944 matches
-
și asupra țiganilor, molestați și ei de mineri. Adrian Năstase, numit ministrul Afacerilor de Externe la două săptămâni de la mineriadă, a afirmat că „a trebuit să lucrez mult pentru repararea imaginii României în străinătate”. În legătură cu rolul lui Ion Iliescu în mineriada din 90, Adrian Năstase a spus că această „temă este profund politică” și că „a fost politizată de-a lungul timpului” și a adăugat că dosarul mineriadei a fost “reactivat” în perioada în care Emil Constantinescu era președinte, în anul
Mineriada din iunie 1990 () [Corola-website/Science/302969_a_304298]
-
mult pentru repararea imaginii României în străinătate”. În legătură cu rolul lui Ion Iliescu în mineriada din 90, Adrian Năstase a spus că această „temă este profund politică” și că „a fost politizată de-a lungul timpului” și a adăugat că dosarul mineriadei a fost “reactivat” în perioada în care Emil Constantinescu era președinte, în anul 1998. Ion Iliescu vorbind despre scenele „de anarhie și dezordine“ care au dus la atacul minerilor, după ce la vremea respectiva a denumit „o rebeliune legionară“, ulterior a
Mineriada din iunie 1990 () [Corola-website/Science/302969_a_304298]
-
totul în 1989.” Despre cartea lui Tismăneanu “Marele șoc”, Gallagher scrie: “Aceste două ipostaze ale istoricului au colaborat într-una dintre cele mai bizare cărți publicate în timpul tranziției din România: "Marele șoc". Din acest volum lipsește orice analiză serioasă a mineriadelor, a manipulării naționalismului, a denigrării partidelor istorice, a mișcărilor civice și a monarhiei. Lipsește de asemenea o analiză a exploziei corupției sau a neîncetatelor influențe politice și a averii fabuloase pe care o posedă moștenitorii serviciilor secrete de dinainte de 1989
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
a apelat la clasa muncitoare să sprijine FSN împotriva aghiotanților pe care i-a numit "forțe fasciste, încercând să destabilizeze țara". Această chemare a rezultat la sosirea minerilor din Valea Jiului în București, pentru a liniști situația, evenimentele degenerând în două mineriade sângeroase. Cu toate acestea, liderii FSN au acceptat participarea altor partide la guvernare. Noul organ de guvernământ, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, dominat de FSN, a condus țara până la alegerile din mai 1990. Încă o demonstrație împotriva candidaturii FSN-ului
Frontul Salvării Naționale () [Corola-website/Science/303642_a_304971]
-
Noul organ de guvernământ, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, dominat de FSN, a condus țara până la alegerile din mai 1990. Încă o demonstrație împotriva candidaturii FSN-ului la primele alegeri libere a fost reprimată sângeros în cea de-a treia mineriadă. În aprilie 1990, la prima conferință națională a FSN, Ion Iliescu a fost ales președinte. La alegerile din 20 mai 1990 partidul a obținut 66,31% din voturile pentru Camera Deputaților, cu majorități covârșitoare în județele Teleorman (87,15%), Botoșani
Frontul Salvării Naționale () [Corola-website/Science/303642_a_304971]
-
libere din mai 1990, Ion Iliescu l-a desemnat drept prim-ministru al Guvernului României pe Petre Roman. Ulterior, relațiile dintre Iliescu și Roman s-au deteriorat, ceea ce a dus la înlăturarea ultimului din funcție, în urma celei de-a patra mineriade, din septembrie 1991, iar în cele din urmă la scindarea FSN în două formațiuni politice. După convenția FSN din martie 1992, Petre Roman a fost ales președinte al partidului iar opozanții acestuia au părăsit partidul, formând o nouă formațiune politică
Frontul Salvării Naționale () [Corola-website/Science/303642_a_304971]
-
și publicistică, având cronică permanentă la săptămânalul cultural Dilema Veche. Din februarie 2005 până în mai 2010 a fost director al "Muzeului Țăranului Român". În anul 2006 a fost decorat de Președintele României pentru serviciile aduse culturii române. " Interviuri " Interviuri despre mineriade
Vintilă Mihăilescu () [Corola-website/Science/304313_a_305642]
-
La data de 4 mai 1998, generalul de brigadă dr. Anghel Andreescu a fost numit în funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) . A fost eliberat din această funcție prin decret prezidențial la 21 ianuarie 1999 . În timpul Mineriadei din ianuarie 1999, deoarece generalul Stan Stângaciu nu reușise să elaboreze un plan de acțiune care să oprească la Costești înaintarea minerilor lui Miron Cozma, generalul Anghel Andreescu a fost numit în funcția de comandant al Jandarmeriei Române (1999-2001) pentru
Anghel Andreescu () [Corola-website/Science/311633_a_312962]
-
perioadă, a fost înaintat la gradul de general maior - cu o stea (martie 1992). În perioada 1995-1996, generalul de brigadă Octavian Chițu a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române. A fost apoi adjunct al Comandantului Jandarmeriei, fiind destituit după mineriada din ianuarie 1999. Este numit ulterior ca șef al Statului Major al Academiei de Poliție "Al. I. Cuza" din București. La data de 12 august 1999, generalul Chițu a fost pus la dispoziția Ministerului de Interne. După 1999 a activat
Octavian Chițu () [Corola-website/Science/311763_a_313092]
-
Costea, fost comandant al U.M. Trupe de Pază și Ordine Ploiești) de către procurorii Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participație improprie la omor calificat și omor deosebit de grav în timpul mineriadei din iunie 1990. Cei trei au fost acuzați că au dat dispoziție către subordonați, în data de 13 iunie 1990, să utilizeze armamentul din dotare cu muniție de război și să tragă asupra manifestanților, acțiune în urma căreia a rezultat decesul
Gheorghe Andriță () [Corola-website/Science/311351_a_312680]
-
retragere la 9 mai 2003. În prezent, generalul de armată (r) Dumitru Penciuc este președintele Asociației Veteranilor de Război din Ministerul Administrației și Internelor și prim-vicepreședinte al Asociației Naționale a Veteranilor de Război. El este învinuit în dosarul penal "Mineriada 13-15 iunie '90", sub acuzația de subminare a puterii de stat și instigare la lipsire de libertate. Generalul Dumitru Penciuc a fost recompensat pentru fapte de arme cu medalii românești, cehoslovace și rusești,dintre care amintim: Generalul Dumitru Penciuc este
Dumitru Penciuc () [Corola-website/Science/311350_a_312679]
-
Stat Major pentru probleme generale (1991-1993), locțiitor al șefului Statului Major General pentru organizare-mobilizare, planificare-înzestrare și controlul armamentelor (1993-1995) și locțiitor al șefului Statului Major General pentru organizare-mobilizare, planificare-înzestrare și logistică (1995-1997). Numele generalului Șchiopu este citat în anchetele privind Mineriada din 13-15 iunie 1990. Astfel, în ziua de 13 iunie 1990, conform jurnalului Armatei a II-a, Garnizoana București, la ora 15.45, președintele Ion Iliescu, i-a cerut prin telefon generalului Nicolae Șchiopu, care îl inlocuia pe șeful Marelui
Nicolae Șchiopu () [Corola-website/Science/311368_a_312697]
-
a lui Nicolae Ceaușescu, el întocmind rechizitoriul pe baza căruia cei doi au fost condamnați la moarte și executați, în 25 decembrie 1989. Generalul magistrat Voinea este cel care a instrumentat două dintre cele mai importante dosare post-decembriste, cel al mineriadei din 13-15 iunie 1990 și cel al Revoluției din decembrie 1989. În 21 aprilie 2006, a fost numit în funcția de procuror militar șef adjunct al Secției Parchetelor Militare, din cadrul Parchetului General. El a fost propus de ministrul Justiției de
Dan Voinea () [Corola-website/Science/309928_a_311257]
-
Ministerului Public, Lăură Kövesi, a cerut revocarea lui Voinea din funcția de adjunct al șefului Secției Parchetelor Militare pentru folosirea defectuoasă a resurselor umane ale secției. Ea l-a acuzat de nefinalizarea nici după 18 ani a dosarelor revoluției și mineriadelor. Prin decrete semnate de Președintele Traian Băsescu, în 20 martie 2009 generalul maior magistrat Dan Voinea a fost revocat din funcția de procuror șef adjunct al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție, iar în
Dan Voinea () [Corola-website/Science/309928_a_311257]
-
s-au luat măsuri parțiale de satisfacere a cererilor demonstranților, cum ar fi înființarea unei comisii guvernamentale de anchetă a evenimentelor din 1989 de la Timișoara sau avansarea în grad a unor cadre militare implicate în mișcarea C.A.D.A. După mineriada din iunie 1990 comisia guvernamentală de anchetă și mișcarea C.A.D.A. au fost desființate iar mulți dintre liderii demonstrațiilor de protest care cereau adevărul despre revoluție au fost arestați. Începînd cu noiembrie 1990, pe fondul primelor scumpiri de prețuri
Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din 1989 () [Corola-website/Science/309991_a_311320]
-
Ziarul a fost folosit și pentru a ataca vechea conducere a asociației, "tandemul" foștilor deputați Adrian Dumitrescu - Constantin Aferăriței, dar si abuzurile guvernului Nastase. În 2006, reprezentanții asociației au cerut redeschiderea dosarelor privind revoluția română din decembrie 1989 și a mineriadei din iunie 1990. În 2007, președinte al asociației fiind Teodor Mărieș, asociația s-a remarcat prin depunerea unei sesizări penale împotriva fostului președinte al României Ion Iliescu și prin lansarea unui sit și blog pe internet. În anul 2011, în
Asociația 21 Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/309282_a_310611]
-
au șubrezit guvernarea Ciorbea. A făcut parte din Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, până în martie 2005 și din Comisia pentru ordine publică, apărare și siguranță națională a Camerei Deputaților. Deputat PSD, a fost audiat în 2006 în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, numărându-se printre cele 20 de persoane cercetate pentru subminarea puterii de stat și crime împotriva umanității. De asemenea, s-a aflat și în atenția procurorilor în dosarul „Aurul dacilor”, fiind indicat de martori sub acoperire
Iosif Dan () [Corola-website/Science/304940_a_306269]
-
deci, nici scos de sub urmărire penală de nici un fel. Fostul prim-ministru al României, Radu Vasile, în cartea sa de memorii "Cursă pe contrasens. Amintirile unui prim-ministru" (Ed. Humanitas, București, 2002), îl prezintă astfel pe generalul Degeratu în contextul Mineriadei din ianuarie 1999: Generalul Degeratu este membru al Academiei Oamenilor de Știință, membru de onoare al Asociației “George C. Marshall” din România, membru de onoare al Asociației “Manfred Worner” din România, cercetător asociat la Fundația “Eurisc” și membru al Grupului
Constantin Degeratu () [Corola-website/Science/304924_a_306253]
-
prin Decretul președintelui României nr.196 din 21 octombrie 1994. A fost trecut direct în retragere la data de 1 octombrie 1995, prin aplicarea art. 85 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare . Audiat în dosarul mineriadei din iunie 1990, generalul Ionel a declarat procurorilor militari că i-a cerut atunci președintelui Ion Iliescu ""să nu implice Armata în această acțiune de restabilire a ordinii în Piața Universității deoarece legea interzice acest lucru, iar MI are efective
Vasile Ionel () [Corola-website/Science/304995_a_306324]
-
în presă, că generalul Gușă a vrut să dea o lovitură de stat în seara zilei de 23 decembrie 1989, dar nu a găsit suport la comandanții armatei. În declarația făcută în iunie 2005 la Secția Parchetelor Militare, în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, fostul președinte Ion Iliescu afirmă că gen. Ștefan Gușă i-a propus în data de 24 decembrie 1989 să lanseze un mesaj către populație pentru ca aceasta să se retragă de pe străzi, deoarece nu mai este nevoie
Ștefan Gușă () [Corola-website/Science/304994_a_306323]
-
de către Consiliul Director al OADO pentru a conduce temporar organizația., În anul 2004 a fost numit de președintele României Ion Iliescu membru al Colegiului Național al Institutului Revoluției Române. Este pasionat de studiul astrologiei. Interviuri Interviuri despre Revoluție Interviuri despre Mineriade
Gelu Voican Voiculescu () [Corola-website/Science/306327_a_307656]
-
a reușit să-l scoată din arest preventiv pe inculpatul Saral, pe care poliția s-a chinuit mult timp să-l captureze. Ion Neagu a fost și avocatul lui Miron Cozma, fostul lider al ortacilor din Valea Jiului condamnat pentru celebrele mineriade. Ion Neagu este profesor și autor de manuale de drept penal iar în anul 2002 era cunoscut mai ales ca cel mai scump avocat din România. Ion Neagu face parte dintre acei politicieni care au susținut cu tărie compatibilitatea dintre
Ion Neagu (avocat) () [Corola-website/Science/305289_a_306618]
-
le făceau în scopul de a acapara întreaga putere politică și de decizie la nivel național. După cum se știe, la vremea respectivă FSNul înăbușea în forță toate manifestările democratice, cât și pe cei care aveau idei diferite, vezi organizarea primelor mineriade, devastarea sediilor partidelor politice din opoziție PNȚ, PNL, PSD- Sergiu Cunescu, PER, revista Baricada, Piața Universității, etc. În luna mai 1991, constrâns de brațul de fier al securității( la fel de puternică și activă că pe vremea lui Ceaușescu) condus în mod
Adrian Manolache () [Corola-website/Science/305288_a_306617]
-
care mai târziu avea să spună că a fost „un organism primitiv, din epoca de piatră a democrației”. În 29 ianuarie 1990, muncitorii, susținători ai majorității comuniste din CPUN, au devastat sediul partidului; la fel s-a întâmplat și la mineriada din iunie 1990. La primele alegeri libere, din 20 mai 1990, Diaconescu a candidat pe listele PNȚCD la București și a obținut unul din cele 12 mandate de deputat ale partidului său, care a obținut 2,56% din voturi. În
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]
-
1990, după revoluția anticomunistă din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare
Ziua națională a României () [Corola-website/Science/303454_a_304783]