1,659 matches
-
și dinamitarea economiei autohtone. Eu nu m-am înșelat în noiembrie 2014 de propagandă neo-securistă ce controlează media și establishment-ul politic; 2. nu cred că un sas de religie lutherană poate să simtă „dimensiunea românească a existenței” și „spațiul mioritic” al triadei Blaga, Vulcănescu, Noica; 3. Klaus Iohannis e expresia politică a unor interese politice străine, implementate la noi în țară, în cârdășie cu grupări politice dezarticulate de interesul național? Sincer mă cuprindea tristețea, nostalgia și melancolia la apelurile dramatice
SFINȚII ÎNCHISORILOR INTERZIȘI DE IOHANNISIS ȘI CLASA POLITICĂ CORUPTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373186_a_374515]
-
produse atât de iubite de Bachus alături de mineralele din adâncurile lui Hade, el îndrumă pe cei din jur să gospodărească aceste resurse în folosul întregului popor, nu spre a umfla propriile buzunare. Este un lucru complet nou, neobișnuit pe plaiurile Mioritice. De aceea este foarte greu de început. La urma urmei pe cine să sfătuiești să nu mai fure? Ascultă hoțul aceste opinii care nici măcar nu-l duc în rai? Bine înțeles că ursul nu joacă la comanda ursarului din proprie
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
7 pași”, “Țărăneasca de la Reghi”, “Hora de la Cimișlia”, “Brâul”, “Hora de la sud” și “Tropăita”. Costumul femeiesc se compune din: cătrință, cămașă, bluză, fustă, opinci, brâu, tuflă (pantofi negri) și cel bărbătesc din: cămașă, brâu, pantaloni, cușmă, opinci. Ansamblul cu nume mioritic “Pe-un picior de plai”, din raionul Hîncești, comuna Pașcani, este mixt, coordonat de Ecaterina Ursu, înființat în 1985, are 28-30 membri, cu vârste de la 5 la 16-17 ani. Din 2 în 2 ani participă la Festivalul Cântecului Popular Pascal
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
avea un playlist generos!? Surprins de privirile dușmănoase din jur... am vizualizat interfața altei lumi, prin dos. Am dat refresh la pădurea adormită, ca să-i ridic toți dracii de pe-o gârlă împuțită, într-un salut cu pietre și scuipături mioritice. Fac pasiuni pe-un monitor cu speranțe flămânde, pentru că n-am capacitatea să-mi țin gura, de pe keyboard-ul ăsta uzat. Win32 îmi multiplică folder-ul cu pozele tale. Cineva să-mi descânte sistemul!? Dacă ți-aș arăta intrarea mea din bios
CORD 2 DUO de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376274_a_377603]
-
și poemice care așteaptă să fie spuse, scrise, cântate, compuse spre a desfunda izvoarele adevăratei poezii românești care, din doine, balade, cimilituri, zicători, bocete, blesteme, psalmi, versete își trag limpezile și inepuizabilele izvoare de limbă românească care încă adapă poezia mioritică autentică. Uneori este bine să știm că și noi avem o datorie de onoare față de Limba Eminească, nu doar libertatea de a o mulge ca pe o vacă dătătoare de colastru oricărui aventurier avid după glorie fără a fi stăpân
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
la Domnul, în primăvara anului 2003, ci ea mai continuă și azi, la 12 ani de la dispariție, din partea celor care l-au cunoscut. A traversat aproape un secol de existență, trăindu-și, deopotrivă, propria istorie, dar și istoria acestei lumi mioritice cu binele și cu răul ei adunate la un loc, o istorie pe care o putea lesne povesti cu har și exactitate oricând, așa cum rar am avut ocazia să întâlnesc pe tot parcursul vieții mele de până acum. Cu bunicul
UN PROCUROR IUBIT… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374691_a_376020]
-
-i legau... Privi peste case spre coama dealului, acolo unde într-un mic crâng cu un lac era stana. Îl zări și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură, pe cei doi ciobănești mioritici, gata oricând să se bată și cu ursul, dar și pe măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și ciurdarul Nichifor înconjurat de fru- moașele bălțate cu ugerele pline. Taurii uriași
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
-i legau... Privi peste case spre coama dealului, acolo unde într-un mic crâng cu un lac era stana. Îl zări și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură, pe cei doi ciobănești mioritici, gata oricând să se bată și cu ursul, dar și pe măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și ciurdarul Nichifor înconjurat de fru- moașele bălțate cu ugerele pline. Taurii uriași
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
judecat la Marii Străbuni, împreună cu toți ce-l ajutase să supună de veacuri întregi, poporul geto-dac. Acesta, a primit pedeapsa cruntă dar dreaptă, aruncat fiind într-o temniță, înconjurată de razele stelei cu zece colțuri și de doi câini ciobănești mioritici, dăruiți de ciobanii din împrejurimi. Toate lucrurile și-au urmat cursul firesc, stabilit dintru început de Unicul Dumnezeu Cel Adevărat și Veșnic Viu, împreună cu Zamolxe Stăpânul- făuritorii Legilor Sfinte Blajine, iar Getic- Copilul cu Inimă de Aur, creștea într-un
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
acest spirit 22. Tot astfel, în niște "cugetări sintetice asupra istoriei românilor", Eminescu recunoștea "lipsa de continuitate în dezvoltare, de aceea fragmentarism în reproducere"23. La rîndul său, M. Eliade a definit relația românilor cu istoria prin apel la "eroul mioritic", care acceptînd moartea îi conferă un sens, transformînd-o în mister sacramental 24. Se pot aminti desigur și alți istorici (Vlad Georgescu, de pildă) care au simțit nevoia unei problematizări mai subtile a trecutului românesc. Revenind la sinteza publicată de Catherine
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
interbelici stabilesc o hartă a identităților folclorice. Filosoful Blaga realizează o concordanță între sufletul colectiv, proiecția sa concretă în ritmul doinelor și al baladelor, manifestarea sa arhitecturală în satul înscris în armonia formelor de relief. În 1936, Blaga publică Spațiul mioritic, iar în 1937, în discursul de recepție la Academie, el face Elogiul satului românesc. Spațiul mioritic consistă într-o tentativă de conceptualizare a identității. Blaga reia aici studiul unei balade, Miorița, a cărei descoperire îi era atribuită romanticului Vasile Alecsandri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sa concretă în ritmul doinelor și al baladelor, manifestarea sa arhitecturală în satul înscris în armonia formelor de relief. În 1936, Blaga publică Spațiul mioritic, iar în 1937, în discursul de recepție la Academie, el face Elogiul satului românesc. Spațiul mioritic consistă într-o tentativă de conceptualizare a identității. Blaga reia aici studiul unei balade, Miorița, a cărei descoperire îi era atribuită romanticului Vasile Alecsandri și căreia îi conferă o dublă inspirație: aceea a configurației spațiului și aceea a structurii sufletești
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tentativă de conceptualizare a identității. Blaga reia aici studiul unei balade, Miorița, a cărei descoperire îi era atribuită romanticului Vasile Alecsandri și căreia îi conferă o dublă inspirație: aceea a configurației spațiului și aceea a structurii sufletești românești. Spațiul, numit "mioritic", componentă a ființei țăranului, este un orizont înalt, ritmic și inefabil, alcătuit din dealuri și văi. Metrica poeziei populare este marcată de o simpatie profundă pentru versul constituit din silabe accentuate și neaccentuate. Filosoful insistă asupra distincției între peisaj și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mînia lor. În mare, se poate spune că ei respingeau: a) interpretarea pesimistă a Mioriței, aproape generală după Alecsandri; b) pretenția de a considera balada ca fiind unica expresie valabilă a geniului popular românesc; c) decizia de a folosi temele mioritice ca puncte de plecare pentru o meditație filosofică românească". După ce și-a exprimat propriile distanțe față de tradiția "mioritică", însuși Eliade este recucerit de tentația sublimului filosofic al Mioriței. Rămîne însă problema relației românilor cu istoria, o istorie a cărei absurditate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Alecsandri; b) pretenția de a considera balada ca fiind unica expresie valabilă a geniului popular românesc; c) decizia de a folosi temele mioritice ca puncte de plecare pentru o meditație filosofică românească". După ce și-a exprimat propriile distanțe față de tradiția "mioritică", însuși Eliade este recucerit de tentația sublimului filosofic al Mioriței. Rămîne însă problema relației românilor cu istoria, o istorie a cărei absurditate se realizează de-a lungul unui spațiu aproape blestemat de soartă. Miorița, care pune în scenă acceptarea sorții
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
problema relației românilor cu istoria, o istorie a cărei absurditate se realizează de-a lungul unui spațiu aproape blestemat de soartă. Miorița, care pune în scenă acceptarea sorții de către cioban, este o formă de răspuns colectiv la teroarea istoriei: "Eroul mioritic a reușit să găsească un sens nenorocirii sale, asumîndu-și-l nu ca pe un eveniment istoric personal, ci ca pe un mister sacramental. El a impus, prin urmare, un sens însuși absurdului, răspunzînd printr-o feerie nupțială nefericirii și morții". Bucla
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de versuri. Poemele luminii. Piesele sale de teatru, scrise începînd din 1920-1923, sînt jucate la Cluj, Sibiu și București. Este vorba de Zamolxe, Cruciada copiilor, Avram lancu, Meșterul Manole... Între 1935-1937, Blaga scrie trei texte esențiale Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii -, care introduc, în dezbaterile din jurul lui Crainic și a gîndirismului, o linie de referință. Blaga, pe care Lovinescu îl consideră creatorul imaginilor celor mai originale, se impune într-un climat în care cultura caută să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cuvinte, inconștientul conferă valoare orizonturilor pe care și le-a fixat. Componenta spațială și cea temporală, ca și accentul axiologic compun matricea stilistică. Urmînd acest parcurs, Blaga construiește ipoteza unui substrat spiritual al creațiilor populare românești: acest spațiu este spațiul mioritic, indefinit ondulat și dotat cu accentele specifice ale unui anume sentiment al destinului. Proiecția fizică a acestui inconștient se structurează în sat: "Casele în satele românești de la șes nu se alătură în front înlănțuit, dîrz și compact, ca verigile unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la șes nu se alătură în front înlănțuit, dîrz și compact, ca verigile unei unități colective, ci se distanțează, fie prin simple goluri, fie prin intervalul verde al ogrăzilor și al grădinilor, puse ca niște silabe neaccentuate între case. [...] Spațiul mioritic este produsul unei matrici inspirate de spiritualitatea ortodoxă". Într-un text din 1936 despre "spațiul mioritic", Blaga revine la reflecțiile asupra Sofiei ca "Inteligență a ortodoxiei": "Sîntem siguri că spontaneitatea creatoare a popoarelor ortodoxe s-a contaminat de puterea sofianică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ci se distanțează, fie prin simple goluri, fie prin intervalul verde al ogrăzilor și al grădinilor, puse ca niște silabe neaccentuate între case. [...] Spațiul mioritic este produsul unei matrici inspirate de spiritualitatea ortodoxă". Într-un text din 1936 despre "spațiul mioritic", Blaga revine la reflecțiile asupra Sofiei ca "Inteligență a ortodoxiei": "Sîntem siguri că spontaneitatea creatoare a popoarelor ortodoxe s-a contaminat de puterea sofianică în multe din manifestările sale". Blaga evidențiază punerea în scenă a elementului creștin al morții ca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
CAPITOLUL II: Ambianța culturală dintre cele două războaie Arghezi, Tudor, Ochii Maicii Domnului, București, 1934. Blaga, Lucian, Poemele luminii, Sibiu, 1919 Pașii profetului, Cluj, 1921; Poezii, București, 1942; Opera dramatică, vol. I, Sibiu, 1942; Orizont și stil, București, 1936; Spațiul mioritic, București, 1936; "Spiritualități bipolare", în Gîndirea, februarie 1936. Călinescu, George, Istoria literaturii române..., București, Editura Minerva, 1986. Cioran, Emil, Schimbarea la față a României, București, Editura Humanitas, 1993; Des larmes et des Saints, Paris, L'Herne, 1986; Le Crépuscule des
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
antipatici elitei Europei. Antipaticul, chiar dacă i se zîmbește, nu obține nimic pînă la urmă. Și chiar dacă Madridul nu va fi fost să fie, să zicem ca tot românul, de la Burebista-ncoace: ei și ce! De data asta însă nu în resemnare mioritică, pentru că și datele chestiunii mioritice s-au modificat. Adică. Rusia nu mai e Rusia pe care-o știam noi mai ieri, alaltăieri. E un urs bolnav, care-și linge rănile. Atît doar că nu uită că e urs și, mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
i se zîmbește, nu obține nimic pînă la urmă. Și chiar dacă Madridul nu va fi fost să fie, să zicem ca tot românul, de la Burebista-ncoace: ei și ce! De data asta însă nu în resemnare mioritică, pentru că și datele chestiunii mioritice s-au modificat. Adică. Rusia nu mai e Rusia pe care-o știam noi mai ieri, alaltăieri. E un urs bolnav, care-și linge rănile. Atît doar că nu uită că e urs și, mă rog, nu uită că trebuie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fie, și mai nefericit, din însăși "reținerea" țărilor occidentale, nu ne va fi favorabilă, nu ne rămîne de jucat decît cartea înțelepciunii și-a demnității: să perseverăm ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. Nicicum bosumflați în izolare și în mioritică resemnare. Să ne vedem de-ale noastre. Personal, chiar acum voi începe să pictez un înger. Păzitor? Nu. Un înger pur și simplu. 28 martie Încolțit să spună cu ce s-a întors, practic, de la summit-ul de la Helsinki, Elțîn
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sovietice au fost eliminate prin măsuri ferme la nivelul președinției și guvernului". Vorbele aparțin primului ministru Victor Ciorbea și au fost rostite recent la Bruxelles, generînd o simpatie, greu disimulată, în mai toată presa bună occidentală. Nu și în spațiul mioritic, unde o astfel de declarație incendiară a stîrnit reacții dintre cele mai bizare. Premierul Ciorbea a detaliat, la reîntoarcere, în ce constă, franș, desovietizarea, dînd a înțelege, în subsidiar, că și înlăturarea lui Măgureanu intră în scenariul asanării. Dar, se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]