27,241 matches
-
considerat un furnizor important, dar nu dominant de bunuri și servicii. În general, cheltuielile guvernamentale acoperă în aceste economii 25-50% din P.N.B. Sectorul privat este predominant, dar și acesta este reglat prin intervenții guvernamen-tale (prețuri, subvenții, impozite, reglementări). Opusul economiilor mixte sunt cele de tip socialist sau comunist. Aici toate deciziile economice sunt luate în colectiv de comitete dirijate politic. Prețurile sunt administrate de Stat, la fel veniturile și cantitățile produse și distribuite. Proprietatea aparține, aproape integral, Statului. O situație de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
muncă, accesul la sistemul juridic, protecția socială a categoriilor defavorizate. Trasarea corectă a liniei de demarcație între libertatea acordată pieței de a opera în direcția satisfacerii unor aseme-nea drepturi și protejarea lor de către Stat reprezintă o dilemă serioasă în economiile mixte guvernate de principii democratice. 3) Un criteriu de determinare a politicilor publice este definirea activităților de interes public. Pe măsura creșterii complexității societăților, democrația directă a devenit tot mai greu de practicat, de aceea votul ca mijloc de exprimare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
unei organizări optime și a unor rezultate superioare. Serviciile de telecomunicații sunt un foarte bun exemplu care ilustrează aceste schimbări rapide. În ultimii ani, ele s-au transformat dintr-un serviciu finanțat și întreținut de sectorul public într-un serviciu mixt, în care se înregistrează o creștere a ponderii activităților și finanțărilor private, inclusiv în țările foste socialiste. Contururile sectorului public sunt extrem de fluctuante. El este "un rezultat al proceselor istorice și compromisurilor politice, o instituție în evoluție, care s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
curioși. Un alt rol important al guvernului în tranziție rezidă în promovarea legislației de protecție a consumatorilor și în educarea acestora, pentru a deveni maximizatori de utilitate. 2.1.3.2. Bunurile publice Există bunuri publice, bunuri private și bunuri mixte, plus o întreagă literatură pentru stabilirea distincțiilor dintre acestea. Cele două caracteristici importante ale bunurilor publice sunt: a) non-rivalitatea; b) non-excluderea. În tabelul următor sunt prezentate sintetic cele mai importante caracteristici ale bunurilor publice, mixte și private, astfel: Excluzive Nonexcluzive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
publice, bunuri private și bunuri mixte, plus o întreagă literatură pentru stabilirea distincțiilor dintre acestea. Cele două caracteristici importante ale bunurilor publice sunt: a) non-rivalitatea; b) non-excluderea. În tabelul următor sunt prezentate sintetic cele mai importante caracteristici ale bunurilor publice, mixte și private, astfel: Excluzive Nonexcluzive Rivale Bunuri pur private: -costuri de excludere mici; -produse de firme private; -distribuite prin intermediul pieței de desfacere; -finanțate din venituri provenite din vînzări. Exemple: alimente, pantofi etc. Bunuri mixte: -bunuri consumate colectiv dar supuse congestionării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mai importante caracteristici ale bunurilor publice, mixte și private, astfel: Excluzive Nonexcluzive Rivale Bunuri pur private: -costuri de excludere mici; -produse de firme private; -distribuite prin intermediul pieței de desfacere; -finanțate din venituri provenite din vînzări. Exemple: alimente, pantofi etc. Bunuri mixte: -bunuri consumate colectiv dar supuse congestionării sau aglomerării; -produse de firme private sau direct de sectorul public; -distribuite prin intermediul pieței de desfacere sau prin bugete publice; -finanțate din venituri provenite din vînzări, sau din taxe. Exemple: parcuri publice, resurse comune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
congestionării sau aglomerării; -produse de firme private sau direct de sectorul public; -distribuite prin intermediul pieței de desfacere sau prin bugete publice; -finanțate din venituri provenite din vînzări, sau din taxe. Exemple: parcuri publice, resurse comune, baie comunală etc. Nonrivale Bunuri mixte: -bunuri private cu extemalități; -produse de firme private distribuite prin intermediul pieței de desfacere cu subsidii sau taxe corective finanțate din venituri provenite din vînzări. Exemple: școli, sisteme de transport, servicii de sănătate, TV prin cablu etc. Bunuri pur publice: -costuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de firme private contractate de guvern distribuite prin bugetul public; -finanțate din taxele obligatorii. Exemple: apărarea națională Sursa: CV. Brown, P.M. Jackson, Public Sector Economics, Blackwell. 1990. S.J. Bailey ilustrează în altă manieră cele mai importante caracteristici ale bunurilor publice, mixte și private, astfel: Tip de marfă Bunuri pur publice Bunuri amestecate Bunuri de merit Bunuri pur private Cine beneficiază? Toți membrii societății Consumatorii și societatea Consumatorii individuali Consumatorii individuali Excluderea neplătitorilor Tehnic imposibilă Dificilă sau imposibilă Realizabilă Realizabilă Fezabilitatea stabilirii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de taxe Consumatorul plătește toate costurile Legătura dintre plată și utilizare Nici una Apropiată Apropiată Deplină Cine decide producția? Doar guvernul Piața modificată Piața modificată Numai piața Sursa: S.J. Bailey, Public Sector Economics, Mac Millan, 1995. J. Bernard prezintă pentru bunurile mixte următoarele caracteristici: caracterul de excludere; rivalitatea; creșterea sau descreșterea calității cînd cantitatea de consum se schimbă. Relația dintre calitate și cantitate este numită colaționare și este baza pentru o reglementare optimă din partea guvernului și pentru stabilirea tarifelor pentru acest tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau prin impozitare. De fapt, predominantă este a doua cale, finanțarea bugetară. Astfel, ar trebui ca fiecare individ să plătească un impozit egal cu beneficiul marginal adus lui de bunul finanțat prin intermediul sectorului public. Există foarte multe cazuri de finanțări mixte, public-privat. În astfel de situații apar alte întrebări: Care ar trebui să fie ponderea fondurilor guvernamentale în finanțarea producerii de bunuri publice sau mixte? Cine ar trebui să furnizeze bunurile publice sau mixte: guvernul, sectorul privat, asociațiile voluntare, sau toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
beneficiul marginal adus lui de bunul finanțat prin intermediul sectorului public. Există foarte multe cazuri de finanțări mixte, public-privat. În astfel de situații apar alte întrebări: Care ar trebui să fie ponderea fondurilor guvernamentale în finanțarea producerii de bunuri publice sau mixte? Cine ar trebui să furnizeze bunurile publice sau mixte: guvernul, sectorul privat, asociațiile voluntare, sau toate împreună? Nu există răspunsuri tip la aceste întrebări, soluții aplicabile erga omnes, ci o întreagă paletă de variante posibile. 2.1.3.3. Baza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
public. Există foarte multe cazuri de finanțări mixte, public-privat. În astfel de situații apar alte întrebări: Care ar trebui să fie ponderea fondurilor guvernamentale în finanțarea producerii de bunuri publice sau mixte? Cine ar trebui să furnizeze bunurile publice sau mixte: guvernul, sectorul privat, asociațiile voluntare, sau toate împreună? Nu există răspunsuri tip la aceste întrebări, soluții aplicabile erga omnes, ci o întreagă paletă de variante posibile. 2.1.3.3. Baza socială Baza socială a intervenției guvernului are în vedere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fi de interes național. Diferă în funcție de ciclul sectorului public Condominium public (acord între guvernul central și administrațiile regionale sau locale) bugetară proprie reglementată Statul Comunitățile locale Serviciile publice pentru care s-a considerat că există interese specifice ale comunităților locale Mixtă (parteneriat între Stat sau comunitățile locale și întreprinderile private) bugetară proprie Statul sau comunitățile locale; firmele private Se poate regăsi la toate serviciile publice, dar este mai larg sau mai restrîns, potrivit circumstranțelor politice și situației finanțelor publice Privată reglementată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
buget. Este o formulă care poate crea piața, adapta mentalitățile și mercantiliza comportamentele. Legislația, reglementările trebuie să fie permisive, iar managementul calificat. Parteneriatul poate consta în subcontractarea de lucrări publice, concesionarea de terenuri și capacități, franșizare și crearea de între-prinderi mixte. Subcontractarea este recomandată atunci cînd există mai mulți furnizori competitivi și se poate organiza o licitație eficientă. Se pot obține costuri scăzute și o calitate satisfăcătoare. Concesionarea presupune, de asemenea, licitație, caiet de sarcini, obiective de performanță judicios stabilite, înscrise
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
perioadă care în pofida unei excesiv declamate intenții de dezvoltare armonioasă a avut ca efect participări guvernamentale inadecvate la dezvoltarea unor zone, drenarea capitalului financiar spre regiunile bogate, căderea in-vestițiilor productive, evidente slăbiciuni structurale ale economiei etc., se impune o abordare mixtă: piețe funcționale și intervenții publice bine orientate. Prin urmare, este necesară conceperea și susținerea unor politici active la nivel regional și local, concretizate, în primul rând, în investiții publice de infrastructură cu efecte de antrenare maxime, într-un ajutor sporit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a teritoriului par posibile: o întoarcere la o intervenție a Statului central pentru a corecta dezechilibrele teritoriale; o activare a actorilor locali, a regiunilor sau județelor, cu scopul preluării în sarcină a imperativelor coeziunii teritoriale și solidarității naționale; o intervenție mixtă, bazată pe contract între Stat și regiuni, incluzînd și dezvoltarea unui amplu parteneriat public-privat. Prima strategie pare, în condițiile crizei, să nu se mai bucure de o adeziune masivă a elitelor politice și administrative. Se preferă tot mai mult variantele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sistem fiscal discriminatoriu. Prin urmare, intervenția puterii centrale pentru armonizarea dezvoltării teritoriale nu constituie deloc o garanție a succesului, după cum nici sistemul piețelor în funcționarea sa nu poate oferi singur o astfel de garanție. Soluția constă, deci într-o intervenție mixtă: piață + Stat, mixtură adaptată fiecărei situații specifice. Doctrina structuralistă a dezvoltării propune trei concepte cheie: polul de creștere economică, complexul industrial și districtul industrial. Așa cum îl prezintă François Perroux, în L'Economie du XXe siècle, polul de creștere economică reprezintă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și durabilă a Statului, cu instrumentele politicii sale economice. Dar experiența dezvoltării regionale demonstrează faptul că cel mai eficace este un mix de politici, care să îmbine instrumentele statale cu mecanismele pieței, Mai toate argumentele vin în sprijinul acestei abordări mixte: decizii publice care să nu se substituie, ci să completeze mecanismele pieței. La dispoziția diriguitorilor politicii regionale stau două categorii de instrumente: micro și macroeconomice. La nivel macroeconomic, politica regională poate contribui la optimizarea alocării factorilor de producție (muncă și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
însă, abia în 1933, prin lege separată. Aceasta producea sursele de venituri locale, determinînd în același timp sarcinile obligatorii și cele facultative, în materie fiscală desigur, ale unităților administrativ-teritoriale. În 1938 apare o nouă lege administrativă, care prevedea un sistem mixt de finanțare a comunităților locale (transferuri plus impozite și taxe locale, acestea din urmă în număr de 19), prevăzînd și posibilitatea contractării de credite interne de către autoritățile locale. După 1989, descentralizarea financiară a fost extrem de timidă, lentă și parțială, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
publice nr. 10/1991, modificată prin Legea nr.72/1996. Abia de la 1 ianuarie 1999, însă, prin aplicarea Legii nr.189/1998, urmată de O.U.G. nr 45/2003 și Legea nr. 273/2006, autonomia financiară crește, chiar dacă sistemul mixt de finanțare (transferuri, sub-venții, cote și sume defalcate din diferite venituri ale bugetului de stat plus impozitele și taxele județene și locale) avantajează în continuare bugetul central, prin menținerea unui centralism excesiv prin pîrghii preponderent financiare. Potrivit legii, autoritățile (consiliile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ușor previzibile, cu incidență locală, iar costurile gestionării materiei fiscale trebuie să fie cît mai mici posibile. Impozitele trebuie să fie clare, încasarea cît mai sigură, pentru a reduce la minimum evaziunea fiscală. Sistemele de finanțare a comunităților locale sunt mixte, îmbinînd modalități ca: 1) Transferul unor venituri de la bugetul central la cel local Astfel, o parte din venitul colectat la nivel central este redistribuit comunităților, fie prin transferuri condiționate de realizarea unor anumite activități sau măsuri, fie prin transferuri necondiționate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
țara. De asemenea, meteorologii anunță cod galben de vreme rea pentru duminică, de ziua alegerilor. "Începând de sâmbătă în jurul prânzului, vom avea parte izolat de ninsori slabe în sud vest. Treptat, în noaptea de sâmbătă spre duminică vom avea precipitații mixte în restul țării. În sud est vor fi mai ales ploi, dar vor fi și condiții de polei. Va continua să ningă în Banat, Crișana, Maramureș, vor fi precipitații mixte în Oltenia și Transilvania, în Muntenia și Dobrogea vor fi
Cod galben de ninsori, viscol și polei în ziua alegerilor () [Corola-journal/Journalistic/80586_a_81911]
-
Treptat, în noaptea de sâmbătă spre duminică vom avea precipitații mixte în restul țării. În sud est vor fi mai ales ploi, dar vor fi și condiții de polei. Va continua să ningă în Banat, Crișana, Maramureș, vor fi precipitații mixte în Oltenia și Transilvania, în Muntenia și Dobrogea vor fi ploi", a declarat meteorologul Silviu Grigore la România TV. "Atenționare de cod galben pentru intervalul sâmbata ora 18 - duminică ora 21.00. Duminică seara există posibilitatea să prelungim atenționarea numai
Cod galben de ninsori, viscol și polei în ziua alegerilor () [Corola-journal/Journalistic/80586_a_81911]
-
de cooperare pe multiple planuri să-și acorde reciproc facilități economico-financiare, inclusiv credite pentru finanțarea realizării obiectivelor, în condițiile ce se vor stabili de comun acord de către ambele părți. Articolul 12 Cele două părți sînt de acord să constituie societăți mixte în diferite domenii economice, în conformitate cu legile și reglementările existente în cele două țări. Investițiile unei părți în țară celeilalte părți vor fi executate în conformitate cu prevederile Acordului dintre Republică Socialistă România și Republică Arabă Egipt privind promovarea și garantarea reciprocă a
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
țară furnizoare. Articolul 14 Comisia mixtă guvernamentală româno-egipteana de cooperare economică și tehnică va acționa pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului acord și pentru dezvoltarea relațiilor de cooperare economică și tehnică dintre cele două țări. În acest scop, comisia mixtă se va reuni periodic, pe baza înțelegerii reciproce, alternativ la București și Cairo, pentru a analiza modul de desfășurare a relațiilor de cooperare economică și tehnică și de a lua măsuri concrete pentru realizarea obligațiilor ce revin celor două părți
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]