1,017 matches
-
pe sinea sa întreagă plină de lumină și de discernământ”. În tot acest timp, călugărul trebuie să rostească (sau mai degrabă să strige înăuntru, din toate puterile sufletului) o rugăciune scurtă, în două părți: „Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul”. Această rugăciune este menită să curețe inima de toate gândurile, bune sau rele, și să țină călugărul treaz (nepsis). Concret, el experimentează contopirea cu Dumnezeu prin vederea luminii supraființiale (pe care cei trei ucenici ai lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de după ieslea improvizată o păpușă bebeluș înfășată în scutece albe) Iova (ridicând copilul spre spectatori): Vai, ce copil frumos ai născut! Îngerii (2 - apărând lângă iesle): El este Mântuitorul, Domnul nostru Isus Hristos, împăratul luminilor, fiul lui Dumnezeu. Iova: Maică preasfântă, miluiește-mă! (veselă) Mă duc să-i spun unchiașului meu, Crăciun, că sunt moașa Mântuitorului lumii. (Pășește spre casă.) Crăciun:Unde ai fost?! Adu repede cafeaua și dulcețurile, că vor să plece musafirii! Dar ce-i pe mâinile tale? Iova: Ce
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Bătrâna aștepta să audă revărsându-se din cer trâmbițele Apocalipsei de atunci și de acum, dar, În loc de goarne, lângă mormântul ce se afla sub ea apăru un preot cu o șapcă trasă pe ureche, care, cădelnițând peste „sicriu“, cânta „Doamne, miluiește“ În ritm de cazacioc. Îl acompania din dreapta o armonică, iar din stânga o arătare ciudată, clătinându-se pe picioroange, Înarmată În mâna dreaptă cu o goarnă și În stânga cu Sfânta Evanghelie, arunca bulgări de pământ pe pieptul ei. „Pesemne am murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
după cum bodogănea babulea, din „fragedă pruncie“ ca ajutor de pălimar. Gligori prinsese câte ceva din orânduielile bisericești: ștergea pânzele de păianjeni care acopereau icoanele și prapurii, punea la locul lor ceasloavele, ștergea de praf Sfânta Evanghelie, cântând pe nas un „Doamne miluiește“ lung cât o zi de post, mai ciugulea uneori după terminarea liturghiei din sfântul potir ultimii stropi de undelemn sau vinul rămas de la Împărtășanie. Aceasta, desigur, ca să-și dreagă glasul... Știa să bată toaca, să tragă clopotele și să imite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Dumnezeu, domn al łării Moldovei. Iată acest adevărat credincios și cinstit boier al nostru, pan Toderașco mare logofăt, a slujit înainte sfânt răposaților domni,...cu dreaptă și credincioasă slujbă, iar astăzi slujește domniei mele. De aceea, și noi,...l-am miluit...și i-am dat...un loc de casă, cu case gata și cu pivniță de piatră, pe Ulița Mare, care acel loc a fost mai înainte...cumpărătură socrului domniei mele Coste Băcioc vornic; și casele, au ars de câteva ori
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
se găsește temnița domnească. Și acum, dacă tot am făcut-o, poate îți amintești de „Un ispisoc din anii 7170 (1662) iulie 14, de la domnul Efstratie Dabija voievod”. Sigur că-mi amintesc, părinte. Cu acest ispisoc, vodă „au dat și miluit pe Lăscărachi cămărașul cel mare cu un loc de casă aice, în tîrgul în Iași, Pre Ulița Mare, lîngă temniță, în dosul temniții, cari loc au fost domnesc”. De aceea poate în preajma Curții domnești se aflau și spânzurătorile. Cei osândiți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu vrednici slujbe...la apa haznalelor, asemine și la multi lucruri ce au făcut domniia mea, cînd s-au rădicat curtea domnească și firideul dispre doamna, iată dară că, pentru slujba ce-au slujit, m-am milostivit...și i-am miluit cu o bucată de loc...care este dinainte porții mănăstirii Tri Sfetitelor , piste podul gospod al Uliții cei Mare, a căreia bucată de loc începutu din față drept din capu podelilor a Podului Vechiu ce se împreună cu podul Uliții Mari
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
16 septembrie 1762 (7271), în care, se arată: „Facem știre cu această carte a domniei mele...că...am făcut milă cu Petre sârbu, carele fiind om strein și căsătorindu-să aicea în țară și așăzîndu-să ca unul din pămînteni...l-am miluit cu o bucată de loc...ci iaste în șăsul Bahluiului, la capătul Podului Spînzurătorilor de sus, sub iazul domnesc, unde și-au făcut Petre casă și băcălie...și dugheana dinaintea casei”... De ce te-ai oprit, fiule? Pentru că nu știu cum să-ți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de Grigorie Alexandru Ghica voievod. Știu asta. Dacă nu aș ști, aș mai îndrăzni să stau pe lângă sfinția ta? Ca drept dovadă, ascultă ce spune Grigorie Alexandru Ghica voievod în cartea de întărire de la 6 iulie 1764: „Și l-am miluit cu o bucată de loc...ce iaste în șăsul Bahluiului la capătul Podului Spînzurătorii de Sus supt iazul domnesc pornind din capul Nicolinii...Și s-au pus piatră la capul Podului Spînzurătorii, de unde s-au început hotarul întăi...iată că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
așezat spre Chervăsărie (vamă). Cred că acestea sunt cele dăruite de vodă la 12 decembrie 1627 (7136) bisericii Barnovschi, zidită de el. Părerea ta este îndreptățită, pentru că la acea dată vodă spunea: „Adică domniia me m-am milostivit și am miluit ...sfînta mănăstire ce iaste zidită de noi...din tîrgu din Ieșu, cu...niște dughene și cu pivniță de piatră...împotriva chervăsăriei domnești, în Ulița Rusească”. De data asta, am fost un simplu privitor și ascultător, dar... Dar nu te grăbi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dat-o...slugii domniei mele Necula din tîrgul Iași ca să vîndă el, în acea pivniță, vinul acelor sfinte mănăstiri”. Vine apoi,la 18 martie 1630 (7138), „Io Alexandru voievod, fiul răposatului Radul (Mihnea) voievod” care spune: „Am dat și am miluit și am întărit sfintei mănăstiri din...Iași...Adormirii Preasfintei...Fecioarei Maria,...și...altei sfinte mănăstiri, care se numește Bîrnova,...o pivniță din Chervăsărie,...unde a fost casa lui Ureche vornic, din dres de danie ...ce l-au avut de la Miron
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să fie domnești, dar fiindcă dughenele ce-au făcut Sventîi Ioan și mănăstire Galata le-au făcu în dzilele altor domni, nu ne-am îndurat domniia mea...să le luăm domnești,...știind că la mănăstiri să cade a da și milui, iar nu a lua și a lipsi”. Ba mai mult, domnul a dat și mănăstirii „Sventîi Ioan” tot atât cât a apucat să ia mănăstirea Galata. Acest lucru s-a făcut cu respectarea locului „de treaba haznalelor”. Apoi cu împresurările
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
acolo, părinte? Pentru că acolo se află o casă care a aparținut lui Petriceicu voievod, despre care aflăm dintr-un rezumat al unui act de danie al voievodului, întocmit după 10 august 1672 (7180). În acel rezumat se spune că vodă „miluiește pe boierul domniei sale Apostol Catargiu postelnic cu o casă gata cu loc cu tot, ce este...pe Ulița din Afară, care casă se arată că au fost a domniei sale încă din boierie”. Vorbind de această uliță mi-am adus aminte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de cânepă, împletită cu două ierni în urmă de femeia lui, Iustiniana. Geaba temenele! spuse el, a doua oară, cu glas șoptit, descriindu-și în tăcere scena cu fostul primar al Goldanei, Păun cel blajin, care cununa și boteza și miluia, pe tot creștinul, ce-i bătea la ușă. Păun cel blajin ajunsese să aibă de fini și de fine, cam pe jumătate dintre locuitorii Goldanei și peste jumătate din calicimea de la Cotonoaga. Geaba temenele! cugetă iar Petrea Păun, fiindcă vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lor, îngăimând iscusite și viclene tânguiri, a fost cel care i-a eliberat imaginația. După o primă manifestare a unei vrăjmășii prefăcute, îi zise, la fel de răstit: Nu-ți dau bani, minoritarule! Dar cu o băutură bună, tot am să te miluiesc, pramatie. Miluiesc, oricând, pe unul ca tine, cu o băutură ca lumea, fiindcă știu că setea năprasnică îi căznește fără cruțare pe niște linge-blide, cum ești tu! Cu mirare, basarabeanul cel cu ochi triști pe figura-i de resemnat rebel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
iscusite și viclene tânguiri, a fost cel care i-a eliberat imaginația. După o primă manifestare a unei vrăjmășii prefăcute, îi zise, la fel de răstit: Nu-ți dau bani, minoritarule! Dar cu o băutură bună, tot am să te miluiesc, pramatie. Miluiesc, oricând, pe unul ca tine, cu o băutură ca lumea, fiindcă știu că setea năprasnică îi căznește fără cruțare pe niște linge-blide, cum ești tu! Cu mirare, basarabeanul cel cu ochi triști pe figura-i de resemnat rebel și Vladimir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Petru Șchiopu voievod, domnul cel „blând ca o matcă fără ac, la judecată dreptu, nebețiv, necurvar, nelacom, nerăsăpitoriu...” cum zice Grigore Ureche. Încep să citesc cu nesaț: „Petru voievod, cu mila lui Dumnezeu, domnul Țării Moldovei,...am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări, de la sfânta noastră rugă, de iznoavă făcută, mănăstirea Galata, cu un sat, anume Voroveștii,ca să fie sfintei mănăstiri de la noi, cu tot venitul... S-a scris în Iași, la anul 7085, februarie 25. Domnul a zis
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Mihăileștii, cu mori în Bahlui...și satul Plopii, cu hăleșteu, și Cârsteștii, ce să număscu Pizdenii, și cu mori, și cu satul Belceștii și un hăleșteu ce să numești Mihai, în hotarul târgului Iași...” „Și iarăși am dat și am miluit mănăstirea noastră Galata cu dzăce salași de țigani.” La sfârșitul actului voievodul spune: „Nime altul să nu s-amesteci.” Leat 7087 (1579), februarie 4.” De la această dată nu au trecut decât două luni. La 3 aprilie 7087 (1579), Petru Vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nimic, dar îi mai bine să-l citești.” „Cum văd eu, călugărul are mare grijă de mine. De ce nu i-aș urma sfatul?” Ca urmare, am început să citesc: „Io Petru voievod... domn al Țării Moldovei...am dat și am miluit... sfânta mănăstire care este la muntele Sinai... cu șase fălci de vie în dealul numit Porcul, care aceste vii de demult au fost boierești,...până ce au ajuns domnești. Deci domniia noastră am miluit pe răposatul și adevărata și credincioasa noastră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
al Țării Moldovei...am dat și am miluit... sfânta mănăstire care este la muntele Sinai... cu șase fălci de vie în dealul numit Porcul, care aceste vii de demult au fost boierești,...până ce au ajuns domnești. Deci domniia noastră am miluit pe răposatul și adevărata și credincioasa noastră slugă pan Balica, numit Melentie, hatman, care a zidit și biserica Sfinților arhistratigi Mihail și Gavriil...în Galatia de jos împreună cu soția sa, Ana, și copiii lor...care au și dat această biserică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fiule.” Simt cum îmi revine sângele în vene și mă avânt printre înscrisurile domnești de pe rafturi. Nu după multă vreme, citesc: „Io Aron voievod din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei...m am milostivit și am dat și am miluit ruga noastră sfânta mănăstire Galatiia, cu cinci sălașe de robi țigani...drept domnești.” „Scris la Țuțora, În anul 7102 (1594), mai 12.” „Însuși domnul a poruncit. Răzvan hatman a învățat. Vasilie a scris.” „De ce la Țuțora și nu la Iași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a înfăptuit și prima unire a țărilor românești? „ Nu tăgăduiesc fiule, dar aș vrea să aud ce danii a făcut marele Mihai” - mi-a răspuns bătrânul îndată. Ascultă, sfințite părinte: „Io Mihail voievod,... am dat și am întărit și am miluit de la noi sfânta mănăstire...Sfântul Sava...cu acele case domnești de lângă sfânta biserică cu tot locul lor, ... Altul să nu se amestece înaintea acestei cărți a domniei mele.” „Scris la Iași, în anul 7108 (1600), luna iunie 5.” „Andronache mare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Sfântul Sava. Am cam ști noi de ce a făcut o, dar nu lucrul acesta este important, ci faptul că din această danie aflăm cine a făcut acele case: „Io Eremia Moghila voievod,...domn al Țării Moldovei...am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări de la...Sfântul Sava...cu casele acelea care sânt aproape de sfânta biserică, pe care le-au făcut mai înainte, de demult, Iani vistiernicul, apoi au rămas domnești. Altul să nu se amestece înaintea acestei cărți a domniei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mulți din neamul Movileștilor. Așa s-au petrecut însă faptele.” Până să mă bucur că aud iarăși glasul bătrânului, am găsit un nou înscris, care îmi adeverește cele spuse de monah: „Io Constantin Moghila voievod,...Iată am dat și am miluit pe credinciosul nostru boier, pan Isac Balica mare vistiernic, cu un sat, anume Iubănești, pe pârâul Iubăneasa, cu loc de iazuri și de mori și cu baltă de pești...acel sat a fost al nostru drept domnesc ascultător de ocolul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ta - am răspuns eu, ca și cum nu aș fi vorbit unei voci coborâtă din înaltul bolților, ci unui om adevărat. Am reluat actul cu pricina și am găsit: „Io Radul voievod,...Iată domnia mea am binevoit...și am dat și am miluit și am întărit rugătorilor noștri, tuturor preoților și diaconilor care sânt în toate bisericile din târgul Iași și trăiesc în acel târg, cât vom fi trăit domnia mea...să aibă slobozenie, să nu ne lucreze nici un lucru: nici la cetate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]