1,372 matches
-
în spațiul independent al limbajului articulat", el afirmă că, "limbajul teatral pur" nu înseamnă cuvânt, ci punere în scenă. Limbajul acesta specific teatral, care rămâne să fie inventat, va fi destinat simțurilor. El va fi creat de muzică, dans, pantomimă, mimică, intonațiile vocii. El va avea valoare ideografică. Artaud visează să regăsească modurile de exprimare ale anumitor pantomime directe în care gesturile, în loc să reprezinte cuvinte, fraze, ca în pantomima europeană, care nu este, după părerea lui, decât o deformare a părților
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
motivația lecturii, stimulează înțelegerea operatorie a anumitor concepte, permițând reprezentarea lor "în situație" (uneori, în fața unei benzi desenate, renunțăm la a fi doar "ochi" și devenim și "urechi").520 Există coduri semiologice digitale (vorbirea zilnică) și analogice (fotografia, imaginea, gesturile, mimica), explică autorul, iar cele din urmă sunt guvernate în mare parte de inconștient, de unde și fascinația imaginii, a cărei putere nu rezidă în enunțare, ci în evocare (ceea ce este evocat este mai important decât ceea ce se arată, deoarece se află
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
În iarba elastică: aceasta mă mângâie; e ca o perie de masaj electric. Mă Întreb de ce nu am intrat cu ei În acel spațiu care mă refuză, dar Îi observ și parcă vor să pună ceva la cale, au acea mimică ascunsă a celor ce complotează; „haide să mergem“, Își spun, și se reped Într-un autobuz intergalactic ce se oprește numai cât să urce cei doi; mă arunc pe urmele lor, nu reușesc decât să mă agăț cu o mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
abandonează necondiționat una alteia; renunțând la ambiguitate, atracția ce se stabilise Între noi era reperabilă de acum În clasă, creând izolarea noastră specială În masa amorfă, ca un cuplu ce se deosebește de ceilalți; tensiuni existențiale maxime se citeau În mimica noastră; de aceea, ne priveau cu invidie și răutate, cu gelozia dată de ceva la care ei nu aveau acces; exista un ghiduș al clasei, un prichindel (se numea Crețu Ion), care, În pauza dintre ore avea un gest reflex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o combinație de tehnici mecanice și psihologice, utilizată pentru deducții. Malerick se concentra acum pe citirea limbajului corpului, lucru pe care doar mentaliștii de elită îl practicau; este opusul citirii gândurilor, pentru că nu făcea decât să observe schimbările survenite în mimica și gestica lui Cheryl ca urmare a replicilor sale. Unele îi spuneau că se depărtează de gândurile ei, altele, dimpotrivă, că este pe drumul cel bun. Acum de pildă, povestea despre unul din prietenii săi care tocmai trecuse printr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
dar odată s-a văzut în situația de a da drumul unuia din acele discursuri patriotice reglementare în prezența lui și-a celorlalți soldați. Bietul căpitan nu-și putea dezlipi ochii de la ochii și de la gura istețului băiat, spionându-i mimica, ceea ce nu-l împiedica să nimerească altceva decât locurile comune ale discursului, până când, alarmat și speriat, nemaistăpânindu-se, i se adresă soldatului, zicându-i: „Ce, zâmbești?“, iar tânărul: „Nu, domnule căpitan, nu zâmbesc“, la care celălalt: „Ba da, pe dinăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
pe toate. Sunt femeia care a obținut exact ce a avut de la început, dar care va trebui să trăiască de acum încolo știind ce ar fi putut avea. Și asta e bine sau rău? a întrebat Maria. Înainte să caut mimica potrivită situației. Răspunsul meu a venit imediat. —Rău. Am stat acolo în tăcere, jucându-ne cu paharele. Maria mi-a spus cu blândețe. Ești conștientă că nimic din toate astea nu e real, nu-i așa? Nu eram conștientă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
-i plăceau animalele, ținea într-un adăpost ce semăna cu un grajd, în afară de cinci găini din rasa Leghorn, o capră care trecea drept capră de lapte și care cerea zilnic verdeață. Avea părul alb și lățos și un uger roz. Mimica ei nu era lipsită de o anume aroganță. Dacă într-adevăr dădea lapte este un lucru incert, dar, de îndată ce consult ceapa, un uger gata să plesnească se cere muls de mâna nevestei meșterului. Zi de zi, ucenicii și cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mai degrabă Balcanii decât Italia. Căznit burghez, poartă o cravată, pare însă a se afla în acea stare de spirit care, imediat după război, a fost la modă sub numele de existențialism și și-a pus amprenta pe gestica și mimica din filmele neorealiste - atât de uitat de Dumnezeu și de sumbru și de închis în sine însuși privește în obiectiv. Nu încape îndoială, precizările referitoare la persoană și semnătura proprie, prețuind liniile lungi pe dedesubt, confirmă ceea ce era de bănuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Plan detaliu: ZÎmbetul unui miner cu un aer complet abrutizat: Aha, domnu’ doctor! O să fie nevoie de dumneavoastră pe-aici. Nu vreți să stați cu noi să dați o mînă de ajutor, ceva? Ziaristul: Trebuie să ajung la spital. (După mimică se vede că Încă nu-nțelege clar ce se petrece.) Camera se retrage, arătîndu-l cum o ia din loc cu pași mari spre Piața Universității. Tăiat la: Cadru exterior: Un grup În salopete negre se Închide În jurul unei tinere femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dezlănțuiți care scoală lumea cu noaptea-n cap fără nici o umbră de rușine. Din interior, răspunsul respectivului Mitică se aude clar și tare: "Nu găsesc untdelemnul!". La auzul acestor cuvinte cu accent de nepăsare fața femeii se strânge într-o mimică enervată. Își saltă agresiv poalele halatului si dispare, închizând ușa în urma ei. Peste drum, sprijinind peretele unui hotel cu aspect sordid dinspre care vine un iz puturos de varză murată și bere trezită, câteva "fetițe" fumează cu gesturi plictisite în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să vrea. Marius o apucă de mână iar ea îi zâmbește recunoscătoare. Ce s-a întâmplat? Să nu râzi de mine, dar mi-e frică. Imposibil, pentru tine nu există acest cuvânt! vocea jovială a lui Marius este contrazisă de mimica îngrijorată a feței. De ce să-ți fie teamă? Că-i război.... că, mai devreme sau mai târziu, vei fi trimis cine știe unde să ucizi sau, Doamne ferește!, să fii omorât. Nu vreau să mori, nu vreau să ucizi pe nimeni, nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
moartea dar și propria lui viață? Ca și cum nimic neobișnuit nu se întâmplase, Marius scoate cartușul defect și pune în locul lui altul. Așează pistolul pe masă, scoate o țigară, o aprinde și trage liniștit câteva fumuri. Nimic din gesturile, atitudinea sau mimica lui nu arată spaimă. Rusul se uită la el ca la un nebun în timp ce un tic nervos îi deformează linia gurii. Ceea ce vede aici este peste putința lui de înțelegere. Niciodată nu pusese prea mult preț pe viață, a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
război, la vremea tinereții amîndurora și pe care le socotea necesar a fi povestite „pentru o mai bună cunoaștere a vremilor, spre Încîntarea Anei, - era sigură de asta - deoarece asculta cu atenție vizibilă nu numai În ochi ci și În mimica participativă a feței. Era acum Întuneric, și după o tăcere ce putea semnifica oricare din posibilele noastre stări sufletești, Ana se ridică și adresîndu-mi-se rosti simplificat și eliminatoriu pentru ceilalți, păstrînd Însă o anume catifelare politicoasă a vocii: - Să vedem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
și după cunoștințele pe care le avea despre opera lui, Dragomir era cel mai îndreptățit să vorbească despre filozof, și totuși nu a făcut-o: a stat așezat pe un scaun, lipit de perete, și a privit spectacolul cu o mimică împietrită. Fața sa ridată de fumător incorigibil (trecuse deja prin două infarcte) era efigia inexpresivă a unui om pentru care ieșirea în public nu mai însemna nimic. Și mai există un motiv pentru care Dragomir alesese scrisul ca mod de
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
aspecte și ne-a înălțat totodată deasupra lor. Pentru că fiecare voce a întregit dezvoltarea treptată a personajului central, dar cu originalitate și noblețe a abordării relației muzicale și teatrale, toți cei prezenți depășind conceptul de operă în concert prin comunicare, mimică, gestică. Astfel, Arnold Bezuyen a jucat un Mime contorsionat între simțul datoriei și dorința de răzbunare, cântul său, impecabil frazat, fiind depășit doar de expresiile faciale formidabile, teribile, grotești. Vocea sa a potențat sonoritățile aproape ireale ale unui Siegfried naiv
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
fiu cu cruzimea, intolerant și abuziv, o forță a naturii dirijată deopotrivă către succes și autodistrugere. Daniel Day-Lewis nuanțează acest personaj pornind de la inflexiunile vocii, cu o căldură umană pînă la tonurile hîrșîite, guturale ale unei uri care bolborosește, de la mimica expresivă la dominantele posturale. Vocea determinată a lui Daniel vine în contrast cu vocea stinsă, obosită a lui Henry Plainview sau cea efeminat suavă cu derapaje isterice a lui Eli Sunday, pastorul evanghelist. Mustața "pe oală" ca și sclipirea metalic-cinică a privirii
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
totul escepțională în stagiunea de estimp a teatrului românesc. Încă o dată am putut constata cu durere că în locul lui Millo nu va veni nimenea care să-i ajungă mă[car] la umăr, necum să-l întreacă. Talentul de caracterizare, bogăția mimicei, ușurința mișcărilor, vorbirea atât de naturală și atât de spirituală încît se pare o improvizațiune momentană, toate calitățile acestea care-i dau bătrânului artist o netăgăduită superioritate și o dominare deplină a scenei nu sânt ajunse de nici unul din colegii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cei cărora le plăcea și aveau talentul să povestească, cei pe care dacă îi ascultai aveai la un moment dat senzația netă că citești o bună nuvelă, adesea un roman comprimat, atât de vie și de originală era povestirea, pauzele, mimica, însuși glasul povestitorului, subliniind cuvântul scris, sugestia adâncă a mobilurilor comportării umane, pe care scriitorul o face folosind analiza și descripția... Totdeauna mi-a plăcut să fiu în societatea acestui soi de oameni, cu condiția însă să nu mă pună
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o reacție emoțională în scopuri experimentale este de a strica scaunul pe care subiectul este rugat să se așeze, iar răspunsurile subiecților ni le putem imagina. Emoția are o configurație complexă în care distingem: * modificări organice vegetative ; * manifestări comportamentale ( gesturi, mimica etc. ); * trăiri subiective. Studiul experimental se realizează analitic și cuprinde aspecte subiective, introspective, electro-fiziologice. Înregistrările obiective nu diferențiază o stare afectivă de alta ci exprimă doar gradul de activare, intensitatea reacției emoționale; reacția introspectivă nu poate fi înlocuită prin înregistrări
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
utilizează o scală verbală, de două, trei, cinci, eventual șapte, rareori nouă grade. Faptul că trăirile afective sunt însoțite de o mulțime de modificări organice, corporale modificări circulatorii, respiratorii, ale echilibrului electric, în secreția glandelor interne, în procesele chimice, în mimică etc. a dus la imaginarea și utilizarea unor metode care au fost numite de expresie. Inițial psihologii au urmărit stabilirea unei relații dintre o anumită trăire afectivă de exemplu, o stare afectivă de plăcere, o stare afectivă de neplăcere, emoția
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
minunea care se numește ființă viețuitoare (...) sublimă capodoperă pe lângă care toată arta noastră nu este decât un fel de Încercare copilărească”. Dincolo de aceasta omul poate deveni și idealul său artistic Împreună cu modalitățile sale de expresie; cuvântul (articulația), gestul (gesticulația și mimica) și sunetul (modulația)., pentru că până la urmă „frumusețea artistică nu este un lucru frumos ci o frumoasă reprezentare a lucrului” Omul ca subiect și obiect al frumosului Parafrazând expresia cu care am Încheiat subcapitolul anterior am putea spune și noi că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
violenței. Am putea reține de aici doar insulta, injuria și jignirea În public, deși și acestea ca și cele dinainte țin mai mult de educație și temperament decât de domeniul violenței. Atâta timp cât unele manifestări rămân la nivel de atitudine, gestică, mimică sau exprimare verbală neagresivă trebuie etichetate mai degrabă ca abuz și tratate ca atare. Că abuzul poate conduce la violență cu consecințele ei? Este adevărat, dar asta nu Înseamnă că este violență. Cel mult poate constitui anticamera violenței, mai ales
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
singurele instituții cu impact decisiv În formarea omului Încă din perioada copilărieietapa cea mai propice și definitorie pentru formarea personalității adultului de mai târziu. Pentru că În familie, este locul unde se formează deprinderile elementare, controlul sfincterelor și instinctelor bazale, limbajul, mimica, comportamentul și atitudinea. În școală este locul unde prin Învățătură, instrucție și cultură se desăvârșește ființa umană (instrucția educă și educația moralizează - Herbart), și În biserică locul unde sunt propovăduite Învățăturile lui Hristos, În fapt morala creștină, care poate cizela
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
speculum care nu reflectă nici o realitate, ci doar produce "efecte de realitate"116, "oglindă de oglindă", o diferență fără referință, "o referință fără referent". Transcendența e goală. Astfel, mimul nu este un imitator, "el mimează imitația. Himenul se interpune între mimică și mimesis sau, mai curând, între mimesis și mimesis. Copie a copiei, simulacru care simulează simulacrul platonician, copia copiei platoniciene ca și draperia hegeliană care a pierdut aici iluzia referentului prezent, devenind astfel pierdute pentru cunoașterea absolută"117. Sunt, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]