3,149 matches
-
a lungul istoriei franceze încă de la Revoluție și, într-adevăr, doar într-o anumită măsură. Existaseră deja în cadrul tensiunilor dintre monarhia centralizatoare și feudele puternice aflate în posesia nobilimii. Modelul dominant a înclinat spre centralizare și a fost inițiat de monarhi, continuat de iacobini și completat, cel puțin pe linie politică și administrativă, de Napoleon I. Acestei centralizări, patrimoniul napoleonian și iacobin i-au mai adăugat cel puțin aspirația către standardizarea structurilor politice și administrative dar și culturii și societății. Dacă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
se ferească de orișice prilej ce l ar impinge să facă altminterea”172. Există multă subtilitate în aceste cuvinte rostite cu un aer filosofic. Tânăra dezvăluie apoi detaliat istoria personală: a respins căsătoria cu regale Scoției, cerută de tatăl ei, monarh al Angliei, din teama că bătrânețea acestuia ar împinge-o spre păcat. Menționează că a venit la Roma, în taină, cu o bună parte din comorile părintești (fata știe, cu diplomație, să introducă aceste detalii, doleanța ei admirabil susținută verbal
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dinamică și diplomată, marchiza, pe lângă abilitatea în păstrarea fidelității, se remarcă, în absența soțului, prin dexteritatea de a conduce un întreg domeniu, cunoaște toate tainele culinare și manierele ospitalității, după uzanțele sociale ale timpului, îl primește cu onoruri pe distinsul monarh. Perspicace, intuiește finalitatea vizitei, își menține echilibrul în această situație de asediu al propriei persoane și învinge, ca orice femeie educată, pe tărâmul diplomației, prin puterea cuvântului. Matroană nu doar a domeniului propriu, ci și a corpului și a întregii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Delfi, un loc unde să-și expună capodopera, care o reprezenta pe iubita lui. N-ar fi făcut bine Crates ca mai degrabă să-l laude pe Praxiteles pentru faptul de a fi Înălțat aici, alături de statuile aurite ale acestor monarhi, statuia aurită a unei curtezane? În felul acesta, artistul Înfiera bogăția, dovedind astfel că ea nu posedă nimic de admirat, nici de respectat. Regii, precum și Înalții demnitari ai cetăților ar trebui să facă ofrande În numele justiției, al Înțelepciunii, al mărinimiei
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se ferească de orișice prilej ce l ar impinge să facă altminterea”172. Există multă subtilitate în aceste cuvinte rostite cu un aer filosofic. Tânăra dezvăluie apoi detaliat istoria personală: a respins căsătoria cu regale Scoției, cerută de tatăl ei, monarh al Angliei, din teama că bătrânețea acestuia ar împinge-o spre păcat. Menționează că a venit la Roma, în taină, cu o bună parte din comorile părintești (fata știe, cu diplomație, să introducă aceste detalii, doleanța ei admirabil susținută verbal
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dinamică și diplomată, marchiza, pe lângă abilitatea în păstrarea fidelității, se remarcă, în absența soțului, prin dexteritatea de a conduce un întreg domeniu, cunoaște toate tainele culinare și manierele ospitalității, după uzanțele sociale ale timpului, îl primește cu onoruri pe distinsul monarh. Perspicace, intuiește finalitatea vizitei, își menține echilibrul în această situație de asediu al propriei persoane și învinge, ca orice femeie educată, pe tărâmul diplomației, prin puterea cuvântului. Matroană nu doar a domeniului propriu, ci și a corpului și a întregii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a fi admirat”, spune lexicografa María Moliner. Ea duce la un comportament exagerat, pentru că are la bază o răsturnare greșită a ierarhiei contextelor. Imaginea publică e mai importantă decât cea reală. Cronicile spun că, atunci când erau Îndepărtați de la curte, curtezanii monarhilor absoluți mureau de melancolie. În realitate, mureau din cauza orgoliului rănit. Nevoia de titluri și demnități oferă un spectacol caraghios. Să privești cum se ridică soarele deasupra orizontului e Înduioșător, dar să asiști la deșteptarea Regelui Soare, la palatul Versailles, e
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
vestit lumii prin hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia Unirea tuturor Românilor sub sceptrul regelui desrobitor Ferdinand I (s.n. C.M.)"266. Dar Ferdinand nu mai era personajul principal al unirii, ca în deceniul anterior. Semnificațiile evenimentului erau desprinse de persoana monarhului, particularul și regionalul topindu-se în marea sagă a neamului, în formula "toți românii". Timpul, spațiul și faptele ieșeau astfel din istorie, pentru a lăsa locul unei metafore atemporale. Reperele cronologice fiind tratate ca semne divine, ca niște sensuri confirmate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1525). Ca în Memoriile lui Hadrian, alesese un protagonist homosexual sortit să dobândească faimă oricât de trecătoare prin manipularea puterii masculine: personalitatea filosofului-medic renascentist din epoca habsburgică a împăratului Carol V. În acea epocă, un asemenea om putea rivaliza cu monarhii și oamenii de stat. Tranziția de la Hadrian la Zenon a fost relativ lină, așa cum nota Yourcenar însăși în două seturi de comentarii pe marginea Pietrei filozofale. Cu toate acestea, cele două cărți sunt foarte diferite, așa cum Marguerite a menționat în
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
curte devine, ca și astrologul fiului regelui Eric. Între timp Henri-Maximilian moare lângă Siena și Zenon se îndreaptă spre Paris, către curtea Caterinei de Medici, luându-și multe alte nume false și făcând mai multe ocoluri. Dar nici chiar un monarh atât de puternic precum era Caterina de Medici nu poate împiedica distrugerea ultimei lui lucrări filosofice eretice. Consternat să descopere că a suferit un eșec, Zenon se hotărește să pună capăt vieții de peregrinări și să se întoarcă în Bruges-ul
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
către celelalte zone spre care converg interpretări din cele mai diferite. Întâi de toate, spre zona satirei, nu doar a celei politice care îndreptățește afirmația că Apokolokyntosis ar reprezenta un "pamflet politic" (prin ironiile de substanță la adresa falsei opoziții dintre monarhul bun, rex, și cel rău, tyrannus), ci și a persiflării anumitor caste, cum e cea a filozofilor ale căror dispute îi fac să se înțeleagă, în limbaj senecan, tot atât de greu ca și orologiile -, a istoricilor cărora le vine imposibil să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
politica prin-tr-o serie de reforme în momentul în care Imperiul începea să-și manifeste tot mai expresiv condițiile dezastruoase în toate domeniile: administrativ, financiar, constituțional, militar și spiritual. Instituirea tetrarhiei (293), ca posibilitate politico-militară de a redresa Imperiul, prevedea absolutizarea monarhului care domnea din voință divină și nu populară; de aici și o ulterioară accentuare a sacralității dominus, exprimată prin forme exterioare de conotație rituală. Factorul religios nu putea fi ignorat de la reorganizarea Imperiului unde, absolutismul teocratic inaugurat de Dioclețian a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
rămânea unicul împărat. În contextul cunoscutei și eficientei activități politico-religioase a lui Constantin se afirma și teoria eusebiană a unui basileus pământesc, ca delegat al lui Dumnezeu, care era un basileus ceresc. O atare ideologie imperială nu mai implica sublimarea monarhului, ci pe aceea a monarhiei în sine. Deși aici lipsește conținutul idei elenistice despre putere, totuși devine tot mai explicită transformarea conceptuală de la împărat-zeu, la împărat prin harul lui Dumnezeu. De acum monarhul va fi considerat sub acest aspect de către
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
atare ideologie imperială nu mai implica sublimarea monarhului, ci pe aceea a monarhiei în sine. Deși aici lipsește conținutul idei elenistice despre putere, totuși devine tot mai explicită transformarea conceptuală de la împărat-zeu, la împărat prin harul lui Dumnezeu. De acum monarhul va fi considerat sub acest aspect de către Biserică și va dobândi privilegii tot mai mari, chiar și particulare. Distincția netă între conceptul de împărat-zeu și cel de împărat prin harul lui Dumnezeu de-a lungul timpului va fi supusă multor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
considerat sub acest aspect de către Biserică și va dobândi privilegii tot mai mari, chiar și particulare. Distincția netă între conceptul de împărat-zeu și cel de împărat prin harul lui Dumnezeu de-a lungul timpului va fi supusă multor abuzuri din partea monarhilor, care vor tinde să revină la vechea formulă chiar și sub o mască creștină, prin închinarea (prosternarea) în fața monarhului sau legendele monarhilor tămăduitori din regatul franc al evului mediu etc. Conciliul de la Arelate (314) ne prezintă, în documentele sale, deciziile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
conceptul de împărat-zeu și cel de împărat prin harul lui Dumnezeu de-a lungul timpului va fi supusă multor abuzuri din partea monarhilor, care vor tinde să revină la vechea formulă chiar și sub o mască creștină, prin închinarea (prosternarea) în fața monarhului sau legendele monarhilor tămăduitori din regatul franc al evului mediu etc. Conciliul de la Arelate (314) ne prezintă, în documentele sale, deciziile disciplinare care ne mărturisesc începutul compromisurilor dintre organismele civile și cele ecleziastice. În canonul 3 citim: Iar cei care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și cel de împărat prin harul lui Dumnezeu de-a lungul timpului va fi supusă multor abuzuri din partea monarhilor, care vor tinde să revină la vechea formulă chiar și sub o mască creștină, prin închinarea (prosternarea) în fața monarhului sau legendele monarhilor tămăduitori din regatul franc al evului mediu etc. Conciliul de la Arelate (314) ne prezintă, în documentele sale, deciziile disciplinare care ne mărturisesc începutul compromisurilor dintre organismele civile și cele ecleziastice. În canonul 3 citim: Iar cei care refuză să ia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
aveau organele puterii executive față de celelalte două: legislativă și judecătorească. Puterea executivă după cum se prevedea la art. 39 era încredințată Regelui, însă funcția executivă în stat îi aparținea guvernului. De asemenea, conform acelorași reglementări constituționale (art. 34 și art. 88) monarhul împreună cu Reprezentanta Națională, formată din Senat și Adunarea Deputaților, exercita și puterea legislativă. Practic trei factori aveau inițiativa legilor (art. 35). Regele, totodată, mai avea dreptul de a promulga sau sancționa legile, dar și dreptul de veto la proiectele legislative
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a promulga sau sancționa legile, dar și dreptul de veto la proiectele legislative adoptate de Corpurile legiuitoare (art. 88). Potrivit articolului 90, putea să dizolve „ambele Adunări deodată sau numai una din ele”. Concomitent făcea și convocarea electoratului. Printre altele monarhul avea dreptul de a numi și revoca pe membrii guvernului, confirma în funcțiile publice, potrivit legilor, pe cei care erau numiți, de asemenea iniția și regulamentele necesare executării legilor. După cum se subînțelege, prevederile constituționale cu certitudine îngăduiau monarhului posibilitatea de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Printre altele monarhul avea dreptul de a numi și revoca pe membrii guvernului, confirma în funcțiile publice, potrivit legilor, pe cei care erau numiți, de asemenea iniția și regulamentele necesare executării legilor. După cum se subînțelege, prevederile constituționale cu certitudine îngăduiau monarhului posibilitatea de a controla totul în statul român, inclusiv faptul că el era și capul oștirii, deci comandantul suprem al armatei (art. 88). Pentru un rege ambițios, inteligent și fără scrupule, ce dorește cu orice preț să controleze și să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
controleze și să dețină puterea, cu promptitudine va specula prevederile constituționale ce îi vor înlesni acțiunile în erodarea edificiul statal, realizat în urma sacrificiilor generației anului 1918, consfințite prin Constituția din 1923. Din păcate, România a avut parte de un asemenea monarh, viitorul rege Carol al II-lea. Iată cum îl caracteriza Regina Maria, mama sa: „/.../ avea într-însu un tainic imbold la domnie, de a subjuga și de a impune restricții /.../, brutal și încăpățânat /.../, impetuos, tiranic /.../, răsfățat și îngâmfat, simț practic, bun
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
practic, a întreprins o adevărată „curățenie” în anturajul Palatului. Treptat, vechiul personal a fost înlocuit cu oameni loiali și servili, care în scurt timp se vor constitui într-un grup privilegiat, devenind o nouă Camarilă, cu aceleași „tare” ca ale monarhului (rapacitate și aviditatea după îmbogățire și trai bun), ce a făcut vogă în perioada domniei lui Carol al II-lea. În frunte ei, era poziționată chiar „Duduia”. Între altele, aceeași Elena Lupescu, care îl inspira în alegerea privilegiaților în funcții
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Principala menire a agenturii consta în receptarea din și la timp a calităților și defectelor oamenilor politici, pentru a-i utiliza și manevra în scopurile sale, în același timp pentru a influența evoluția, cursul politic al țării, ca și comportamentul monarhului. Carol al II-lea a urmărit în mod constant o conducere unipersonală, motiv pentru a-i îndepărta pe toți cei care îi „stăteau în cale” sau îi stinghereau tentativele sale pentru a domina în mod autoritar. Nu a cruțat nici
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
chiar de la instaurarea pe tron, Carol reușește să anihileze și să îi pună la respect pe toți oponenții săi, obținând victorie după victorie contra lor. Inconsecvențele și slăbiciunile politicienilor români au fost probate în regresul și decăderea regimului democratic. Însuși monarhul alimenta aceste slăbiciuni. Iuliu Maniu apreciat drept politicianul inflexibil și cu coloană vertebrală în politica românească, campion și apărător al democrației, a „pertratat” destul de copios la revenirea lui Carol Caraiman pe tronul țării. A participat la mașinațiuni în acest sens
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de neagresiune dintre partidul său și Mișcarea Legionară în noiembrie 1937 dovedește aceleași metehne politicianiste pentru „Sfinxul de la Bădăcin”. Nici această acțiune nu a dus la lucrurile scontate de fruntașul național-țărănist. Dimpotrivă, a fost un prilej care a ușurat mașinațiile monarhului în impunerea dictaturii în statul român. Nici statutul de rege și nici înaintarea în vârstă nu l-au schimbat pe Carol al II-lea în structura și caracterul lui, rămânând cu aceleași apucături pe care le avea ca prinț. După ce
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]