți c-apoi, Mă-ntoarce clipa, semn pe foi, Și mi le rupe cu păcat - , Unde-i iertarea, cât am dat?! Un pumn cu gheață și omăt, O virgulă în ce nu
IERTĂRILE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378245_a_379574]
-
pornind de la un nimic care este puțintel mai mare decât chiar nimic (îl simțeam pe Nimic cum dă din coadă deși a rămas tăcut la aceste vorbe). Greu de înțeles cu un nimic mai mic sau mai mare. Dumnezeu cu mila!, conchide Ionel. Cu o oarecare nelămurire, căci nici el nu știa pe cine să mai creadă, Ion purcede călare mai departe în timp. De fapt pornise pe calea timpului de la începuturile străvechi și se apropia de zilele noastre. La nici un
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
Dacă valoarea pagubelor a putut fi aproximată, pierderile de vieți omenești, nici atunci și niciodată nu pot fi echivalate cu nimic. În acele momente disperate, în care oamenii erau atât de aproape de clipa morții, creștea între ei un sentiment de milă și solidaritate, încât toate chinurile au devenit o cauză unită a celor ce strigau după ajutor și a celor care îl dădeau! Răniți sau nu, încremeniți de groază, cu toții comunicau prin semnale, dar sunetul, nu o dată se propaga deviat afară
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
reușeau ei s-o împingă spre țărm. Valuri mari și înalte cutreierau marea, cotropind totul. Se părea că și ei vor fi înghițiți de ape! Atunci, la grea încercare, Hans începu să se roage, ca Cel de Sus să aibă milă de ei și să-i scape. Și nici n-apucă să rostească pe deplin ruga sa, că vântul, ca prin minune, își schimbă direcția, și acum bătea în lateral, dinspre mare, împingând barca din ce în ce mai aproape spre țărm. Hans și cu
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
e un munte pe care urcăm, pe drumul Tău sau pe cărările neștiute, printre oameni aparent buni, ascunși în spatele măștilor care ascund sărutul păcatului. Sunt conștient că port pe umeri spre judecată, precum asinul, lacrimile care nu au curs din milă! Mulțumesc dimineți la rând pentru lumina zilei, sperând că într-o zi voi reuși să spăl mâinile de rugina sufletului. Pentru moment am trăit atât de pustnic, dar gândul? Mi-ar trebui o viață să pot atinge distanța dintre doi
SCRISOARE PENTRU DUMNEZEU de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378280_a_379609]
-
e un munte pe care urcăm, pe drumul Tău sau pe cărările neștiute, printre oameni aparent buni, ascunși în spatele măștilor care ascund sărutul păcatului. Sunt conștient că port pe umeri spre judecată, precum asinul, lacrimile care nu au curs din milă! Mulțumesc dimineți la rând pentru lumina zilei, sperând că într-o zi voi reuși să spăl mâinile de rugina sufletului. Pentru moment am trăit atât de pustnic, dar gândul? Mi-ar trebui o viață să pot atinge distanța dintre doi
SCRISOARE PENTRU DUMNEZEU de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378287_a_379616]
-
și-un nepot, De parca o uitase Dumnezeu. Mai bine că s-a dus. Așa socot!„ Ei, da’ și eu m-am ostenit ceva”, Făcu groparul, măi turnându-și vin. „Se sapă greu pe ger și de-așa chin Vă faceți milă de-un bănuț în plus”. „Acuma, că s-a dus, vă rog frumos”, (Grâi printre meseni o intrebare), „Veți scoate casă asta la vânzare Sau o păstrați și voi pentru nepoți?” „Da, o s-o vindem! N-are niciun rost”, Rosti
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
bărbatul și-un nepot,De parcă o uitase Dumnezeu.Mai bine că s-a dus. Așa socot!„Ei, da’ și eu m-am ostenit ceva”,Făcu groparul, măi turnându-și vin.„ Se sapă greu pe ger și de-așa chinVă faceți milă de-un bănuț în plus”.„Acuma, că s-a dus, vă rog frumos”,(Grâi printre meseni o intrebare),„Veți scoate casă asta la vânzareSau o păstrați și voi pentru nepoți?”„ Da, o s-o vindem! N-are niciun rost”, Rosti de sub
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
TREC POTECI CU BUNICI Sus, în patria mea, sunt icoane bătrâne; Pleacă-n ele ogrăzi și doar frigul rămâne. În biserici sunt munți de uitări și de sila Și mi-e bine cu ea, mi-e urât și mi-e milă. Pe la porțile vechi numai dorul mai vine Și ne sfâșie mut, căci oricând și oricine Are blide în trup și-are lacrimi sub pernă Și un ochi ostenit într-un lan de lucerna. Pe la porți de tăceri numai ploaia ne
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
mai mult TREC POTECI CU BUNICISus, în patria mea, sunt icoane bătrâne;Pleacă-n ele ogrăzi și doar frigul rămâne.În biserici sunt munți de uitări și de silăși mi-e bine cu ea, mi-e urât și mi-e milă.Pe la porțile vechi numai dorul mai vineși ne sfâșie mut, căci oricând și oricineAre blide în trup și-are lacrimi sub pernăși un ochi ostenit într-un lan de lucernă.Pe la porți de tăceri numai ploaia ne bate,Ni se
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
rețetă pentru copii!”. Mă revolt, precum, catârul, și-i zic deranjat: „Ia leagă, frate, calul la căruță și cară-te!”... Pleacă, direct la trap, dându-i bice, din belșug, animalului... În urma lor rămâne doar o idee și o dâră de milă, neștiind care dintre om și dobitoc e mai sălbatic sau mai șmecher... Și, totuși, o îndoială adâncă îmi pătrunde în minte că, în toată „întâmplarea” aceasta, omul și catârul s-au pus de acord să mai petreacă o zi pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
-și dovedească crezul. Cu alte cuvinte, acest crez s-ar traduce pentru noi, care ne ocupăm mai puțin de istorie, în a demonstra lumii că, atunci când Mircea cel Bătrân semna cu titulatura domnească „Io, Mircea, mare voievod și domn cu mila lui Dumnezeu stăpânind și domnind toată țara Ungro-Vlahiei și părțile de peste munți, încă și spre părțile tătărăști ale Almașului și Făgărașului herțeg și Banatului de Severin domn, și de amândouă părțile de peste toată Dunărea până la Marea cea mare și cetății
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
de cei ce ne iubesc și de cei ce ne urăsc și de cei ce ne-au poruncit nouă, nevrednicilor să ne rugăm pentru dânșii. Adu-ți aminte Doamne Dumnezeul nostru și de POPORUL NOSTRU ROMÂNESC, și peste toți varsă mila Ta cea bogată, împlinind tuturor cererile cele spre mântuire” AMIN! „LA MULȚI ȘI FERICIȚI ANI!” ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI, indiferent de etnie sau religie; „LA MULȚI ANI FERICIȚI!” tuturor, acelora care poartă numele marelui Sfânt Vasile, cu toate derivatele aferente. „1001
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93776_a_95068]
-
Sentimente de pomană. Vinovat mi-s pentru toate Câte mie mi se-ntâmplă, Voi iubi în viață poate O femeie cât mai simplă. Așteptarea mă omoară Gândul dor îmi face silă, Zilele sunt grea povară Zeii reci n-au nici o milă. Îmi doresc să fiu mai tandru Cu a inimii năvală, Să visez umil sau mândru La o dragoste banală. Să doresc modeste mostre De sublimă adorare, Să mă fac punte și luntre Ca să n-ajung o nonvaloare. Să strivesc pierdut
MEA CULPA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377169_a_378498]
-
-n Univers făcând orânduială, dorind să fie-ntruna mereu imparțială cu orice muritor și-orice destin. Atâta fericire și-atâta nenoroc, fărădelegi și multe fapte bune le cântărește bine și hotărâtă spune ce să reziste până la soroc. Nu are nicio milă față de cei ce rău fac semenilor lor cu bucurie. Pedeapsa ce-o trimite e-aproape o urgie și numai foc și smoală-i biciul său. Fiică a nopții, n-are nimic cu ea comun, nu e ca dânsa rece, fără
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377165_a_378494]
-
un sfert de veac, Amețiți și-n amorțeală Ducem boala fără leac... Zi de zi, de-atunci, întruna, Păcăleli mai mari, mai mici, De când cârmuie minciuna Tagmelor de păcălici... Se rotesc lupii la stână Travestiți în miei și oi, Fără milă, fără frână Rup cu colții hălci din noi... Și pe strunga strămoșească Se pun ei pe ei ciobani, Să o prade, s-o hoțească Nesătui de-averi și bani... Suntem neamul lui Păcală, Mulți și proști și adormiți, Lupii lumii
DOI PĂCĂLICI.... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377172_a_378501]
-
că n-am putere, Ia Tu, în mâna Ta, arcușul și cântă în eternitate!” Nichifor Crainic spunea că „ V.Voiculescu se integrează în credința ortodoxă, așa cum Paul Claudel se integrează în catolicism...” Primele lui creații tratează despre marile teme etnice: mila, supunerea, suferința, binele și răul, divinitatea, idealul, arta etc., în manieră semănătoristă. În volumul „Din țara Zimbrului”- 1918- glorifică vitejia ostașilor români în războiul reîntregirii: „Copii, luptați până la unul, cu noi e însuși Dumnezeu”. Spiritul religios al poetului se lasă
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
plânsul. La fel și pe Lidia. Se îmbrățișară. - Vreau să mai văd odată copiii, zise el, acum aproape liniștit. - Vino să-i vezi, în casă. S-au culcat, e ceas târziu de noapte! Intrară în casă. Copiii dormeau. Nicolas avea milă de ei, cum să-i trezească? Totuși, mama lor, cu multă delicatețe, îi trezi, și le zise: - Copii! Edmond și Luciana! Îmbrățișați pe tatăl vostru, că pleacă departe! - Unde pleci, tată¬? îl întrebară cei doi copii, în același timp. - Nici
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
-i ceri pământului să-ți cânte dorul tău. Ruine dintr-un templu au rămas; din „praznicile” lumii, niciun glas... * Doar timpul gârbovit, tresare când și când, și iarba înrourată se scutură de gânduri, ca de un zeu lepros, ce fără milă ne-a lăsat uitării, în piatră tăinuind ... un flaut fermecat, ... un flaut fermecat... 11 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Un flaut fermecat... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
UN FLAUT FERMECAT… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377266_a_378595]
-
până-n sud Ne-au furat și Istoria din cimitir, Când trec prin Țară pretutindeni aud Cum geme și aerul pe care-l respir... Legea cea veche pune-o la loc Și toată dreptatea din limba română, Să nu mai ai milă de netrebnici deloc, Cei care fură, ciungi să rămână... Referință Bibliografică: Vlad Țepeș / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VLAD ȚEPEȘ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377272_a_378601]
-
ca lumină, iar pe cealaltă ca cerc. Credința este ca raza soarelui, nădejdea ca lumina lui, și dragostea ca cercul lui. Și toate sunt o strălucire și o lumină. Cea dintâi toate le poate face și zidi; a doua îmbrățișează mila lui Dumnezeu; iar a treia niciodată nu cade, nu încetează a privi și nu lasă pe cel rănit de ea să-și liniștească fericita nebunie”. (pag. 424). *** 3. „Dragostea creștină, este propriu zis, lepădarea a tot cugetul potrivnic, adică dragostea
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382180_a_383509]