961 matches
-
să cred că s-ar putea să scoatem un paznic bun din tine. Dincolo de râpă, se afla o porțiune mică, lipsită de copaci, după care pădurea redevenea stăpână. Fagii dispăruseră complet din peisaj, locul lor fiind luat de brazi și molizi bătrâni. Ici și colo câte un stejar impresionant se ridica printre ei. Cristian nu mai văzuse în viața lui copaci atât de falnici. Fără îndoială că pădurea era bătrână, acolo oamenii nu intraseră cu topoarele niciodată. Bătrânul știa drumul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai ales să nu te miști! Rămâi pe loc, lângă mine! Sfera vineție se apropiase la numai câțiva pași de ei. Era imensă, inspectorul nu putea s-o vadă în întregime, dar putea să jure că se ridica deasupra vârfurilor molizilor din spatele lor. Acum se subțiase pe margini și părea că se apleacă peste ei, încercând să-i cuprindă. Deși nu bătea nici o pală de vânt, simțea un suflu înghețat venind dinspre ea. Moș Calistrat îl ținea strâns de braț ridicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cât vedea cu ochii. Platoul împrejmuit rămăsese mult în urmă ascuns printre copaci. Cristi mergea pe curba de nivel, voia să treacă pe deasupra taberei de jos și apoi să coboare de pe munte pe partea cealaltă. În pădure era aproape întuneric, molizi uriași cu scoarța aspră și crăpată se ridicau vertical, unii lângă alții, ca și cum cineva îi sădise acolo, străduindu-se să lase cât mai puțin loc între ei. Dedesubt, se întindea un desiș de tulpini uscate, subțiri ca niște bețe, ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Semizeul din bronz și acum face în ciudă trecătorilor, cântându-le din nai frumoaselor despuiate și tratând cu indiferență capriciile anotimpurilor. Cealaltă latură a Teatrului era în stăpânirea unor decoruri uriașe din placaje, a naturii dezordonate din parc, castani, iarbă, molizi și un autobuz în agonie, casare se spune oficial, care își îndeplinea ultima misiune nobilă, adică ascundea elevii să fumeze în voie! Intrarea pentru elevi se făcea prin curtea de sport mărginită cu teatrul. Acum însă a terminat jocurile copilărești
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
tufe. Parcul arăta puțin altfel decât astăzi. Spre bulevard avea aleea mai îngustă și un gard vopsit într-un verde ambrat din sârmă, destul de înalt și iederă cu floricele prinsă de el. Aceiași castani, poate chiar mai mulți și numeroși molizi pitici. Un colțișor de verdeață și aer curat, răspândit de natură chiar în mijlocul tumultului general. Pe alee, din loc în loc, câte un felinar aproape orb, aruncă o lumină ireală< întunericul nopții de iulie s-a născut doar pentru ei, rondoul
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Florile-și va scutura, Iarăși te vei deștepta Sub rotirea norilor În căderea florilor, Sub lucirea stelelor Și la jocul ielelor, Sub frunza stejarilor La glasul isvoarelor. Unde-i crucea de la căi - Nu mai plânge, măi - Cresc ca frații doi molizi - Râzi, puiule, râzi - Unde-s păsări în copaci - Taci, puiule, taci - S-adun fete și flăcăi - Dormi, puiule, hăi! Și cum cântă, cum suspină Glasul codrului o-ngînă, Și cum doina-și tragănă Teiul mi se leagănă, Adormind-o florile Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
viespi, musculițe. Cam o dată la treizeci de secunde înghițeam o insectă. Avea gust amărui și mă gâdila în timp ce bâzâia în josul faringelui. I-am dezvăluit Sabinei că mai ales musculițele conțin proteine. Ajunși în vârf, ne-am aruncat la rădăcina unui molid răcoros. Mi-am scos tenișii și mi-am afundat tălpile printre frunzele de afin. Sabina și-a pus capul în poala mea; cu o mână dibuia printre frunzele verde închis. Culegea bobițele vineții, mă hrănea și pe mine. Buzele mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
uneori am doar reviste. Bene. Rămăsesem la 347. Dezlipesc semnul de carte și citesc: „prin figura țapului revine hircus sacer, animalul simbolic sacru identificat de greci când cu Pan, când cu Dionisos însuși”. Pleoapele cad peste șirul de litere. De după molid apare un țap enorm, negru. De pe spinarea lui, goală, ținându-l de coarnele încolăcite, mă fixează Adelina. Din somn m-a smuls Sabina: îmi penetra nările și urechea stângă cu un fir de sunătoare. Sus, strigoiule! Mai avem o oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fie inima și tot nu te poți opri să nu-i admiri frumusețea. Muntele proaspăt surpat își înalță către nord vârfu-i ascuțit. Pieptul lui e numai o rană. Bătut de soare, în apus, marmura albă se îmbujorează, iar cei câțiva molizi, ce au crescut pe năruituri, se profilează ca dungi întunecate. Muntele pare un monument măreț, răsărit din desișul pădurii de brad ce-l înconjoară. Păreții de piatră de var, năruiți, proaspăt ciopliți, dispar. Coastele văii se dau într-o parte
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pe aceste meleaguri. Totul pornise de la o provocare în grup: că nu poate urca acel versant iar ea îl urmase fără cea mai mică ezitare. S-au scurs neauziți în vârf și s-au trezit pe un podiș întins, printre molizii pitici plantați în rezervație care-i fereau de privirile celorlalți; se opri brusc întorcându-se spre ea; intraseră într-un con de umbră jilavă și ea, își ciocni voit, violent, trupul fremătând de al lui; își lăsă sânii puternici să
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
bronz și acum face în ciudă trecătorilor, cântându-le din nai frumoaselor despuiate din jurul său și tratând cu indiferență capriciile anotimpurilor. Cealaltă latură a Teatrului era în stăpânirea unor decoruri uriașe din placaje, a naturii dezordonate din parc... castani, iarbă, molizi și un autobuz în agonie care acum își îndeplinea ultima misiune nobilă adică... ascundea elevii să fumeze în voie! În prima zi de școală a avut parte de același început plin de emoții trecătoare și cutezanța celorlalți colegilor reprimate brusc
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Parteneriat între MOLID SECURIT SSTEMS, lider în domeniul sistemelor de securitate în estul României și un scriitor grav atins de virusul umorului ?!? Haida de ! Imposibil peste poate! Am apelat la sfaturile familiei și ale colaboratorilor. Cineva a propus să-i prezentăm un avertizor
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
mașină. Singurul pericol îl reprezenta însăși rabla pe patru roți, o vechitură din ‘84 insuficient de sigură pentru protecția aparaturii de protecție. Ca orice bun român am recurs la istorie. Ce relație o fi existat între umor și înaintașii firmei MOLID SECURIT SSTEMS ?! Diogene a apelat la protecția unui butoi, zice unul. Armata unui domnitor din Moldova i-a învins pe turci undeva, nu departe de Pădureni, folosind tactica râsului.Au murit ăia hohotind pe ruptelea ! Umoriștii iubesc câinii, a adăugat
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Concursul internațional Grand Prix de la Radio. Ar trebui urmărit 25 de ore din 24, că la manfișiști nici timpul nu e normal! Nici la această oră, când volumul a apărut, nu știu dacă s-ar merita experimentul unui parteneriat între MOLID SECURIT SSTEMS și bunul nostru amic scriitor, Aurel Bruma.Fie ce-o fi, deși nu cred în chestii de astea, am să arunc cu banul: CAP sau... CÂINE DIZIDENT! VIRGIL DARIE Director General al S.C.MOLID SECURIT SSTEMS “SIGURANȚĂ MAXIMĂ
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
experimentul unui parteneriat între MOLID SECURIT SSTEMS și bunul nostru amic scriitor, Aurel Bruma.Fie ce-o fi, deși nu cred în chestii de astea, am să arunc cu banul: CAP sau... CÂINE DIZIDENT! VIRGIL DARIE Director General al S.C.MOLID SECURIT SSTEMS “SIGURANȚĂ MAXIMĂ îMPREUNĂ” Aurel Brumă este de admirat pentru inteligența scrisului său, domnia sa fiind printre puținii autori care exploatează cuvântul făcând din el sursă de umor. Tudor Popescu BALADĂ PENTRU UN PUI DE GLOABĂ Toc. Mai. Tocmai aceste
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
născut al lui Ierahmeel, au fost: Maaț, Iamin și Echer. 28. Fiii lui Onam au fost: Șamai și Iada. Fiii lui Șamai: Nadab și Abișur. 29. Numele nevestei lui Abișur era Abihail, și ea i-a născut pe Ahban și Molid. 30. Fiii lui Nadab: Seled și Apaim. Seled a murit fără fii. 31. Fiul lui Apaim: Ișei. Fiul lui Ișei: Șeșan. Fiul lui Șeșan: Ahlai. 32. Fiii lui Iada, fratele lui Șamai: Ieter și Ionatan. Ieter a murit fără fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
codre”, afirmă că: „De demult, când neamuri fără țară și fără morminte, tu ne-ai dat adăpost și hrană și apă... ne-ai dat puterea să trecem vămile istoriei. Astăzi s-au ivit altfel de vâlve care îți taie brazii, molizii și stejarii să-i dea arginți. S-au ivit zmei care înghit pădure bătrână și pădure tânără, făpturi care îți spurcă izvoarele. Înfierează pe cei care au potopit vechii codri ai României spunând: „Iartă-mă, codre, că nu te-am
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
o listă proprie de cuvinte slave aflate în limba română, pe care o reproducem. De exemplu: beznă, ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cadouri. În cele din urmă, unul dintre membrii echipei a avut o idee inspirată. „La Școala de Silvicultură avem un butoi plin cu semințe de arbori. Dar nu sunt orice fel de semințe. Acum câțiva ani, se făceau experimente cu molizi hibrizi. Am combinat molidul roșu cu cel alb și cu cel albastru și rezultatul a fost numit molidul american. Noul arbore nu avea caracteristicile pe care le căutam noi, așa că nu l-am putut comercializa. Ne-au rămas multe semințe
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
urmă, unul dintre membrii echipei a avut o idee inspirată. „La Școala de Silvicultură avem un butoi plin cu semințe de arbori. Dar nu sunt orice fel de semințe. Acum câțiva ani, se făceau experimente cu molizi hibrizi. Am combinat molidul roșu cu cel alb și cu cel albastru și rezultatul a fost numit molidul american. Noul arbore nu avea caracteristicile pe care le căutam noi, așa că nu l-am putut comercializa. Ne-au rămas multe semințe și am putea pune
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
avem un butoi plin cu semințe de arbori. Dar nu sunt orice fel de semințe. Acum câțiva ani, se făceau experimente cu molizi hibrizi. Am combinat molidul roșu cu cel alb și cu cel albastru și rezultatul a fost numit molidul american. Noul arbore nu avea caracteristicile pe care le căutam noi, așa că nu l-am putut comercializa. Ne-au rămas multe semințe și am putea pune câteva într-un plic care să conțină și indicații privitoare la dezvoltarea copacului. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
33. 13. Op. cit., p. 141. 14. Op. cit., p. 160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului preșcolar din județul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
depresiunilor de la partea inferioară a rezervației și mai ales în aval de aceasta, apar porțiuni de terenuri cu exces de umiditate. Clima este temperată cu nuanțe subbaltice, verile fiind mai răcoroase, iar iernile bogate în zăpezi, climat ce favorizează dezvoltarea molidului - esență dominantă în cadrul rezervației. Culoarul Moldovei, deschis pe direcția dominantă a vânturilor și tipul de rădăcină trasantă, superficială a molidului, favorizează apariția frecventă a doborâturilor de vânt, care generează condiții diferite de dezvoltare a noilor generații de arbori. In ansamblu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
umiditate. Clima este temperată cu nuanțe subbaltice, verile fiind mai răcoroase, iar iernile bogate în zăpezi, climat ce favorizează dezvoltarea molidului - esență dominantă în cadrul rezervației. Culoarul Moldovei, deschis pe direcția dominantă a vânturilor și tipul de rădăcină trasantă, superficială a molidului, favorizează apariția frecventă a doborâturilor de vânt, care generează condiții diferite de dezvoltare a noilor generații de arbori. In ansamblu, regiunea Munților Giumalău se caracterizează printr-o climă continentală cu nuanțe de excesivitate, cu diferențieri determinate de altitudine, îmbrăcând în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
cuprinse între 1,7-2,9° C. Peisajul din Rezervația Codrul Secular Giumalău este un peisaj natural, care în mare măsură și-a păstrat sălbăticia, fiind foarte puțin alterat de intervenția omului. Există un echilibru între vegetația arborescentă reprezentată predominant de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și stâncărie, care conferă un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]