5,217 matches
-
peste frunte, și parcă reproșându-și pentru această carență de informare, avocatul a exprimat cu o undă de regret în glas: „Oooo, cum n-am știut asta?!” După primele minute de conversație, intuind caracterul puternic și cinstit al lui nea Mitică, l-a bătut prietenește pe umăr și i-a spus zâmbind: „Auzi tu, de acum să-mi spui unchiule, iar eu îți voi spune nepoate. Nu se știe când vom mai avea nevoie unul de altul”. Și așa au făcut
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
tot franceza. Printre cei care au părăsit atunci Franța au fost, bineînțeles și nea Mitică și „unchiul” său, avocatul Nichita Tomescu... Tainele prieteniei și secretele „succesului”! Începută în Iugoslavia la închisoarea din Panciova și continuată la Paris, prietenia lui nea Mitică cu avocatul Nichita Tomescu a rămas constantă, ba mai mult, s-a intensificat după ce au ajuns la Montreal. Nea Mitică mi-a vorbit multe ore despre acest personaj controversat care știa să ajungă acolo unde își dorea, pe care îl
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
costă. Noi vrem să-l scoți afară pentru că trebuie să dăm o altă lovitură mai mare, în altă parte și numai el ne poate ajuta". Și Nichita a fost angajat! „Bine, măi Nichita, dar cine plătește?” Șirul destăinuirilor lui nea Mitică despre avocatul bucureștean a continuat și mă captivase atât de mult încât uitasem cu desăvârșire de trecerea timpului. Stăteam și-i analizam mimica în timpul relatărilor și observam cum mușchii feței se contractă sau se destind, funcție de momentele pe care reușea
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
Unul dintre băieți a ajuns secretar general la Facultatea de Medicină din Cluj, iar fata, Lucia Stănilă, a devenit profesor universitar în aceeași urbe. Ea a recuperat, în spirit și în duh, averea irosită a bunicului. Povestea familiei lui nea Mitică Din negura vremurilor, o altă amintire dureroasă prinde contur. Când i-a murit mama de numai 27 de ani, nea Mitică avea doar 3 ani, sora sa, Ana avea șase luni, Iosif - 6 ani, Nicolae - 8 și Ion - 11 ani
TREI INSTANTANEE CU COPII, PĂRINŢI ŞI BUNICI DIN ROMÂNIA, LA ÎNCEPUT DE SECOL XX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366694_a_368023]
-
fața și pieptul.” Pensionarii temniței au firi contradictorii, un aliaj ciudat care unește frumusețea și oroarea din ființa lor. Trupurile lor murdare au o perfecție suavă, parfumată și de o natură fabuloasă. Fătălăul, Adonysul Văcăreștilor,(G. Călinescu) e un personaj mitic, ieșit din împreunarea unei femei „vioară, trestie sau căprioară” cu un „Strigoi de voievod”, ca împerecherea unei muritoare cu un zeu. El a fost zămislit dintr-un amestec de materii primordiale, frământate de o nălucă: Cu vreo câteva tuleie Mă
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
de neuitat, plină de admirație și de un profund respect Preotului Dimitrie Bejan, din Hârlău. Am fost în cele mai bune relații, deși era circa douăzeci și cinci de ani diferență între noi. De aceea el îmi spunea Aurică, iar eu nea Mitică. Era simbolul viu al unei vieți dăruite unei cauze, un om drept, un caracter, un patriot cu o imensă dragoste de țară și de poporul din care se trăgea. Un exemplu pentru toți preoții ortodocși din toată țara, prin modestia
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
cartea despre romanul Don Quijote a unui tânăr doctor în științe filologice, doamna Andreea Olaru Cervatiuc. Cititorul își dă seama că autoarea, ținându-și cu asupra de măsură promisiunea din titlu, limpezește orizontul de așteptare al celebrului roman sub aspectul încărcăturii mitice. Faptul că această încărcătură este esențială și că repunerea ei în discuție de către Cervantes reprezintă acea schimbare radicală de atitudine (viziunea ironică) ce-l așează la temelia literaturii moderne este o intuiție pe care au avut-o, mai mult sau
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
căci deși este o operă științifică, această lucrare este și o captivantă carte de aventuri pe care nu o poți lăsa din mână), conduce în chip logic la o concluzie limpede și coerentă și anume că, expresie a atâtor simboluri mitice universale, romanul lui Cervantes a devenit el însuși un mit, unul dintre cele mai importante ale culturii europene la care se raportează de patru secole scriitori din numeroase arii culturale atunci când au a se referi la realități conexe marelui roman
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
cinematografică unde autoarea valorifică din plin roadele unei burse de documentare la Filmoteca Națională din Madrid, urmată de susținerea lucrării de masterat intitulată „Adaptări cinematografice ale romanului Don Quijote”, cercetare datorită căreia a putut configura diferitele abordări contemporane ale acestei figuri mitice în cea de-a șaptea artă. Atingând și domeniul teatrului, Andreea Olaru Cervatiuc citează un exemplu de notorietate la noi și de mare semnificație, și anume spectacolul Don Quijote montat la Teatrul Național din București de către Dan Puric care reprezintă „un
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
profesorul Andrei Ionescu în susținerea sa: „Cartea doamnei Andreea Olaru Cervatiuc ne îndeamnă irezistibil, cu forța inteligenței ce merge drept la țintă, să ne îmbogățim necontenit prin implicarea în dezbaterea miturilor lumii, care ne înlesnește totodată descoperirea propriei noastre dimensiuni mitice”. -------------------------------------------------- * Andreea Olaru Cervatiuc, Don Quijote punte între mituri, Mituri antice și medievale în Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha, Prefață de Andrei Ionescu, Editura Floare albastră, 2006, București. Leon ISTRATE august 2012 Referință Bibliografică: Leon ISTRATE - O CONTRIBUȚIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
evoluția poetului care începe să-și poarte lira orfeică sub forma „poemului în proză”, de o aparte frumusețe lirică. Despre această carte Tudor Opriș scria: „Ca la niciun alt scriitor, la Răpan legendele, miturile, Biblia și alte cărți sacerdotale, personaje mitice cu destine tragice intră în substanța și simbolistica profundă a lucrării sale, transfigurate și supuse propriilor viziuni filosofice. Dându-și seama că nu are șanse majore ca prin poezie să evadeze din climatul și patul procustian al stereotipului estetic al
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
ca să ne delectăm cu o lectură plăcută, aleasă, care să ne facă fericiți. Este o carte care, cu siguranță, va fi apreciată și căutată de acea tipologie de lectori îndrăgostiți de literatura de călătorii, care le aduce în fața ochilor ținuturi mitice, exotice, peisaje nemaivăzute, romantice, unde poate nu vor putea ajunge niciodată ... Există această tipologie de cititori îndrăgostiți de literatura de călătorii din care face parte și semnatarul acestor rânduri. Îmi amintesc, cum în copilărie citeam cu nesațiu cărțile de călătorii
CUM S-A NĂSCUT O CARTE – „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365744_a_367073]
-
plecat în lume... În cartea pe care o prefațăm, mama este cea care pleacă în căutarea fiicei, nu se întoarce fiul acasă... Fiica este cea care o așteaptă și o salvează, îi dă posibilitatea să vadă și să cunoască locurile mitice din insula care este, în viziunea ei, un petec de pământ „ca o batistă aruncată pe obrazul mării”, îi dă ocazia să-și pună în valoare valențele creative încurajând-o și susținând-o să publice mai multe volume de poezie
CUM S-A NĂSCUT O CARTE – „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365744_a_367073]
-
om de afaceri, însoțit de tânăra lui asistentă, i-o propune tânărului Elizeu. Un amănunt interesant este simbioza dintre om și natură, (și aici se trădează silvicultorul) - pusă în evidență în mai multe ipostaze, când Elizeu (el însuși cu numele mitic) - privește munții din depărtare, cu înduioșare și îngrijorare, pe care-i consideră ca și rudele sale, ca și prietenii săi apropiați sau ființe iubite, și încearcă unele sentimente de compasiune față de ei, care stau adeseori stavilă tuturor intemperiilor și sunt
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
Ca însăși Natura-mamă, personificare a feminității eterne, prin nesfârșita sete de iubire, Singurătatea, alter-ego pentru Psyche, apare într-o succesiune de figuri simbolice, fie ca Isis reînviindu-l pe Osiris în elegia „Călărețul fără cap (elegia unui vis)”, fie ca mitica preafrumoasă Psyche răpită de vântul nestăvilit, asemeni iubitei „vântului turbat” din tablourile lui Gustav Klimt. Asemeni unei Preotese a iubirii, Ea apare oficiind în tăcere ceremonialul unui sublim erotism interior nebănuit, în care iubitul și iubita, Yin și Yang, ca
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
de marile puteri / Rămân promisiuni deșarte / A celor avizi de averi / Organizații anarhiste / Sunt băncile pline de bani / Capitaliste, profasciste / La mâna unor șarlatani (Discurs și concept). Acum revine pregnant, pentru ca înainte a fost doar sugerată tema dacismului, a genezei mitice a națiunii române, drumul spre Kogaion că acțiune inițiatica de revenire la rădăcinile sacre. După Chemarea la judecata urmează logic în desfășurarea lucrurilor Condamnarea, carte apărută anul trecut.Patriotismul acestui om alungat pe meleaguri străine are o putere extraordinară: nu
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
un suflet cunoscător al marilor realizări. Îmi aminteam cu bucurie că ceea ce ne interesează, este că omul a simțit nevoia de a reproduce cosmogonia în construcții de orice natură ar fi ele; că aceasta reproducere îl făcea contemporan cu momentul mitic al începutului Lumii și că simțea nevoia de a se reîntoarce cât mai des posibil la acel moment pentru a se regenera.[7] Îmi spuneam că un nou început, știința de a zâmbi în fața altei provocări, va readuce umorul și
MODUS VIVENDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351775_a_353104]
-
în ce măsură va ajunge la public. Cine știe, poate că un site pe internet va mijloci între noi, tipografie și cititori. Despre Yi Jing, „Cartea Schimbărilor”, ce să spun în câteva cuvinte? Este Biblia Chinei și a Orientului extrem. Cuprinde texte mitice cu tentă filosofică și șamanică, ordonate și comentate de Confucius în jurul anului 500 înainte de Hristos. E o adevărată enciclopedie a începutului de civilizație a lumii. „Cartea Schimbărilor” pornește de la magie și divinație, îmbogățindu-se pe parcurs cu elemente de istorie
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
al acestui principiu, regalitatea. Dar țara, în viziunea contemporană românească republicană înmănușează între hotarele sale întregul teritorial, totalitatea resurselor umane, economice, culturale și puterea politică în care se încadrează președintele iar regele în acest context este încorporat uneori în mirajul mitic, de către generația tânără, în primul rând, mai puțin sau chiar aproape deloc familiarizată cu valorile monarhiei. Rangul statal de rege, pentru această generație coboară înt-o noțiune veche reprezentată pozitiv în preferința pentru poveste și denigrator în jocul speculațiilor clasei politice
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
și ura altora față de aceste făpturi nevinovate. Marian Malciu a dorit prin acest volum să scrie proză satirico-umoristică și în mare parte a reușit. Comedie amară. Ridicolul de situație, de limbaj atestă această reușită. Suntem în plin Caragiale când diverși mitici se confruntă spre hazul celor din jur dar numai ei nu realizează cât sunt de caraghioși. Desigur, Marian Malciu nu ajunge la performanțele comicului lui Conu’ Iancu, dar strădaniile sale de a stârni hazul sunt lăudabile. CEZARINA ADAMESCU Referință Bibliografică
PATRU PROZE DE ATMOSFERĂ, CONSEMNATE DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350514_a_351843]
-
în evidență aceste sincope din artă este dovada că încă se mai poate repara ceva. Tot ceea ce trebuie făcut este ca oameni ca dumneavoastră și ca mulți asemenea dumneavoastră să nu abandoneze crezul interior și să facă front comun împotriva “miticilor” și cu siguranță cititorul sau consumatorul de frumos se va mula după aceste tendințe. A ni se scoate mereu în față idei de geul că “asta se cere” cum fac mediile în masă, este dovada de netăgăduit că sunt interese
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
în evidență aceste sincope din artă este dovada că încă se mai poate repara ceva. Tot ceea ce trebuie făcut este ca oameni ca dumneavoastră și ca mulți asemenea dumneavoastră să nu abandoneze crezul interior și să facă front comun împotriva “miticilor” și cu siguranță cititorul sau consumatorul de frumos se va mula după aceste tendințe. A ni se scoate mereu în față idei de geul că “asta se cere” cum fac mediile în masă, este dovada de netăgăduit că sunt interese
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
a patra componentă sau dimensiune, care este e timpul sacru, reprezentat prin tocmai prin mitul ce stabilește modul în care o societate specifică recunoaște și își asumă această axă. Axis mundi, în paradigama lui Eliade, poate fi un monument care, mitic, devine sacru, un locaș de cult, o spațiu geografic, un munte sau un copac. Cosmologiile etnice și religioase sunt compuse din elemente mai mult sau mai puțin comune, numai interpretarile diferă, în funcție de evoluția societății în care trăiește Homo Religiosus (Omul
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
de „politeism” nefolositor. În Aspectele mitului (1963-Mit și realitate), Mircea Eliade atrage atenția asupra faptului că omul modern se consideră, într-un mod nejustificat, produsul Istoriei Universale uitându-și originea, spre deosebire de omul arhaic care își rememorează continuu proveniența în Istoria mitică a tribului său, printr-o reactualizare continuă. Mircea Eliade readuce în imaginea omului modern mitul „Dumnezeului Creator”, nicidecum distrugător, lucru ce se poate traduce printr-o întoarcere în timp, până la recuperarea Timpului originar, sacru. Desigur că înaintând către începuturi, în
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
într-un final echilibrul cosmic al iubirii, când intervine sprijinul principiului yang (masculin, lumină), dominat de principiul yin (feminin), împlinindu-se nunta rituală, luna seducându-l pe soare. Cele două astre se unesc în iubire, moment când nu lipsesc personajele mitice, invocând-o, pentru a-l reține prin farmece, pe Circe, în glossa nopții - Ce cale lungă - Aș fi dorit ca Circe să-mi dea pâine/ Să uit de mângâieri, să uit de șoapte.” Poetul vede însă, limitele în care acționează
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]