6,725 matches
-
și neîntârziat. Prafurile ușoare și într-o cantitate mică, pe care le consumase dânsul la început, acum se prefăcuseră în totalitate în prafuri foarte puternice, ce le consuma nesățios în cantități tot mai mari, încât mai că ajunsese să stârnească mirarea până și-n rândurile celor deja îndelung versați. De fapt, singurul și cel mai important criteriu, pe care ajunsese tânărul să se bizuie în alegerea și în consumarea drogurilor, era: mult bine, puțin-rău. Alte criterii, în privința aceasta, nu mai avea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și rămase țeapăn și palid la marginea patului cu pricina. Era ca lemnul. Fiorii aceia reci de pe spatele lui se preschimbară demult în gheață, încât nu mai ajunse să simtă nimic altceva, decât pe ea, gheața! Și nu este de mirare, căci, într-adevăr, dacă cititorul a avut prilejul de a încerca pe propria-i piele așa ceva, o spaimă mare are, de cele mai multe ori, forța miraculoasă de a te face să uiți atunci, pe loc, de orice fel de durere trupească
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
tristețile tale, țintuite În fotolii vechi și-n rânduri Înșirate pe foi mototolite și aruncate la coș. Nu-ți fie teamă de măreția atâtor asfințituri ce ard În părul lung, mătăsos, și nici de florile ce-au rămas ca o mirare pe trupu-mi firav, lunecos. Doar lumină și rouă am adunat În drumul meu, spre templele cerești, unde fericirea pâlpâie În lumânări stelare. Deschide,ascultă-mă, iubite! pe străzi s-a lăsat Întunericul și brațele pline de rod abia le mai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a privit mirat și contrariat, dar m-am prefăcut că nu observ. La un moment dat mi-am adus aminte că am luat și aparatul de fotografiat. Am insistat să-i fac o fotografie În acel mirific decor de iarnă. Mirarea lui ajunsese la stupoare. Nu mă cunoștea, nu Înțelegea de ce fac toate acele lucruri... Devenisem suspectă. Am intuit neliniștea lui și am Încercat să-l liniștesc, povestindu-i tot felul de lucruri amuzante. După câteva ore de discuții și tatonări
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cu ninsori blânde, fulgii valsând În drumul lor spre pământ, astfel Încât senzația de plutire se instala În suflet, ducând la o stare de extaz. Cu trei zile Înainte de eveniment temperaturile au crescut destul de mult, și nu mare mi-a fost mirarea când ninsoarea s-a transformat În ploaie. Oamenii circulau În toate direcțiile, astfel că urma piciorului lăsa un fel de adâncitură În stratul de zăpadă. Noaptea, temperaturile scădeau până la - 2, - 3 grade. Pe un astfel de drum, În care un
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pliantele, nu aveau timp să se dezmeticeasă din uimire, fiind Încercați de un sentiment de stânjeneală. Nu Înțelegeau ce se Întâmplă, nu mai văzuseră așa ceva, evenimentul literar, poezia „scoasă În stradă” i-a luat prin surprindere. Citeam pe fața lor mirare, contrariere și blocaj, acesta este termenul cel mai aproape de adevăr. Desigur, am avut parte și de un incident mai puțin plăcut. Lateral de Casa de Cultură, la numai treipatru metri, se află hotelul. În timp ce noi recitam, avându-i În față
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
fetișcană de doisprezece-treisprezece ani, ce și purta pașii cu sfioșenie pe alei. De asemenea, nu lipsea de la nicio slujbă religioasă. Maica A. mi-a spus că și mama ei este la mănăstire și s a călugărit. Mare mi-a fost mirarea. Aveam să aflu Întreaga poveste chiar de la ea, mai spre seară, când am găsit-o citind „Cireșarii”, la una din cele două mese plasate În spațiul verde. În acest spațiu se găsesc și câteva tufe de trandafiri, pin, tuia, tei
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Mă aflam În fața unei situații inedite. Nu știam cum să abordez subiectul, ca nu cumva să se Înterpreteze greșit. Dar, acasă la voi... mai este cineva?. Am vândut casa, și tata a plecat la călugărie, s-a făcut călugăr. Daaaaaaaaa?. Mirarea mea era fără margini. Nu-mi venea nimic În minte pentru a Închega discuția Începută. A continuat tot ea, cu unele citate din biblie, unde se spunea că smerenia și sacrificiul te aduc mai aproape de Dumnezeu. Ce aveam să-i
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ia în brațe cu o mină de om fericit, zice, te caută tovarășul din C.C., te așteaptă afară, eu zic în românește, că și așa nu înțelegea nimeni ce spun, să caute pe mă-sa, dar mare mi-a fost mirarea când mă trezesc cu frumosul meu în piept, numai că nu-l răstorn de pe picioare. Se uită amuzat la mine, eu sunt din ce în ce mai fâstâcită, lui îi crește amuzamentul, se vede pe fața lui, zice, nu ești dispusă să facem o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
zorii acestei fericite zile, ieși din cortul ei secondată de părinți. De la primii pași, începu a merge cu spatele către cortul mirelui. Pe fața avocatului, apăru o primă nedumerire. Ghicindu-i întrebarea ce se înscrisese pe fața oaspetelui ca o mirare, bulibașa veni cu explicația: - Acesta e un semn că fata nu se va mai întoarce la părinții ei și-i va rămâne credincioasă întreaga sa viață celui care i-a fost hărăzită de soție. Alaiul continuă într-o veselie molipsitoare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
locotenentul Cazacu Diomide, permiteți-mi să vă raportez! - Știu cum te cheamă, spune, băiatule! - Tovarășe comandant, în urma investigațiilor întreprinse în șatra lui Iorgu Stănescu, am descoperit un copil, pe nume Vișinel. La pronunțarea acestui nume, comandantul schiță un gest de mirare, dar îl încurajă din priviri pe locotenent să-și continue raportul. Cum vă spuneam, am descoperit un copil blond, cu ochii mari, albaștri, cu fața albă, care nu prea pare a fi de-al lor. Știți bine că am investigat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
că nu mai poate să rămână. Pretextă că nu îi este foame și deschizând ușa o ținu într o alergare continuă până la poartă. Alex și Ina îl urmăriră cum deschisese poarta spre a ajunge în stradă. Nu mică le fu mirarea când o văzură pe Rafira alergând spre Vișinel cu brațele deschise, de parcă ar fi vrut o dată cu prinderea băiatului, să cuprindă tot cerul și pământul din jurul lui. El o întâlni la jumătatea drumului, o îmbrățișă și apoi așa, înlănțuiți, se pierdură
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
lângă ea. În jurul său, oamenii În halate albe nu-și mai găseau locul și rostul. În dimineața zilei de duminică, Înainte de slujbă, o Întâmplare stranie tulbură peste măsură existența oamenilor dintr-un sătuc de câmpie. Astfel, aceștia descoperiră cu adâncă mirare că din biserica lor, zugrăvită cu divină măiestrie de ceva timp În urmă, unul dintre sfinți lipsea. Partea aceea de zid, conturând silueta unui om În mărime naturală, era goală acum, iar peretele arăta sterp, cu un Început de igrasie
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
slobodă, odată cu atitudinea lor, câtă vreme mă știam curat și bine intenționat. După ce am dereticat prin casă, aranjând cât am putut de bine puținele lucruri pe care le aveam, am ieșit șontâcșontâc până la alimentara din colț, să iau cafea (spre mirarea mea, nu aveau cafea!), fructe și ciocolată (ce am crezut că ar fi mai potrivit), deși eu nu mănânc dulce (mă-ncearcă un soi de diabet), nu beau cafea (doar ceai verde, dar din cel mai slab). Fructe, În schimb
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
peste tentația de a-i face reproșuri, îi ură bun venit. - Iată că vine și muntele la Mahomed, glumi el. - Bună, Jane! Nu știam că te-ai convertit la islamism, îi întoarse el gluma. - De fapt, n-ar fi de mirare. În zilele noastre, trecerea de la o religie la alta a devenit un fapt obișnuit... Știi, totuși, îmi fac griji. Aș vrea ca vizita mea să nu devină inoportună, poate aveai un program... - Pe o vreme ca asta, când nu e
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
ea se execită În opoziție directă și În luptă deschisă contra Înseși acestor organisme, paralizând astfel eficacitatea acestora și amenințând chiar de a bulversa complet ordinea Statului În Întregime”. Continuarea acestei acțiuni până la ultimele ei consecințe, nu ar fi de mirare „să producă o transformare radicală În organizarea juridică a Statului, cu predominanța unei clase sociale asupra celorlalte, În ciuda dreptului la o libertate egală pentru toți, cum s-a petrecut, după cum se știe, În anumite țări”. Cel pe care Iosif-Constantin Drăgan
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
preferă cruditățile. Ina își stăpâni cu greu lacrimile, parând cele spuse cu un zâmbet în care se aflau multe semne de întrebare. Nu se gândise niciodată că Alex ar putea să treacă hotarul căminului conjugal. De fapt, nu e de mirare, se întâmplă atâtea în lumea asta și la case mai mari!... - Dragă Adela, îți mulțumesc... te-ai dovedit a fi o bună prietenă... Văzând că Ina intenționează să plece, Adela ținu să o avertizeze pentru a nu știu câta oară
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nenorocirile vieții, ca doi brazi: deși atât de în etate, totuși, să rămânem neînduplecați, în fața crivățului bătrâneții. Așa-așa. Se despart. Fostul rege pornește către pupitru, bunicul Vovriev, către primul rând de fotolii, din fața acestuia. E privit cu surprindere, cu mirare, dar, nu îndrăznește nimeni să-l tulbure. Își ia nepotul între genunchi. Se așează. Manifestarea începe. Nu durează mult. Cu totul - nici măcar o oră. Fiecare participant se îndreaptă, apoi, spre ieșire. Cei doi nonagenari, se caută din priviri. Se găsesc
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
un chiparos sub care era ghemuit un bătrân adus de spate, asemănător yoghinilor din India. Îmbrăcat într-o aba, cu capul înfășurat într-un turban, își ținea degetul arătător de la mâna stângă pe buze, imobilizat într-un gest care exprima mirarea. În fața lui, o fată îmbrăcată în negru se apleca mult spre el să-i ofere o floare de nufăr - un pârâu îi separa. Oare mai văzusem înainte această scenă sau îmi fusese sugerată în somn? Nu știu. Știu doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
cu ochii negri imenși, mai mari ca de obicei, ochi acuzatori care păreau să-mi reproșeze un păcat de neiertat, de care eu însumi n-aveam cunoștință. Doi ochi înfricoșători și fermecători, dar în același timp plini de neliniște și mirare, amenințători și încărcați de promisiuni. Acești ochi te înspăimântau și te absorbeau totodată. Răspândeau o lumină supranaturală și îmbătătoare. Avea pomeții proeminenți, fruntea înaltă, sprâncenele subțiri I se uneau, buze cărnoase, întredeschise, două șuvițe din părul Ei ciufulit I se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
să scriu - un chiparos sub care e ghemuit un bătrân cocoșat, asemănător yoghinilor din India. Îmbrăcat într-o aba, cu capul înfășurat într-un turban, își ține pe buze degetul arătător de la mâna stângă, înghețat într-o atitudine care exprimă mirarea. În fața lui, o fetiță, îmbrăcată în haine negre, lungi, poate o baiaderă, dansează cu mișcări ciudate. Ține în mână o floare de nufăr. Un curs de apă le separă pe cele două personaje. Ghemuit pe covorul meu de opiu, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
florale, cu peisaje sau scene delicat desenate sau pictate. Se poartă, de obicei, de-a lungul centurii. Abaua este o largă manta arabă, care face parte din costumația mollahilor; se poartă și astăzi. Se află aici gestul clasic pentru exprimarea mirării, pe care îl găsim deseori figurat în miniaturile vechi persane. Nouruz este prima zi a anului persan, care cade pe 21 martie. Obicei străvechi în Iran, menținându-se și astăzi, în a treisprezecea zi după această mare sărbătoare, întreaga populație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nu fie măcar o femeie!”. Exact! Lipsea aici o femeie. Eu ca regizor, aș fi băgat-o, fiindcă era unde... La Paris, văd Într-un ziar un interviu despre o recentă premieră cu Le soulier de satin a lui Claudel. Mirarea Începe În clipa În care aflu și cît durează reprezentația - 11 ore! Mă-ntreb dacă la noi ar avea răbdare să vadă un spectacol atît de lung, mai mult de două-trei sute de snobi. Am fost În sală de cîteva
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
critici de teatru : citesc Întrun trimestrial o trecere-n revistă a montărilor cu Oedipe al lui Enescu. Vorbind și despre spectacolul Operei Române din București, criticul se-ntreabă dacă montarea aparține lui Enescu sau lui Ionescu ( regizorul)? Interogație falsă, de mirare la un muzicolog cu vechi state, cum e semnatarul studiului : e la mintea cocoșului că opera Îi aparține lui Enescu și spectacolul lui Petrika Ionesco. Ce-ar fi să ne mai punem și Întrebarea : Scrisoarea pierdută aparține dramaturgului sau regizorului
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
des, și trebuia să se retragă din societate). Scriitorul suferea cumplit, dîndu-și seama că le gătura lor este de scurtă durată și, vai!, APROAPE IM PALPABILĂ (ea repeta la Moscova, el stătea În sanatorii, la soare, așteptînd clipa revederii). De mirare este și faptul că un om laborios, un creator care a scris foarte mult, În genuri diverse, care a tratat mii de bolnavi, În spații geografice diverse (de altfel, un anume neastîmpăr l-a făcut să nu stea mult Într-
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]