11,487 matches
-
28 de ani, îl găsește pe tânărul Otto adaptându-se cu greu activității de funcționar ... Citește mai mult Bismarck: 200 de ani de la naștere(1 aprilie 1815 - 1 aprilie 2015)După primii șapte ani ai copilăriei (I=1815-1822), petrecuți pe moșia de la Kniephof, de care Otto își va aminti toată viața cu nostalgie și chiar cu emoție, următorul set de șapte ani (ÎI=1822-1829) îl va găsi pe același copil, Otto von Bismarck (în urma unor demersuri ale mamei sale, Wilhelmine) învățând
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/paul_polidor/canal [Corola-blog/BlogPost/368473_a_369802]
-
că tot acolo vor ajunge când ajung. Indiferent dacă Sfântul Petru îi primește sau nu acolo unde nu le este locul. De! mai poate și Sfântul să facă o greșeală. Sper să nu mă trezesc cu vreo reclamație ca stăpânii moșiei Nana pentru prezicerea unui eveniment care cu siguranță se va produce, mâine sau peste 1000 ani. Referință Bibliografică: Oglindă oglinjoară ... / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1394, Anul IV, 25 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil
OGLINDĂ OGLINJOARĂ … de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414228188.html [Corola-blog/BlogPost/341589_a_342918]
-
Țării a votat Unirea.. Ce legătură au toate astea cu maică-mea, care a fost o femeie extrem de modestă? Poate niciuna.... 27 Martie îmi trezește o asociere foarte concretă cu satul meu, Vorniceni și cu Ion Inculeț care a ținut moșie la Vorniceni. Bunicul meu, pe atunci primar, era bun prieten cu Inculeț.. Văru-meu cel mai mare, Ionaș, stabilit în Letonia, m-a întrebat nu demult: “Tu îl ții minte pe Inculeț?” “De unde, eu nu eram pe lume...” “Da eu îl
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
când i se închină lui. Cel din gospodari se vede de la o poștă.” Îmi pare rău că nu m-am priceput să-l întreb despre Inculet. Azi, la Vorniceni, puțini își mai amintesc de el. Dar strada care duce spre moșia de cândva a lui Inculeț îi poartă numele. Maică-mea a fost deportată în Siberia împreuna cu două surori mai mici ale ei. N-a povestit prea multe despre viața de acolo. Duminica, scotea fotografiile din Siberia și le vântura
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_mama.html [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
chivernisească. Vai de mama lor! Aici în împărăție ei erau subiectele unor balade de o tristețe fără margini iar mentalul colectiv îi vedea ca pe niște rătăciți care având mințile pierdute credeau că averile sunt mai importante decât iubirea de moșie. Asta cu moșia era o chestiune pur lingvistică, fără nici un fel de legătură cu realitatea. Putem spune deci că fericirea acestor oameni era o chestiune de bun simț iar ei o trăiau în simpla ei măreție cu o demnitate cât
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1461569302.html [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
mama lor! Aici în împărăție ei erau subiectele unor balade de o tristețe fără margini iar mentalul colectiv îi vedea ca pe niște rătăciți care având mințile pierdute credeau că averile sunt mai importante decât iubirea de moșie. Asta cu moșia era o chestiune pur lingvistică, fără nici un fel de legătură cu realitatea. Putem spune deci că fericirea acestor oameni era o chestiune de bun simț iar ei o trăiau în simpla ei măreție cu o demnitate cât se poate de
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1461569302.html [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
și neamul românesc, scria poezia intitulată „Limba românească”: „Mult e dulce și frumoasă,/ Limba ce-o vorbim!./ Altă limbă-armonioasă/ ca ea nu găsim...”. Dar poetul Mateevici? - „Limba noastră-i o comoară / În adâncuri înfundată, / Un șirag de piatră rară / Pe moșie revărsată ...”, fiindcă limba care a crescut în și cu noi, în toate vârstele, nu poate fi înlocuită de nici o limbă învățată, oricât de bine. Este limba interiorității, a eului profund. Radio ProDiaspora pe care-l auzim s-a îmbogățit cu
RADIO PRODIASPORA – ŞAPTE ANI DE EXISTENŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1461750605.html [Corola-blog/BlogPost/381919_a_383248]
-
subjugă A Țării și a Neamului lumină. Sunt lângă voi copac și voi pădure De trunchiuri înfrățite-n rădăcini Copaci ce nu ne temem de secure, Murind lăstari vom da și noi tulpini. Sunt frate pentru voi, frăția Iubirii de moșie și de Neam Ne va lega pe veci cu România Și tot ce mișcă: sânge, râu și ram.. Referință Bibliografică: VERSURI / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 316, Anul I, 12 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri.html [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
s-a spiritualizat, locul brazdei fiind luat de evanghelie, iar după apariția statului feudal, proba dobândește caracter de clasă întrucât ea era rezervată doar țăranilor. Odată cu dezvoltarea feudală a crescut și interesul boierilor pentru utilizarea acestei probe în vederea hotărnicirii granițelor moșiilor. Boierii nu se mulțumeau cu martori întâmplători care să fie supuși probei în caz de litigiu, ci recurgeau la preconstituirea de martori. Fiii de țărani erau puși să parcurgă hotarele moșiei și în tot acest timp erau dați de chică
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
interesul boierilor pentru utilizarea acestei probe în vederea hotărnicirii granițelor moșiilor. Boierii nu se mulțumeau cu martori întâmplători care să fie supuși probei în caz de litigiu, ci recurgeau la preconstituirea de martori. Fiii de țărani erau puși să parcurgă hotarele moșiei și în tot acest timp erau dați de chică pentru a ține minte hotarele respective și a putea fi supuși probei în cazul unui litigiu. 2. Proba cu jurători (pe care le vom regăsi și în feudalismul dezvoltat). Instituția jurătorilor
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
mântuire, Prinzând hora-n jurul său, l-am secat dintr-o sorbire, Înălțând pe-a' lumii astru, dintr-un sânge, dintr-un lan, Roșu, galben și albastru, suflet dac, suflet roman, Liberi, sub același soare, ne-am unit pe veci moșia Și cu apa-i din izvoare botezând-o România ... Acum este rândul tău, să nu ne mai stai în coaste, Din Ardeal la Chișinău, românească, mândră oaste, Toți copiii lui Traian și-ai lui Decebal în frunte, Fără paloș, buzdugan
PRUTUL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Prutul_valeriu_cercel_1382317105.html [Corola-blog/BlogPost/352493_a_353822]
-
voievod prin care împuternicește pe Constantin Jora și pe Vasile Gheuca a opri și a ține și părțile din Românesti, Comănești și Hărmănești, pe Jeravaț și a ține satul Jorăști. 1685 Chiriac și ai lui vând jumătate de „bătrân” din moșia Românești de pe Jeravăț. 1740 Grigore Ghica voievod întărește nepoților lui Dumitrescu stăpânirea pe mai multe moșii, printre care și o parte a Româneștilor de pe apa Jeravățului. 1783 Carte a lui Alexandru Constantin voievod către isprăvnicia Tutovei, după o jalbă a
Mărturii de pe Jeravăț by http://balabanesti.net/2011/10/17/marturii-de-pe-jeravat/ [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
și părțile din Românesti, Comănești și Hărmănești, pe Jeravaț și a ține satul Jorăști. 1685 Chiriac și ai lui vând jumătate de „bătrân” din moșia Românești de pe Jeravăț. 1740 Grigore Ghica voievod întărește nepoților lui Dumitrescu stăpânirea pe mai multe moșii, printre care și o parte a Româneștilor de pe apa Jeravățului. 1783 Carte a lui Alexandru Constantin voievod către isprăvnicia Tutovei, după o jalbă a lui Ion Căpățână, având stăpânirea pe unele părți din moșia Românești de pe Jeravăț 1806 Scrisoare către
Mărturii de pe Jeravăț by http://balabanesti.net/2011/10/17/marturii-de-pe-jeravat/ [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
lui Dumitrescu stăpânirea pe mai multe moșii, printre care și o parte a Româneștilor de pe apa Jeravățului. 1783 Carte a lui Alexandru Constantin voievod către isprăvnicia Tutovei, după o jalbă a lui Ion Căpățână, având stăpânirea pe unele părți din moșia Românești de pe Jeravăț 1806 Scrisoare către răzășii de Bălăbănești, pe Jeravăț, pentru a se înfățișa la judecata domnească. Cercetări, studiu și analiză: Florin Munteanu / Nicolae Pământ / Anca Munteanu Surse: „Monografie - Bălăbănești un sat de răzăși” - Nicolae Pământ / Florin Munteanu / Delia
Mărturii de pe Jeravăț by http://balabanesti.net/2011/10/17/marturii-de-pe-jeravat/ [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
este personajul principal, eponim, central, tridimensional. Ca referent uman, ea este fiica boierului de la Negușeni și naratorul îi conturează un destin, în care are parte de două iubiri, dar cu o pauză de singurătate între ele. În adolescență, deoarece aveau moșiile învecinate, Teofana se întâlnește cu Ioniță Iliescu, un fiu de șătrar. Tinerii se îndrăgostesc la prima vedere, dar, ca un semn prevestitor de rău, în aceeași zi îi moare tatăl. Prin urmare, Ioniță este numit șătrar în locul tatălui său și
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
său și trimis să inspecteze locurile de tabără ale oștirii, în Țara de Jos a Moldovei. Totuși iubirea lor evoluează firesc, se căsătoresc, naș de cununie fiindu-le marele logofăt din acea vreme. Datorită faptului că familia Iliescu avea șapte moșii (prin locurile Neamțului, pe valea Siretului, la Tămășeni), iar Teofana aduce ca zestre trei moșii, Ioniță intră în rangul marilor boieri ai țării. După nașterea fiului lor (Enache), din pricină că Ioniță este trimis prin părțile Nistrului să alunge tătarii, Teofana începe
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
Moldovei. Totuși iubirea lor evoluează firesc, se căsătoresc, naș de cununie fiindu-le marele logofăt din acea vreme. Datorită faptului că familia Iliescu avea șapte moșii (prin locurile Neamțului, pe valea Siretului, la Tămășeni), iar Teofana aduce ca zestre trei moșii, Ioniță intră în rangul marilor boieri ai țării. După nașterea fiului lor (Enache), din pricină că Ioniță este trimis prin părțile Nistrului să alunge tătarii, Teofana începe să se ocupe de administrarea moșiilor. Încearcă astfel să-și diminueze mâhnirea că soțul e
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
Siretului, la Tămășeni), iar Teofana aduce ca zestre trei moșii, Ioniță intră în rangul marilor boieri ai țării. După nașterea fiului lor (Enache), din pricină că Ioniță este trimis prin părțile Nistrului să alunge tătarii, Teofana începe să se ocupe de administrarea moșiilor. Încearcă astfel să-și diminueze mâhnirea că soțul e prea mult timp plecat. Fiindcă nu i se îndeplinește singura dorință (Ioniță să renunțe la dregătoria lui, să nu mai fie șetrar, să stea acasă cu ea și cu fiul lor
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
să-și diminueze mâhnirea că soțul e prea mult timp plecat. Fiindcă nu i se îndeplinește singura dorință (Ioniță să renunțe la dregătoria lui, să nu mai fie șetrar, să stea acasă cu ea și cu fiul lor), ea părăsește moșia Tămășeni, lăsându-și fiul în grija soacrei. De fapt, așa cum naratorul insinuează, destinul o ademenea spre moșia Hemeieni. Aproape de Hemeieni era moșia Iliești, unde trăia boierul Tincu, fiul unui spătar din timpul domniei lui Ieremia Movilă. Prin analepsă, lectorul află
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
dorință (Ioniță să renunțe la dregătoria lui, să nu mai fie șetrar, să stea acasă cu ea și cu fiul lor), ea părăsește moșia Tămășeni, lăsându-și fiul în grija soacrei. De fapt, așa cum naratorul insinuează, destinul o ademenea spre moșia Hemeieni. Aproape de Hemeieni era moșia Iliești, unde trăia boierul Tincu, fiul unui spătar din timpul domniei lui Ieremia Movilă. Prin analepsă, lectorul află trecutul lui Tincu Rusu, care, stăpânit de patima femeilor, nenorocise multe fecioare și ispitise multe neveste de
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
dregătoria lui, să nu mai fie șetrar, să stea acasă cu ea și cu fiul lor), ea părăsește moșia Tămășeni, lăsându-și fiul în grija soacrei. De fapt, așa cum naratorul insinuează, destinul o ademenea spre moșia Hemeieni. Aproape de Hemeieni era moșia Iliești, unde trăia boierul Tincu, fiul unui spătar din timpul domniei lui Ieremia Movilă. Prin analepsă, lectorul află trecutul lui Tincu Rusu, care, stăpânit de patima femeilor, nenorocise multe fecioare și ispitise multe neveste de țărani. Pentru a-și domoli
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
a-și domoli apucăturile, se văzu silit să se însoare cu fata preotului de la Leontinești. Însă la naștere, soția și copilul au murit, iar el căzu în viciul beției. Treptat durerea i se domoli și zidi o nouă biserică pe moșia sa. Deși le dăduse în arendă, boierul colinda pământurile zilnic, căutând ceva, dar neștiind ce anume. După doi ani de izolare la Hemeieni, Teofana iese pe câmp, dar calul ia năvală și o izbește, rupându-i câteva coaste. Nimerindu-se
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
ani, Teofana, vlăguită de durere, se stinge și ea. Romanul este o operă cu final închis, firele narative se deznoadă, punând în lumină favorabilă iubirea dintre frați. După moartea Teofanei, Enache Iliescu își ia sora la Iași și zidește pe moșia Hemeieni o biserică pentru pomenirea mamei lor. Romanul reînvie o lume apusă de mult: sunt descrise curțile și conacele boierești, obiceiurile de pețit, ceremonialurile de logodnă și de nuntă; ca dar de nuntă, Teofana primește de la soț moșia Hemeieni; voievodul
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
zidește pe moșia Hemeieni o biserică pentru pomenirea mamei lor. Romanul reînvie o lume apusă de mult: sunt descrise curțile și conacele boierești, obiceiurile de pețit, ceremonialurile de logodnă și de nuntă; ca dar de nuntă, Teofana primește de la soț moșia Hemeieni; voievodul dăruiește tinerilor căsătoriți un cal alb și o diademă de aur cu pietre nestemate; în schimbul actelor de despărțire, Ioniță îi cere Teofanei să-i înapoieze inelul de logodnă sau jumătate din moșia Hemeieni. Pentru a fixa timpul diegezei
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
de nuntă, Teofana primește de la soț moșia Hemeieni; voievodul dăruiește tinerilor căsătoriți un cal alb și o diademă de aur cu pietre nestemate; în schimbul actelor de despărțire, Ioniță îi cere Teofanei să-i înapoieze inelul de logodnă sau jumătate din moșia Hemeieni. Pentru a fixa timpul diegezei, autorul utilizează arhaisme și, pentru a zugrăvi culoarea locală și a reda limbajul țăranilor, folosește moldovenisme fonetice, lexicale și morfologice. Pentru discursul boierilor, utilizează un limbaj nobil, pe care - probabil - l-a considerat potrivit
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]