943 matches
-
cu același nume, Muntenia, România. Este un port fluvial important și un punct de frontieră cu Bulgaria. Are o suprafață de ha. se situează la marginea sudică a țării și a județului, pe malul stâng al Dunării, într-o zonă mlăștinoasa, la 65 km sud de capitală București, la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria, regiune a cărei reședința, orașul Ruse, se află chiar pe malul opus al Dunării. Este reședința județului, si, alături de Ruse, unul dintre cele două centre ale
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
ce s-au luptat anterior împotriva marginalilor Kolchak, au luat parte la revolte. Guvernul sovietic a început să facă propagandă prin intermediul Komsomolului. În anii 1930, comuniștii au implementat politică de colectivizare. Familii din Rusia Centrală au fost exilate în zonele mlăștinoase, împădurite și slab populate din Siberia. Colectivizarea a distrus agricultură tradițională. Deși Omsk era cel mai mare oraș Siberian, sovieticii au favorizat Novosibirsk. Industrializarea luase avânt în bazinul Kuznetsk (cărbuni, metalurgie) și în Norilsk (unde erau extrase nichelul și metalele
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
cuprinse între Oceanul Arctic și Novosibirsk. Multe dintre depozitele aluviale din această câmpie sunt rezultatul barajelor de gheață care întorc cursurile râurilor Obi și Yenisei, redirijându-le spre Marea Caspică (și probabil spre Marea Aral). Este, de asemenea, o câmpie foarte mlăștinoasa. În sudul acesteia, unde permafrostul este absent, se formaseră zone întinse bogate în iarbă care sunt, de fapt,o prelungire a stepei din Kazakhstan, aceste zone fiind acum inexistente. Platoul Siberian Central este o zonă foarte veche, care forma un
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
după altitudine, poziție și particularități de relief în unitatea geomorfologică numită Podișul Covurluiului. Acesta este alcătuit din pietrișuri și nisipuri cu intercalații de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor și văilor cu direcția nord-sud. Văile au fundul plat, destul de larg și mlăștinos. Se remarcă și văi cu versanți abrupți care sunt supuși puternic degradării la torente. Suprafața orașului Târgu Bujor aste de 2 km² și conține 2.338 de gospodării. Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp și culturi de
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
eroare a inamicului, prin acțiuni de înșelare, cum a fost la Baia, când orașul a fost incendiat în mai multe locuri, simultan, sau la Vaslui, când o mare parte a armatei otomane a fost atrasă și imobilizată într-o zonă mlăștinoasă. „Nu e puțin lucru ca același stăpânitor al unei țări mici să învingă pe rând pe toți vecinii lui: munteni, unguri, poloni, tătari, turci. Și nu e vorba de cine știe ce oști provinciale: Matei Corvin, Ioan Albert, Mahomet II au năvălit
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
pe malul drept. Spre deosebire de restul Deltei Dunării, împrejurimile orașului sunt formate din soluri nisipoase și sărate, parțial umede, brăzdate de canale. În zonele uscate și sărate vegetația este cea specifică dunelor, ca de exemplu cătina roșie ("Tamarix ramosissima"). În zonele mlăștinoase predomină stuful (genul "Phragmites"), papura (genul "Typha"), izma broaștei ("Mentha aquatica"), cucuta de apă ("Cicuta virosa"), cornaciul ("Trapa natans") și mai rar nufărul alb ("Nymphaea alba"). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni, existând un singur pâlc
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
la 17 august 1960 a fost proclamat independent. Șeful statului este președintele. Gabonul are în general relief de podiș vălurit, în unele sectoare mai înalt și mai accidentat (Munții de Cristal). De-a lungul țărmului se întinde o câmpie litorală mlăștinoasă. Pădurile acoperă 4/5 din suprafață, în timp ce în sud există savane. Clima este ecuatorială. În Gabon se găsește de asemenea și Parcul național Lopé. Gabon este o republică prezidențială, președintele fiind ales prin vot direct pentru un singur mandat de
Gabon () [Corola-website/Science/298102_a_299431]
-
Pădurilor a fost adoptată în 1980 și amendată în 1988. India găzduiește peste cinci sute de sanctuare pentru specii sălbatice și treisprezece rezervații ale biosferei, dintre care patru fac parte din Rețeaua Mondială de Rezervații ale Biosferei; douăzeci și cinci de zone mlăștinoase sunt înregistrate în cadrul convenției Ramsar. India este o federație compusă din 28 state federale și 7 teritorii federale. Toate statele, precum și teritoriile Puducherry și Teritoriul Național al Capitalei Delhi ("National Capital Territory of Delhi") dispun de guverne și organe legislative
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
de origine vulcanică, ale insulelor principale, și prelungirea acestora în insulițele vecine. Activitate vulcanică există în Arhipelagul Bismarck(Mt. Ulawun, 2.305 m) și în Insulele Bougainville(8985 km). Altitudinea maximă este în Muntele Wilhelm(4509 m). Câmpiile, în general mlăștinoase, se află preponderent în sudul insulei. Este una tropicală, cu influențe montane și musonice. Principalii curenți de aer sunt Musonul nord-vestic(umed), care apare în perioada decembrie-martie și alizeele sud-estice(uscate) în perioada mai-octombrie. Precipitațiile sunt variate, între 1270 mm
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
în țară, s-au retras definitiv, iar următoarele alegeri parlamentare și prezidențiale au avut loc în iulie 2007, care au avut ca rezultat instituirea lui Ernest Bai Koroma ca președinte. Regiunea de coastă a Sierrei Leone este alcătuită din terenuri mlăștinoase acoperite de mangrove. Numeroase râuri se varsă aici în Atlantic. În largul coastei se află numeroase insule, dintre care cea mai mare este Sherbro. Zona lagunelor de pe țărm are o lățime de aproximativ 40 de kilometri după care urmează o
Sierra Leone () [Corola-website/Science/298143_a_299472]
-
de la Naivasha. Sudanul este împărțit în 26 de state. Vezi și: Sudanul are un relief relativ monoton: în partea centrală o vastă câmpie continuată spre vest cu podișul Kordofan (altitudine în jurul a 500 m) și spre sud cu o regiune mlăștinoasă în mare parte (numită Sudd). Partea nordică are și ea un relief relativ plat, parte a Deșertului Libian și a Deșertului Nubian, ultimul separat de Marea Roșie printr-un lanț muntos (cu altitudini ce trec de 2400 m). Munți mai semeți
Sudan () [Corola-website/Science/298148_a_299477]
-
doi ani ai mandatului său reușește să asigure o oarecare stabilitate economică a țării, greu încercată din cauza instabilității politice din perioada 1986 - 1992. Surinam este împărțit în 10 districte: Teritoriul ocupă două unități principale de relief: câmpia litorală, în general mlăștinoasă acoperită în parte de mangrove (în nord) și podișul Guyanelor, podiș vechi erodat, cu aspect deluros și dominat de munți joși (Wilhelmina Gebergte, alt. max.: Juliana Top, 1230 m).Clima este ecuatorială și subecoatorială moderată de alizee. Rețeaua hidrografică este
Surinam () [Corola-website/Science/298147_a_299476]
-
doar de câțiva zeci de cm și de multe ori este afectat de eroziune eoliană și, în special, pluvială. La nivel de municipiu 623 ha sunt erodate. În luncile râurilor s-au format solurile aluviale. Aceste soluri sunt salinizate și mlăștinoase. O bună parte din suprafața solurilor fertile a fost destinată construcțiilor cartierelor locative și întreprinderilor, de aceea valorificarea acestora este minimă. Din suprafața totală a orașului de 4143 ha, numai 117 ha au utilizare agricolă. Clima este temperat continentală ca
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
ale Teleormanului și ale Vlăsiei care se întindeau de la râul Olt până pe teritoriul Bucureștiului de astăzi și a Bărăganului, în care predomina la acea vreme vegetația de stepă care se termina brusc spre sud cu întinderi de nisipuri mișcătoare apoi mlăștinoase în jurul Dunării. Muntenia este regiunea din sudul României care a format împreună cu Oltenia principatul medieval al Țării Românești, începând cu domnia lui Basarab I sau după alți istorici a lui Vladislav I (Vlaicu Voda) și până la unirea principatelor (1859). Toate
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
suprafață: 146 km pătrați, lungime: 51 km, Lățime maximă: 4,5 km, Lățime minimă: 0,65 km, adâncime maximă: 450 m), Lacul Garda, Lacul Iseo și Lacul Lugano - la granița cu Elveția. Câmpia Padului era în Evul Mediu o zonă mlăștinoasă datorită frecventelor revărsări ale Padului, cu mulți țânțari și cu dese cazuri de malarie. Începând cu sec. al XII-lea, a început amenajarea fluviului, finalizată în sec. al XV-lea. A fost construit un sistem de canale de irigație, au
Lombardia () [Corola-website/Science/296709_a_298038]
-
din bârne de stejar, tencuiți în exterior și dați cu var. În decursul timpului, biserica a suferit mai multe reparații. Se cunosc cele din anul 1862, când biserica a fost înălțată pe o nouă temelie, deoarece se afundase, datorită locului mlăștinos în care fusese așezată. În anul 1867 a fost schimbat acoperișul, iar în 1909 (sau 1912) a fost din nou ridicată pe o temelie de piatră. Biserica a fost construită pe obișnuitul plan dreptunghiular, având o absidă nedecroșată, sprijinită pe
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
Ziua Crucii” nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004. Biserica „Ziua Crucii” din Iași a fost construită prin subscriere publică în anul 1803 de către membrii breslei dubălarilor, în mijlocul unui cimitir dintr-o zonă mlăștinoasă aflată în lunca Bahluiului. Ea a fost târnosită în același an de către mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei (1803-1842, cu întreruperi). Biserica nu a avut inițial pisanie, dar a avut un clopot pe care era inscripționat anul 1810. La început, biserica
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
în timp ce partea de nord este mai îngustă și alungită (lățime - până la 2 km și lungime - 15 km). Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile nordice ale lacului sunt mai înalte, presărate cu ravene, iar cele sudice sunt joase, mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de aluviuni (loess), iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În nord se varsă în liman râul Cahul. Temperatura apei atinge vara
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Cahul. El are lungimea de 5 km, lățimea maximă de 3 km, o suprafață de aproximativ 15 km², adâncimea medie de aproximativ 1 m și cea maximă de 2,4 m. Bazinul este de formă ovală. Malurile sunt joase și mlăștinoase, fiind acoperite cu trestie. De-a lungul lacului s-a construit un baraj. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Temperatura apei atinge vara un maxim de 26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Bazinul limanului are o formă alungită. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile estice și vestice ale lacului sunt mai înalte și abrupte, presărate cu ravene (râpi adânci), cele sudice sunt joase și nisipoase, iar cele nordice sunt mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru conținând hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În partea de sud, limanul Ialpug este legat de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Covurlui” întâlnindu-se și în județul Galați. Bazinul limanului are o formă circulară, cu diametrul de aproximativ 20 km. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea și cu Ialpugul. Malurile nordice, estice și vestice ale limanului sunt joase și mlăștinoase, iar cele sudice sunt joase și nisipoase. Fundul adânc al limanului se află acoperit cu un strat de mâl negru pe bază de hidrogen sulfurat, iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. Limanul Cugurlui este legat de Lacul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
ha, iar adâncimea maximă de 3,5-4 m (cea medie fiind de 0,8-1 m). Bazinul său are o formă alungită. Malurile de nord și de vest sunt înalte, uneori abrupte, pe când cele de est și sud sunt joase și mlăștinoase. Temperatura apei atinge în timpul verii maxime de 25-26 °C, iar în timpul iernii lacul îngheață la suprafață. Lacul are vegetație acvatică la suprafață, iar pe malurile sudice cuiburi păsările de apă și poposesc păsările migratoare. Printre speciile de pești care viețuiesc
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
o distanță de 20 km sud de centrul raional Bolgrad. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Împuțita (în ), în acel an el fiind redenumit Vlădiceni. În secolul al XVII-lea, teritoriul actualului sat a fost o zonă mlăștinoasă pe care moldovenii din împrejurimi au denumit-o "împuțita". Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est
Împuțita, Bolgrad () [Corola-website/Science/318259_a_319588]
-
pe când ele doresc o masă ușoară. În Europa se întâlnesc două specii: "Dolomedes fimbriatus" și "Dolomedes plantarius". Ambele locuiesc în mlaștini și bazin acvatice mici. În America de Nord sunt răspândite nouă specii, care se găsesc în lacuri mici și în zonele mlăștinoase. Patru specii apar în Noua Zeelandă, dintre care două sunt foarte răspândite: "Dolomedes aquaticus", găsit pe malurilor râurilor, și o altă specie de dimensiuni similare, oservată pe malurile împadurite - "Dolomedes III". Cea mai mare specie din Noua Zeelandă este "Dolomedes schauinslandi" întâlnită
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
Lutjegast, Niekerk, Oldekerk, Opende, Sebaldeburen. În unele din aceste sate încă se vorbește Frizona de vest. Grootegast este principalul sat al municipiului. Numele satului se referă la "Gast" sau "gaast", o creasta de nisip mai mare, într-o zonă altfel mlăștinoasa. "Groot" înseamnă în Olandeză "mare". Grootegast este locul de naștere al teologului Cornelius Van Til. Lutjegast este un sat din municipiul Grootegast. În dialectul de Groningen al Germanei de Jos "Lutje" înseamnă "mic". Lutjegast a fost locul de naștere al
Grootegast () [Corola-website/Science/315715_a_317044]