1,977 matches
-
necuvântătoarelor maidaneze și-a anunțat prezența în Piața Rromană din Buhăiești... Am adormit care cum a putut. Dimineață când m-am trezit, mama făcuse focul. Eu abia reușeam să deschid ochii, dar tot am zărit un rest din salopeta tatei mistuindu-se în foc și-i fac semn mamei. Ea duce un deget la gură, să tac. Se scoală peste vreo zece minute și tata. Întinzându-se: - Unde ai pus salopeta Leano? Mama: - Iaca nu mai știu, ia de colea haina
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
sate și păduri, Ci în inimi se aprinde Focul blestematei uri ... Arde țara, fumul împle Nu văzduh și nici hotar, Ci lumina dinspre tâmple Cu sclipire de pojar ... Arde țara dinăuntru, Nu păișul, iarba, fânul Ci cu totul înlăuntru Focul mistuie românul. Arde țara, totul arde, Nu stejari, gorunzi și brazi, Ci în inima ta, barde, Arzi de viu, ca torța arzi! Referință Bibliografică: Arde țara / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 837, Anul III, 16 aprilie 2013. Drepturi
ARDE ŢARA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345897_a_347226]
-
printre zboruri și frângeri, un dor se mai scaldă sub aripi de îngeri și lumea zăludă, lunatec de udă îmi lasă în undă repetabile plângeri... Apoi, cufundat între valuri feline, plutesc în deriva corăbiei-dor și seara cu îngeri ce-o mistui în mine e-o veche misivă din vis călător. Cad cioburi de stele pe margini de vise și pletele ierbii m-adună sub cer, sunt apa ce curge prin maluri proscrise când îngerii apei lunatici mă cer. În ochi de
APA IELELOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346013_a_347342]
-
și astfel a devenit un învățător de oameni. Așa cum spunea J. D. Michaelis în 1759 „Limbajul este un fel de arhivă unde descoperirile sînt la adăpost de cele mai supărătoare accidente; arhivă pe care flăcările n-ar putea s-o mistuie și care nu ar putea să piară decît o dată cu năruirea totală a națiunii." Astfel în lucrarea "Sărbători la români", publicată în perioada 1910-1914, Tudor Pamfile, menționează: „Iată ce scrie George Coșbuc sprijinindu-se pe credințele poporului nostru: Dumnezeu... a pus
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
aceeași semnificație ca și pentru indieni și iudei. Ca europeni ne putem referi la Dragon, balaurul cu șapte capete - ca și numărul chacrelor. Balaurul nostru scoate foc pe gură. Energia este uneori asemănată cu focul. Metaforic spunem „focul iubirii te mistuie" și te face să „te topești", fiind ca un ... drog. România, acea Hiperboree, era și este „străjuită" de constelația Balaurului sau Dragonului. Dacă Dru în sanscrită înseamnă curgere, atunci dragonul, asemeni unui șarpe, are o mișcare asemănătoare curgerii, mai ales
FORŢA IUBIRII LA ROMÂNI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347878_a_349207]
-
din greu. Agnar supravețuiește acțiunii criminale a fratelui său Geirrod. GER(UL)+ROD(ește), după uzurparea fratelui, stăpînește tiranic lumea, ca și gerul. Regele Geirrod, apropiindu-se prea mult de rugul unde era torturat Odhinn, travestit într-un bătrîn, este mistuit de flăcări. Ca și în Biblie (unde, în unele cazuri, cei scrificați sînt înlocuiți cu berbeci, ca în cazul lui Isaac, pe care tatăl său, Avraam, îl cruță), tot așa, regele -simbolul gerului- este înlocuit cu porcul. Tăierea porcului este
ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347873_a_349202]
-
precizat: „Asociația Română de Strângere a Legăturilor cu Uniunea Sovietică”. O întrebare mută se citea pe toată atitudinea lor. Între timp ditamai aparatul începuse să zbârnâie și simțeam umflarea brățării. Le-am răspuns: „Zăroni susținea că pe acolo iese mâncarea mistuită în stomac” Începuseră să râdă fără măcar să-i gâdil când amândoi s-au îngălbenit . Citiseră 24 pe aparat. Abia atunci au devenit medici! Nu aveau nitroglicerină la ei și, teoretic, nu puteam fi transportat. Veniseră doar la un cardiac! Dintr-
DEJA VU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347924_a_349253]
-
oamenii sunt slabi, fără suflet, mișei; vechii romani au devenit romunculi... Apoi m-am rătăcit prin palate subacvatice cu portaluri și colonade de zăpadă și argint din Ophir, căutam o zână căreia trebuia să-i cânt cântul meu care mă mistuia. -Și-ai găsit-o? -Am văzut o copilă ca întruparea unui crin printre bolțile arcate ale unui labirint de zăpadă, părul ei de aur, despletit, cădea până-n călcâie, haina albă îi acoperea corpul ei de trestie, gura părea roză, ochii luminau
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
îngrămădeau la gura de sac a anului 2013, se apropia căderea ninsorilor și se înfunda inconfortabil un sfârșit de calendar cu goluri și umbre, în stiva de bucurii și tristeți, speranțe și disperări, fericiri, răni și jertfe ce vor fi mistuite cândva pe rugul trecutului. În acest tablou autumnal și sufletesc au revenit, cum revin necontenit, de aproape șaizeci de ani, întâlnind dragostea muzicii cu muzica dragostei, două trainice vârste ale neprihanei inimii, rare și amenințate de dezastrele sonore ale antimuzicii
ALEXANDRU JULA, ULTIMUL ROMANTIC , O NOUĂ CARTE SCRISĂ DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347248_a_348577]
-
plăpînde flori de prun am harul să mă desprind de cuvinte într-un soi de născocire a privirii întoarse înapoi pe cele mai groase ziduri de unde nu putem lipsi prea mult rîvnind absolutul pasării Phoenix ori rugul pe care se mistuie unicul ei drept la dragoste. Noli me tangere, singurul meandru de care mă tem. Referință Bibliografică: Noli me tangere / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1047, Anul III, 12 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Luminița
NOLI ME TANGERE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347283_a_348612]
-
1869. Ridicată în 1840 - la inițiativa medicul șef al orașului, Gustav Szombathelyi - baia publică clujeană, a fost menționată documentar în anul 1843. Pentru a putea funcționa și în anotimpul rece, în 1852 i s-au adus o serie de îmbunătățiri. Mistuită de incendiul din 1869, baia publică a fost reconstruită abia în anul 1875. În secolul XX, ea și-a cedat locul Strandulului Municipal care, timp de decenii, a oferit clujenilor momente de recreere, în verile călduroase. Apoi, în secolul XXI
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
Meditatie > VIAȚA ESTE MULT PREA SCURTĂ... Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Indiferent în ce colț de lume te afli și indiferent cît de bine îți merge, dorul de casă te mistuie încet, lăsând mereu răni în suflet, răni care nu se mai închid... Cu cât ești mai departe de cei dragi, cu atât dorul crește în intensitate...; simți că te asfixiază... nodul din gât, care devine din ce în ce mai mare și mai dureros
VIAŢA ESTE MULT PREA SCURTĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347287_a_348616]
-
oglindește frumosul trebuie sorbită în suflet. Cartea scrisă de Maria-Daniela Pănăzan este un act de amintire. Poate cel mai recules în fața unei generații sportive de aur! Această carte oprește să fie stinsă flacăra sacră a succesului, aprinsă de Nadia. Ireversibil mistuit în eternitatea spectacolului de gală sportivă, evenimentul inaugural al Sălii Polivalente „Nadia Comăneci” a ocazionat prezentarea cărții căreia protagonista Nadia Comăneci i-a dat frumusețea, visul, speranța și curajul. Îngrămădirea timpului peste om aduce urmele lui, șicanează și apasă omul
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
a venit. Luată cu problemele familiei, Veronica nu reușea să îi scrie săptămânal însă atunci când îi scria își cerea iertare și aștepta cu sufletul la gura să apară numărul în "Convorbiri Literare", poate Eminescu publică o nouă poezie. 1 878 Mistuită de dorul poetului, Veronica îi scria săptămânal, aștepta răspunsurile lui cu speranță. 1878-03-01 Veronica este fericită. În paginile "Convorbiri Literare" regăsește patru poezii scrise de Mihai Eminescu: Povestea codrului, Povestea teiului, Singurătate (în care rememora clipele nostalgice din Iași) și
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
impunea o instruire temeinică. -Așadar, minunea s-a înfăptuit. Suntem în anul 1980. Ai absolvit Școala Militară de Ofițeri de Aviație Aurel Vlaicu. Ce simte acum tânărul care a trecut de primul, de marele pas în cariera visată ? Ce frământări mistuie interiorul sufletesc al unui novice aviator ? Mă faci să râd un pic ! O să te uimesc, cred, cu răspunsul la această întrebare ! Primul imbold după ce am terminat școala a fost să sar gardul ! Să plec în libertatea pe care mulți ne-
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]
-
dispus să lupt cu toate forțele. Îmi alesesem o meserie riscantă, frumoasă care îmi făcea inima să bată într-un ritm accelerat, plăcut care cerea cea mai înaltă competență a unui om. Sosise timpul certitudinilor. Iar dintre emoțiile ce mă mistuiau ! Da, mă traversau emoții constructive care mă impulsionau și-mi întăreau convingerea că drumul ales este cel potrivit. Acum nu se mai țeseau basmele copilăriei, acum mâinile mele erau pregătite să îmbrățișeze norii cu manșa aeronavei ca să scormonească prin misterele
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]
-
scări te impulsionează, pătrunde in sânge, acționează ca o supapă a gândului ... pompează prin vene, încălzește inima și urcă spre creier. Explozia de scântei inundă centrul vital. Te privești în ochi.. În jurul tău flăcări se ivesc pe rând, ard si mistuie negura. Zidurile trosnesc, vârtejul ridicat de nicăieri te smulge, te absoarbe nesățios. Liniște deplină ... În spate se întinde tunelul nesfârșit, ca un subsol din clădirile vechi, luminat slab cu câte un bec rătăcit pe alocuri pe tavanul crăpat și coșcovit
CALATOR.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348867_a_350196]
-
puica, ălei dragă, Cumu-i frunză cea pribeaga E viața mea întreaga, Căci dragostea ta mă strică De nu m-aleg cu nimica; Viața trece, frunză pică, Trece fără mângâiere, Ca izvorul de durere, Trece și se prăpădește, Arde și se mistuiește, Fără noima, fără rost, Bine-ar fi, să nu fi fost. Vai de-acela ce iubește Și nu se învrednicește Să câștige ce-a dorit, Să fie-a lui ce-a iubit. Puica cea dezmierdacioasa, Din ochi negri mângâioasa, Puica
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
puica, ălei dragă, Cumu-i frunză cea pribeaga E viața mea întreaga, Căci dragostea ta mă strică De nu m-aleg cu nimica; Viața trece, frunză pică, Trece fără mângâiere, Ca izvorul de durere, Trece și se prăpădește, Arde și se mistuiește, Fără noima, fără rost, Bine-ar fi, să nu fi fost. Vai de-acela ce iubește Și nu se învrednicește Să câștige ce-a dorit, Să fie-a lui ce-a iubit. Puica cea dezmierdacioasa, Din ochi negri mângâioasa, Puica
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
marea, Ca-n vis. Mi-ai reaprins ferestre de topaz. Și ne-am iubit. Ți-am tulburat privirea Cu alabastrul undei. Din cântecul proroc, Prin brațele speranței s-a prăvălit iubirea Acolo, unde-n brazde și visele-s soroc. Mă mistuie și azi azurul din adâncu-ți Nevoia îmbrățișării în prag de lună nouă Aplauzele mării lumina primenindu-ți. Iubirea mea călcând desculță-n vechea rouă. Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: VARA IUBIRII / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 408, Anul
VARA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346763_a_348092]
-
pe fruntea ta, sărutul. Georgeta Resteman *** (19) Ion VANGHELE: MÎ-NCEARCĂ IAR DUREREA DE-A NU-ȚI PUTEA VORBI Mă-ncearcă iar durerea de-a nu-ți putea vorbi Afară-n frigul zilei a prins a fulgui Și noaptea-i mistuită în fulgii de omăt Cu gândul plin de tine, eu iarăși mă îmbăt, Și zac întins pe clipe, ca pe un catafalc Dorința mă lovește săgeată dintr-un arc Se rup atâtea frunze ca într-o toamnă lungă Cu amintiri
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
cu dezinvoltură printre răsărituri și apusuri, trăirile poetei trec de la starea de liniște, calm aparent... la starea de angoasă, măcinare lăuntrică, neliniște, înfrângere , singurătare apăsătoare... acestea căpătând valențe grave, profunde - străbătute de intensitatea fiorului liric. „ Vai ,mie!, // cerșesc azur // și mistuit de sete, // mușc brazda caldă... pe țărmul unde iele - // în seva mea se scaldă!”// O, sfânt giuvaier // ți-e ruga în zadar... // și-azurul stins, // în ochi viclean de cer” ( Cerșesc azur). Din „culorile luminii” într-un elan al naivității
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
VI, 53). Totuși, dacă "mănânc și beau cu nevrednicie", mănânc și beau osânda mea. Sunt osândit dacă nu primesc și sunt osândit dacă primesc, căci cine a fost vreodată "vrednic" să fie atins de dumnezeiescul Foc și să nu fie mistuit? Încă o dată, din această capcană nu există scăpare prin intermediul judecăților omenești atunci când folosim pentru dumnezeieștile Taine criteriile, măsurile și raționamentele noastre omenești. Este ceva înălțător și înspăimântător, din punct de vedere duhovnicesc, în conștiința liniștită și curată cu care episcopii
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
Acasa > Orizont > Portret > FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Antiromantismul și-ar consolida zidul dintre suflet și floarea sufletului dacă s-ar reitera permanent o falsă consonanță a sunetului muzical suav
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
Etichetările și epitetele unei zugrăviri a unei astfel de stări în comuniune umană ideală sunt una: fericirea! O fericire care interferează cu adevărata melodie și adevărata voce, prin excelență creatoare de repertoriu valoros, de spectacol la care este receptiv văzduhul, mistuindu-se în el. Un spectacol de sinteză artistică și de explozie spirituală! Un spectacol de infiltrare în contemporaneitate a poeziei și muzicii înstelate de fior! Să ne aducem aminte: „Te voi răpi la noapte”, „Corăbierii”, „Am fost prin lume călător
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]