1,257 matches
-
cenușiu; chel; copacul; dor; drag; dragoste; durere; enervant; expirat; fericit; frică; gîrbov; gîrbovit; gras; greu; greutăți; inimos; inteligență; istorie; iubire; în viață; înaintat în vîrstă; încet; încovoiat; înșelat; învățat; învechit; leagăn; liniștit; lipsă de putere; mamă; maturitate; milos; Moș Ene; moșneagul; muritor; necăjit; nene; nepot; nepoți; nou; oboseală; odihnă; olog; pat; părinte; părinți; păun; persoană; peste 60 ani; piatră; și prăpădit; pribeag; prost; protejare; proteză; puternic; rude; sat; sărman; sărut; simpatic; slăbiciune; staj de viață; statut; stejar; stimat; suflet; suspin; șobolan
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
farmacie; galben; ghinion; ceva grav; greață; greu; gri; groaznic; grozavă; holeră; incapacitate; infect; inimă; insuportabilă; invaliditate; îmbolnăvire; îngrijorare; însănătoșire; fără leac; lecție; lene acută; leneș; lipsa de anticorpi; lovitură; lungă; medici; medicină; microbi; migrenă; miopie; de moarte; moleșeală; molipsitor; mort; moșneag; necruțătoare; necurată; de nedorit; negativ; neîncredere; nemiloasă; neplăcut; nesănătos; nesiguranță; nesuferită; nevoiaș; niciodată; nimănui; oboseală; obstacol; organ; pacient; parkinson; pasăre; părere de rău; pecetluit; pierdere; policlinică; posibilitate; povară; psihic; fără putere; puternică; regim; remediu; România; sănătos; scaun; scîrbă; scoală; sedentarism
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gînd; iad; implora; a implora; implorare; informații; insista; investiție; iubire; înapoi; încearcă; încerca; îndrăzneală; îndrăzneț; îndrăzni; întinde; a întinde mîna; învoire; lapte; lămurire; lei; logodnă; mană; masă; mărire; mereu; merit; miere; mila; cu milă; milog; milos; mine; mîna; de mîncare; moșneagul; mult; prea mult; necaz; necesită; neîncetat; nevoi; nevoiaș; nimic; nota; obișnuință; obligații; a obține; oferi; om; a ordona; orfan; organism; panică; pămînt; pleacă; plînge; poamă; pofte; poftim; politicos; de pomană; porunci; posibilitate; poveste; pretenții; prieten; primești; pune; puturos; răgaz; răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deficiență; deștept; diferit; dizabilitate; existență; cu handicap; Harap-Alb; imprecis; incapacitate; inimă; instinct; Ionuț; iris; închis; îndoctrinare; înspăimîntare; jale; jignire; lemn; lentile; limită; lipsă; lipsit de vedere; lovit; lupta; mare; marginalizat; mărunt; mergînd; micuț; mi-e milă de ei; miopie; moarte; moșneag; mut; nasol; nașpa; din naștere; neatenție; necăjit; neimaginat; nenorocire; nenorocit; nepăsare; neputință; nevoiaș; noapte; noroc chior; nulă; cu ochelari; ochii; de un ochi; fără un ochi; oftalmolog; olog; om sărman; orbețe; orfan; pansament; îmi pare rău; păsări; pe stradă; pedeapsă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împiedica; împreunare; încearcă; încheia; încheie; închide; încrucișa; încuia; încuietoare; înfrînare; înfrînat; înlănțui; înlănțuire; înlănțuit; înnoadă; înota; joc; jupui; jurăminte; lega; legătură; lege; legea; libertate; limita; a limita; limită; lipi; lua libertatea; mașina; mănunchi; mîini; mîna; mîna frîntă; mînă; la mînă; moșneag; neajutorat; nebun; neputință; niciuna; un nod; de noi; nor; oaie; obliga; a obliga; obligație; obligații; oboseală; om; a opri; pachet; păr; părul; perversiune; picioare; picior; piciorul; piedică; pleca; pluș; poarta; pod; poliția; poliție; prețui; prins; a priva; privațiune; prizonier; promisiune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunic(22); barbă(22); înțelept(14); unchi(12); rudă(10); bunel(8); înțelepciune(8); vîrstă(8); bărbat(7); Ene(7); experiență(6); neam(6); strămoș(6); Nicolae(5); tînăr(5); vîrstnic(5); alb(4); respect (4); boșorog (3); bunicul(3); moșneag(3); ochelari(3); om(3); barbă albă(2); boală(2); cadou(2); cocoș(2); copil(2); coș (2); martin(2); Moș Crăciun (2); om bătrîn (2); poveste(2); povești (2); riduri(2); rude(2); tataie(2); tristețe (2); urît(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Elena Udrea; eu, într-o zi; falsitate; fecior; frăție; fundație; grație; hotărît; idiot; ieftin; iepure; Iliescu; imagine; impunător; incapabil; indiferent; influența; insignă; interese; ipocrizie; iscusit; iubit; încredere; îndrumător; înlocuit; înțelepciune; lege; mafie; manipulare; marinar; ministru; mită; mîna țării; al Moldovei; moșneag; muncă; necunoscut; necuviincios; nemulțumire; nepotrivit; neputință; nu spune minciuni; numărul 1; oficial; om civilizat, bun; om important; om rău; onoare; oraș; Parlament; pașă; pălăvrăgeală; PDL; persoană mare; persoană; personalitate; plictisitor; podium; preot; prezenta; priceput; primul om al țării; primul; probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grav; grăsuț; ieftin; incapabil; indiferent; inflamabil; influențabil; inimă; intelect; împuținat; încercare; îndrăgostit; înfometat; înger; jele; josnic; limitat; limonadă; lipit; lipsa puterii; lipsă; lipsit de putere; Lore; mai bine decît gras; malnutrit; micuț; mintal; de minte; mînca; mîrțoagă; model; molcom; molîu; moșneag; mușchi; neadaptat; neajutorare; necăjit; necredincios; nedrept; nefericit; negras; nehrănit; neimportant; neiscusit; neîncercat; nevoie; nevrednic; normal; nu mănîncă; oarecare; obez; obosit; ogor; omul; omuleț; pas; păcat; pericol; persoană; persoană slabă; picior; piele și os; pierdut; plăpînd; poet; prăpădit; prea; cu probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lecția; lecțiile; lucrurile; mama; matematica; materia; memorie; memo plus; memora; memorare; memorie proastă; memorie rea; memorie slabă; a pierde din memorie; a șterge din memorie; nu memoriza; nu memorează; mincinos; minciuna; la mine; pe mine; minte scurtă; moș; moarte; morții; moșneag; multe; muncă; neajutorat; neamintit; necazul; necunoscut; nefolositor; nega; neglijent; negrijuliu; neinteresat; neîncredere; nememorat; nervos; neserios; nesigur; nesimțit; nesocoteală; neștiutor; neuitat; nevăzut; nimic; nimicuri; nu; număr; nume; oaie; obosit; ochi; om; a omite; omul; pa; patrie; părăsește; perfect; a pierde; pierde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
făcut din nou fițe: că nu mă pricep la bucătărie italiană, că n-are nevoie de oameni, că n-are cu ce să mă plătească, dar eram prea hotărâtă să fac asta, nu-mi putea sta în cale încăpățânarea unui moșneag; mai angajase el practicanți la cererea mea, nu-l costa nimic să o facă din nou, așa că am apelat la argumentul forte: l-am ținut în birou până la ora închiderii și l-am sedus; știam ce fantezii are, am ales
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
La Vremea de Apoi, poporul are credință că pe la toate vadurile vor fi mori și pe la toate ră spîntiile vor fi cîrciumi. Oamenii de aici spun că așa au auzit din bătrîni: cînd vor fi crîșme pe la toate răspîntiile, cînd moșnegii vor lua în căsătorie fete și flăcăii, babe, și cînd se vor face arături împrejurul satului, atunci va fi Vremea de Apoi. Vultur Cînd zboară vulturii lin, are să se schimbe vremea. Zăbală Dacă are cineva zăbale* în gură, apoi e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zdrențe" (Domnișoara Hus); elemente din folclorul fantastic (descântec la lună, invocarea obiectelor cu virtuți magice), fatalism, pasivitate și decadență, senzualitate exacerbată; nostalgia astralului, plâns, rugă, cântec de "prohod" pentru personajul de lupanar (Răsturnica); o zdreanță "învechită-n răutăți"; "doftorița la moșnegi" (Cântec de rușine); balcanismul e modul de a zâmbi al cuiva care proiectează farsa tragică. Cea de-a treia etapă cuprinde poezia ermetică: metafora joc secund sugerează un univers din al doilea plan, cristalizare a realității prime în "oglinzile spiritului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a scăpa de tirania "turbatului" (șeful său). Un final sentimentalist prezintă cuplul de altădată, într-o viziune romantică: doamna Popescu maică "bătrână, oacheșă, înaltă (...) și cu privirea extatică", aplecându-se mereu să culeagă cioburi, la mănăstirea Țigănești; domnul Popescu un "moșneag micuț (...) intrat la apă și scofâlcit, plimbându-se liniștit și bolborosind viceversa! în haosul Bucureștilor". Scriitor cu viziune modernă, I.L. Caragiale oferă un final melodramatic, facil, pentru cititorul amator de happy-end, dar și un final suspendat pentru un cititor mai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Vodă Cuza (1883); Moș Ion Roată (1885), Soacra cu trei nurori (1875); Capra cu trei iezi (1875); Punguța cu doi bani (1876); Dănilă Prepeleac (1876); Povestea porcului (1876); Povestea lui Stan Pățitul (1877); Povestea lui Harap-Alb (1877); Fata babei și fata moșneagului (1877); Ivan Turbincă (1878); Amintiri din copilărie (I, II, III, 1881-1883, IV, 1892). UNIVERSUL ARTISTIC Opera lui Ion Creangă este o monografie a satului moldovean, așa cum se conturează din Amintiri din copilărie și din basme, unde "figurile mitice sunt omologabile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scăpat-o! Pupăza zbrrr! pe-o dugheană și, după ce se mai odihnește puțin, își ie apoi drumul în zbor spre Humulești și mă lasă mare și devreme, cu lacrămile pe obraz, uitându-mă după dânsa! Eu, atunci, haț! de sumanul moșneagului, să-mi plătească paserea". Prin Creangă "se mărturisește vechimea unu popor"; "Scriitori ca Creangă nu pot apărea decât acolo unde cuvântul e bătrân, greu de subînțelesuri, aproape echivoc și unde experiența s-a condensat în formele nemișcătoare, tuturor cunoscute..." (G.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
depărtată sună codrul de stejari"). Un scurt dialog între sultan și solul român evidențiază opoziția dintre trufia turcului și diplomația românului. Baiazid, îngâmfat, se laudă cu victoriile anterioare și îl privește disprețuitor pe Mircea cel Bătrân, numindu-l "ciot" și "moșneag". Acesta din urmă propune o altă viziune a istoriei, amintind că este "domnul Țării Românești", vorbește despre "iubirea de moșie" care este ca un zid în fața cotropitorilor. Discursul domol al lui Mircea cel Bătrân aduce în prim-plan un fapt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un pod plutitor și Costea Căruntu, la sugestia Ancuței, se hotărî să plece primul împreună cu Varvara, iar ceilalți, cu transportul următor. Podul nu s-a mai întors și a doua zi oamenii din satul de peste râu, l-au găsit pe moșneagul care avea pod, legat, iar pe Costea Căruntu strâns în funii până la sânge. Se spune că Todiriță reușise să fugă cu Varvara în Țara Ungurească. Todiriță Cătană este un erou romantic, asemenea lui Cozma Răcoare (Pompiliu Marcea). Protagonist al unei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se îmbolnăvească și să nu mai scrie nimic important, după acest an. După Soacra cu trei nurori, Creangă publică în Convorbiri literare: Punguța cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, Moș Nechifor Cotcariul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei și fata moșneagului, Ivan Turbincă, Povestea unui om leneș, Amintiri din copilărie ăprimele trei părți, a patra fiind postumă), Popa Duhu, Cinci pâni. Scrise tot acum, Moș Ion Roată și Vodă Cuza, apar în alte publicații. Exact în aceeași perioadă cu Eminescu, marele
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
faptului că Nică nu dorea decât un singur lucru: ca pupăza să nu-l mai trezească dimineața devreme. De data aceasta, copilul ia lucrurile în serios, dorind chiar să vândă pupăza, dar totul se termină cu bine, la intervenția unui moșneag care o eliberează. Deși scapă cu basmaua curată, Nică recunoaște în gândul său: ― Când ați ști voi câte a pătimit, sireaca, din pricina mea, și eu din pricina ei, i-ați plânge de milă !-. Ultima întâmplare evocată în partea a doua este
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
1876 apare Povestea porcului, mai puțin avută în vedere de critica literară, deși ea cuprinde într-o mare măsură caracteristicile basmului tradițional, cu motive specifice acestei specii folclorice, cu personaje cu trăsături și puteri supranaturale, întruchipând binele și răul. Doi moșnegi care nu au copii aduc în casa lor un purcel pe care-l îngrijesc cu toată dragostea. Când împăratul dă de știre că va da fata și jumătate din împărăția lui aceluia care va face de la casele lui pâna la
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
foc pielea porcului. Acesta se supără, încinge mijlocul soției sale cu un cerc de fier și-i spune că pruncul ei se va naște când el va pune mâna dreaptă pe mijlocul ei. Pleacă apoi la Mănăstirea-de-Tămâie. Podul dispare, palatul moșnegilor redevine bordeiul sărăcăcios. Fata pornește pe urmele soțului și ajutată de Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri, Sfânta Duminică, de un ciocârlan șchiop și de un slujitor credincios a reușit să-și regăsească bărbatul și să nască pruncul împărătesc după patru ani
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
rămânând un reprezentant tipic al Junimii, prin acea vigoare a conștiinței artistice care îl unește așa de strâns cu Maiorescu și cu Eminescu, bucuroși din primul moment a fi ghicit în el o conștiință înrudită. Povestea Fata babei și fata moșneagului ăcunoscută din numărul de la 1 septembrie 1877 al Convorbirilor literare) e după părerea lui George Munteanu un studiu de moravuri în ambianță simili-fantastică, având ca fir mai distinct drumul în viață al celor năpăstuiți prin naștere și - până la o vreme
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
îngrijind de copiii ei, o mulțime de bălauri și tot soiul de jivine mici și mari. Fata babei ignoră toate acestea, se dovedește leneșă, răutăcioasă și îngâmfată. Finalul e de natură să satisfacă nevoia de dreptate caracteristică spiritelor lucide. Fetei moșneagului cuptiorul îi oferă plăcinte, fântâna îi dă apă limpede cum îi lacrima, dulce și rece cum îi gheața și două pahare de argint, părul îi oferă pere galbene ca ceara și dulci ca mierea, cățelușa îi oferă o salbă de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
construite din fiori naționali, cât și în pasiunea de a șlefui realități finite, obiectivate, decuplate de conjuncturi și fulgurații. Aproape uitată este o piesă de teatru scrisă de istoricul total în 1927, plecând de la povestea cunoscută Fata babei și fata moșneagului, publicată exact cu cinci decenii în urmă), devenită acum "legendă dramatică în 5 acte", operă destinată teatrului popular înființat în cadrul Ligii Culturale patronate de Iorga. Citită azi, dincolo de aerul desuet, de tenta ușor pitorească și moralizatoare, se remarcă lejeritatea idiomului
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
următoare portofolii pentru cele patru anotimpuri. III. Alte exemplificări Metoda „CUBUL” poate fi adaptatși folositla obiectele: Limba română, Matematică, Științe, Geografie, etc. Pentru povestea „Fata babei și fata moșului”, fețele cubului pot cuprinde următoarele sarcini: Descrie fata babei și fata moșneagului; Comparcele doufețe; Descrie baba și moșul; Comparcei doi părinți; Găsește alte perechi de personaje : bunrău; Argumenteazde partea cui ești și de ce ; O altlecție la care se poate folosi metoda „Cubul” adaptată, este lecția de recapitulare „Părți de vorbire”. Sarcinile de
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]