1,595 matches
-
în timpul cununiei se va trece mai tare lumînarea mirelui e semn că el are să moară mai degrabă; dacă se va trece a miresei, mireasa va muri mai degrabă. Dacă însă lumînările sînt trecute totuna, atunci tinerii, la vremea lor, o să moară odată. Lumînările de la nuntă se păstrează pînă la Paștele viitor, cînd trebuie arse în întregime la înviere, precum și [în] cele trei nopți. Cînd după cununie se arde toată lumina îi semn că omul cununat nu va trăi mult. E o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se scot din fiare se îm bolnăvesc și chiar mor. Pe copil îl scoate din fiare fata, pe fată, copilul. Cînd doi frați sînt lunateci și unul moare, îl pune pe cel rămas în fiare cu cel mort, ca să nu moară și el. Dacă mirele și mireasa sînt lunateci, e bine să împiedeci mireasa (s-o legi de picioare) și s-o ții de la asfințitul soarelui pînă ce-a veni vornicul* și mirele s-o despiedice, căci altfel n are parte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casei sau la prag, are să se-ncălzească. Cînd mîța își ascute unghiile de stîlpul hornului sau în alt loc, are să ploaie. Se crede că acel bărbat căruia i-a dat femeia creieri de mîță în mîncare nu-și bate nevasta. Moară Cînd te duci la moară, să nu pui cu ciurul boabe în sac, că se frînge moara. Să nu torci în moară, că se sparg pietrele. Moarte Se crede că dacă îl înfioară pe om i s-a uitat moartea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alt loc, are să ploaie. Se crede că acel bărbat căruia i-a dat femeia creieri de mîță în mîncare nu-și bate nevasta. Moară Cînd te duci la moară, să nu pui cu ciurul boabe în sac, că se frînge moara. Să nu torci în moară, că se sparg pietrele. Moarte Se crede că dacă îl înfioară pe om i s-a uitat moartea-n ochi. Să nu se scalde cineva unde se întîlnesc două ape, căci e rău de moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
seara, că e rău de moarte. Cînd mănînci nuci, perje etc. și-ți cere cineva una, tu să-i dai două, că altfel îți moare pă rechea. Cine pune nuci în pămînt pentru a avea pomi va muri. Ca să nu moară, să pună nucile în cîte un cerc de lemn de la butie ori butoi și să-l îngroape în pămînt, căci se crede că va muri cînd se va face nucul atît de gros cît a fost cercul de larg. Nucii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar fi fost acum ca T.“, căci moare și acest T. Cu toate acestea, cînd vorba e scă pată, trebuie să adaugi: „Nu fie de-o măsură!“ Cînd ți se îngălbenește un deget și-l observi în casă, are să-ți moară o rudă, iar dacă-l observi afară, are să moară un străin. Cînd doi soți își dau mîna înaintea altarului, cel a cărui mînă este mai rece, acela va muri mai înainte. Cînd ginerele nu se rade la nuntă e rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acest T. Cu toate acestea, cînd vorba e scă pată, trebuie să adaugi: „Nu fie de-o măsură!“ Cînd ți se îngălbenește un deget și-l observi în casă, are să-ți moară o rudă, iar dacă-l observi afară, are să moară un străin. Cînd doi soți își dau mîna înaintea altarului, cel a cărui mînă este mai rece, acela va muri mai înainte. Cînd ginerele nu se rade la nuntă e rău de moarte. Cînd un mire găsește pe altul în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe altul în biserică, să se lege la ochi ca să nu-l vadă, căci altfel unul din ei trebuie să moară. Cînd se întîlnesc două fete care sînt logodite, schimbă cîte un ac sau inel, sau și flori, ca să nu moară din vreo parte; asemenea, cînd se întîlnesc două nunți. Dacă se însoară un băiat și se mărită o fată în același an din aceeași casă, moare unul din ei. Ginerele să nu se ducă la pădure și la moară, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rău de moarte. Copilului care se naște cu spîrnel* în frunte îi mor părinții. Să nu spui numele copilului în ziua [în] care-l botezi, că nu va trăi mult. Copilul care în anii dintîi crește văzînd cu ochii are să moară. Cînd doi copii își fac necesitățile, cu o mînă să și ție cămeșa, iar cu alta să se ție de păr, ca să nu le moară părinții. Să nu doarmă cineva cu fața în sus și cu mînile pe piept, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că nu va trăi mult. Copilul care în anii dintîi crește văzînd cu ochii are să moară. Cînd doi copii își fac necesitățile, cu o mînă să și ție cămeșa, iar cu alta să se ție de păr, ca să nu le moară părinții. Să nu doarmă cineva cu fața în sus și cu mînile pe piept, căci trage a moarte. Cînd se rupe jugul la nuntă e rău de moarte. Femeia îngreunată să nu scalde sau să facă altă treabă la mort
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu doarmă cineva cu fața în sus și cu mînile pe piept, căci trage a moarte. Cînd se rupe jugul la nuntă e rău de moarte. Femeia îngreunată să nu scalde sau să facă altă treabă la mort, ca să nu moară din facere. Dacă o femeie însărcinată trece un mormînt, îi moare copilul. Se crede că dacă se lă femeia nouă miercuri dupăolaltă îi va muri bărbatul. Femeile să nu umble cu coadele despletite, căci trag a moarte pentru bărbații lor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți moare soacra. Se crede că dacă clădește cineva o casă nouă trebuie să moară cineva din familia lui. La casă nouă, păretele de din dos nu-l lipești bine și nu-l văruiești pînă peste doi-trei ani, ca să nu moară cineva. Se crede că dacă se adaugă la casă veche ceva nou, apoi trebuie să moară cineva din acea casă. Să nu te măsori cu trestia, că mori. Cînd îți moare copilul dintîi, să pleci de-acasă cu nevasta, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dintîi, să pleci de-acasă cu nevasta, ca să fugă moartea de casă cum ați fugit voi. Unele femei nu bocesc, nu se despletesc și nu se duc după primul copil mort, nici nu tămîiază patruzeci de zile, ca să nu-i moară și alții. Cînd îți mor flăcăi și fete mari, să nu te înveselești patruzeci de zile, ca să nu-ți mai moară. în casa unde se află un mort, nu se mătură pînă nu se înmor mîntează mortul, fiind rău de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se despletesc și nu se duc după primul copil mort, nici nu tămîiază patruzeci de zile, ca să nu-i moară și alții. Cînd îți mor flăcăi și fete mari, să nu te înveselești patruzeci de zile, ca să nu-ți mai moară. în casa unde se află un mort, nu se mătură pînă nu se înmor mîntează mortul, fiind rău de moarte și pentru alții din acea casă. Albia sau vana în care s-a scăldat mortul se răstoarnă cu gura în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rufele și nu se spoiește o săptămînă, fiind rău de moarte pentru cei rămași în acea casă. Cînd se duc să dreagă mortul (înfig mestecăul în mormînt, pun acolo tărîțe, aprind cîlți), se duc și se întorc muți, ca să nu moară ăi de-acasă. Cînd stăpînul unei case noi face pomană pentru morți, nu o face în casa lui, ci în altă casă, fiind rău de moarte. Spre a afla ori de vor trăi sau muri, femeile topesc ceară sau plumb
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
peste un copil sau îl măsoară cu cotul, moare sau măcar se chircește*. Cînd unui copil îi cresc dinții mai întîi în falca de jos, copilul are să trăiască lung timp; iar cînd îi ies întîi în falca de sus, are să moară degrabă. Copiii care merg pe drum și calcă în vigajuri* de căruțe, le vor muri părinții. Se crede că copiii care se nasc sîmbăta mor curînd. Cînd legeni albia copilului fără ca el să fie în ea, copilul moare. Dacă e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altar se stînge de la sine e semn că moare preotul. Cînd sună mult clopotele după ce le-ai lăsat de tras e semn că vor muri oameni. Cînd rămîne în sobă ori pe vatră numai un tăciune e semn că are să moară unul din soți. Noiți negre de-ți ies pe unghii e semn de moarte. Cînd ți se fac pete negre pe mîni e semn că moare cineva din neamuri. Cînd pocnesc grinzile, moare cineva. Cînd din greșeală ori din nebăgare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ochii sau numai unul deschis, apoi în curînd va muri cineva din acea casă. Dacă un mort va fi moale este semn că va muri vreo rudă a sa după el. Cînd cămeșa omului se greșește prea lungă, are să mai moară cineva în acea casă. Dacă sicriul e mai lung decît mortul, locul rămas gol cheamă și pe alte rude. Se crede că dacă nu se închide poarta ogrăzii de la drum pe timpul cînd duc vreun mort, în casa acelei ogrăzi va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
om în veșminte noi, acela va muri. Se crede că dacă visează cineva că face straturi, apoi va muri cineva din acea casă. Dacă visează cineva vaci, apoi e semn că i s-a făcut pe ursită și că are să moară. Cînd se stîrnește deodată furtună, vînt și ploaie sau viscol, trebuie să se fi făcut moarte de om. Dacă la facere pe femeie o pălește de ursită și nu se află nimine să-i desfacă, atunci moare. Dacă mor întruna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceea lume va trăi ca om bătrîn. Perna la mort se face din florile aduse de femei. Dacă mortul stă cu gura deschisă, se roagă la oameni ca să-l ierte ori cere de pomană, ori e semn că are să mai moară cineva din acea casă. E păcat dacă se bocește mortul noaptea. Poporul crede că, murind cineva de moarte năprasnică, așa i-a fost scris, deci așa trebuia să se întîmple numaidecît, mai curînd sau mai tîrziu. Nu e bine să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deci așa trebuia să se întîmple numaidecît, mai curînd sau mai tîrziu. Nu e bine să vorbești de morți noaptea. Oala în care s-a fiert apa pentru scăldătoarea mortului se îngroapă (Transilvania) ori se sparge (Muntenia), ca să nu mai moară și alții. Cînd te duci într-o casă unde este vreun mort, să nu zici „Bună ziua“ sau „Bună sara“, căci pentru casnici numai bună nu este acea zi sau acea sară. Unde e mort, nu se dă bună vremea, nici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să nu faci sara ghem, că după cum se învîrtește ghemul, așa se în vîrtește oaia (căpiază). Să nu lucrezi marți sara, că căpiază oile. o După ce soarele scapătă, unii ciobani nu mai vînd nimic din productele oilor, ca să nu le moară din oi. De dai sare sau oțet după asfințitul soarelui îi cu primejdie pentru oi, din cauza lupilor. Oaia dată cu sufletul mortului pe cealaltă lume se udă cu apă și merge de scutură lîna pe focul unde arde stăpînul său
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai mari directori ai mișcării teatrale naționale!), Tudor Mușatescu, Ioan Massoff (istoricul cel mai serios al teatrului românesc, tras din părinții... Henry și Rașela!), Colea Răutu, Dina Cocea, Valentin Silvestru (căruia o vrăjitoare din Spania i-a spus că o să moară la 72 de ani, în plină stradă: așa a fost!); Radu Beligan, Liviu Ciulei (care au privilegiul de-a jalona și secolul acesta!) ș.a. Despre toți marii creatori ai secolului XX, domnul Focșa ne spune că nu au avut un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
va însăși meseria de actor este blestemată? Mulți istorici au observat, ca o coincidență stranie: cei care joacă pe scenă moartea, de mai multe ori, o perioadă lungă de timp, nu au un sfîrșit liniștit. Celebra prezicere "ăsta n-o să moară în patul lui!", aplicabilă în general criminalilor, se pare că rămîne valabilă și pentru comedieni. Să ne reamintim spre exemplu, de Molière: în ziua celei de-a patra reprezentații a Bolnavului închipuit, se simte foarte rău; cu toate acestea, urcă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
stridii și roquefort. Frumoase vremuri! Azi, numai parlamentarii și guvernanții își mai permit așa ceva și nici ei zi de zi... Dar pe vremea aceea marii scriitori erau bine plătiți; nu-și consumau neuronii cu ce vor face mîine ca să nu moară de foame! Nici nu erau siliți să-și înființeze SRL-uri și să-și piardă timpul cu afaceri oneroase! Așa se face că, deși am intrat în casa lui Victor Eftimiu de două ori, în timpul vieții sale, cînd el era
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]