1,112 matches
-
ÎMPOTRIVA DOMINAȚIEI LUI LUDOVIC AL XIV-LEA (1660-1715) ■ După tratatele de la Westfalia, în Franța se instalează modelul de monarhie absolută. Fondată în același timp pe ierarhia feudală, pe ideea romană de stat personificată de suveran și pe ungerea divină, puterea monarhică se afirmă datorită existenței unei birocrații recrutate din rîndurile burghezilor magistrați. Absolutismul se manifestă în economie; puterea monarhică controlează producția, favorizează comerțul interior și pe cel de peste mări și creează un imperiu colonial. El este strîns legat de dorința de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
monarhie absolută. Fondată în același timp pe ierarhia feudală, pe ideea romană de stat personificată de suveran și pe ungerea divină, puterea monarhică se afirmă datorită existenței unei birocrații recrutate din rîndurile burghezilor magistrați. Absolutismul se manifestă în economie; puterea monarhică controlează producția, favorizează comerțul interior și pe cel de peste mări și creează un imperiu colonial. El este strîns legat de dorința de a controla viața religioasă: lupta împotriva practicilor considerate disidente (jansenismul 67 si chietismul 68), încercarea de a extirpa
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Edictului de la Nantes, dar și intrînd în conflict cu papalitatea pentru afirmarea "libertăților Bisericii galicane". În sfirșit, absolutismul se extinde în domeniul artelor, unde regele susține idealul clasic, Versailles devenind astfel simbolul unei estetici care va servi drept model Europei monarhice. Absolutismul regal este inseparabil de o încercare de supremație în Europa. Ludovic al XlV-lea va fi astfel implicat în mai multe războaie împotriva vecinilor săi. Europenii se coalizează împotriva lui pentru a se opune poftei sale nemăsurate de cuceriri
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
poliție și finanțe îl reprezintă pe rege în provincie: ei îi supraveghează pe funcționari, pe președinții tribunalelor, mențin ordinea, se ocupă de problemele de aprovizionare, de poduri și drumuri sau veghează asupra repartizării și perceperii impozitelor. Principali agenți ai centralizării monarhice, ei reprimă fără milă tendințele de independență ale nobilimii, ale suitelor princiare, ale parlamentelor, ale funcționarilor, ale adunărilor provinciale sau ale orașelor. Modelul monarhiei absolute pe care Ludovic al XIV-lea intenționează să-1 impună are totuși limite. Mai întîi în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-și afirma atotputernicia îl face pe Ludovic al XIV-lea să intervină în lomeniul economic și să lupte în dommiul religios. Aceasta l împinge, de asemenea, să favorizeze o estetică care va asigura triumful idealului clasic. Clasicismul, exprese a idealului monarhic al lui Ludovic al XIV-lea În timp ce în statele ciolice din Europa de sud sau de pe dommiile Habsburgilor se dezvoltă barocul, Franța de după 1660vede, dimpotrivă, triunfind clasicismul. Întemeiat în cursul secoiilui al XVI-lea pe imtarea anticilor, moștenitor al artei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
instaurat în societăți încă narcate de moștenirea medievală, în care particularismele sînt puternice și unde nu există acea burghezie evoluată care serveșe de fundament social tentativei lui Ludovic al XIV-lea. Imitarea aparențelor este mult mai ușoară, începînd cu ceremonialul monarhic pînă la "bunul gust" pe care se sprijină construcția reședințelor regale. Pentru toți suveranii din Europa, Versailles devine un model de imitat, ca și piețele din Paris, aranjate în jurul statuii Regelui-Soare, sau portretele maiestuoase ale lui Hyacinthe Rigad. Încă de la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mai importantă, Spiritul legilor (1748) face din el precursorul științelor politice. Autorul studiază în această lucrare diferitele forme de guvernare și principiile pe care acestea se sprijină: guvernarea republicană bazată pe virtute, guvernarea despotică, al cărei resort este frica, guvernarea monarhică reglementată de legi și care se sprijină pe onoare. Montesquieu preferă această ultimă formă de guvernare. Luînd sistemul britanic drept model, el teoretizează funcționarea, scoțînd în evidență faptul că libertatea este asigurată prin separarea puterilor în stat: executivul, legislativul și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
afirmă Montesquieu. Europa este "... un stat format din mai multe provincii", declara Rousseau, în timp ce Voltaire, insistînd asupra aspectelor de civilizație care pot să pună bazele unității, descrie Europa "ca un fel de Republică imensă, împărțită între mai multe state, unele monarhice, altele mixte, altele aristocratice, altele populare, dar toate în strînsă legătură unele cu altele, toate avînd același fond religios, toate avînd aceleași principii de drept public și politice, necunoscute în alte părți ale lumii". În acest context iau naștere proiectele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din secolul al XVIII-lea, nu-și poate rezolva atît de ușor problema socială. Principalul clivaj social al Franței din 1789 și care va dura încă mai mult în restul Europei este cel ce separă aristocrații, beneficiari tradiționali ai statului monarhic, de burghezia formată de noii îmbogățiți care intenționează să ajungă în vîrful piramidei sociale. Această opoziție are caracteristici diferite în funcție de participarea aristocrației la dezvoltarea economică. Într-o țară ca Marea Britanie, nobimilea care participă la îmbogățirea provocată de dezvoltarea comercială, are
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
face din el împăratul ereditar al Republicii Franceze, sub numele de Napoleon I. Revoluția ia sfirșit odată cu abandonarea cuceririi sale esențiale: libertatea politică. În sfirșit, Consulatul reprezintă un început de sinteză între principiile noi, proclamate în 1789, și vechile principii monarhice, bazate pe autoritate și centralizare. Or, Europa va cunoaște, cu ocazia războaielor imperiale, inovațiile Franței revoluționare tocmai sub această formă a sintezei napoleoniene. Napoleon modifică relația dintre Franța și Europa. Nu mai este vorba de înfruntarea dintre două concepții ale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
imperiale, inovațiile Franței revoluționare tocmai sub această formă a sintezei napoleoniene. Napoleon modifică relația dintre Franța și Europa. Nu mai este vorba de înfruntarea dintre două concepții ale societății europene, ci de un imperialism care se lovește de o Europă monarhică. Armatele imperiale vor constitui totuși mijlocul de modernizare a unei mari părți a continentului. Capitolul 16 EUROPA NAPOLEONIANĂ (1804-1815) ■ Din 1803, Bonaparte reia războiul împotriva Angliei. Avîndu-și originea în dorința de dominație a lui Napoleon, pînă în 1815 războiul nu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Piemontul, teritoriul genovez, Toscana și o parte din statele papale, între care și Roma. Chiar în afara teritoriilor franceze, Napoleon domnește asupra regatului Italiei, unde îl reprezintă pe fiul său vitreg, Eugene de Beauharnais, și asupra Provinciilor Illyrice. Împăratul acordă titlurilor monarhice o importanță atît de mare încît nici o hotărîre nu poate fi luată fără girul său. În celelalte state din care suveranii au fost alungați, membrii familiei Bonaparte poartă pe cap coroane, ajutați și supravegheați de înalți funcționari veniți din Franța
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
imperiale se îndepărtează din ce în ce mai mult de aspirația revoluționară. Chiar dacă "Marea națiune" continuă să apară ca pionier al modernității, acest aspect ia mai mult forma despotismului luminat decît aceea a unei țări care, în 1793, declanșa războiul popoarelor împotriva regilor. Tendința monarhică a Imperiului se accentuează începînd din 1807. Din ce în ce mai infatuat și mai sigur pe el, Napoleon nu mai crede decît în forță și în frica pe care o inspiră. Concesiile pe care a trebuit să le facă moștenirii democratice a Revoluției
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
numele de Universitate și care se află sub autoritatea directă a unui mare Maestru depinzînd direct de împărat. Franța imperială este dotată cu un regim despotic care amintește mai mult monarhia absolută decît practica adunărilor revoluționare. Pînă la urmă, cursul monarhic al regimului imperial devine din ce în ce mai evident. După ce și-a repudiat soția, pe Josephine, care nu i-a dăruit un urmaș, împăratul se căsătorește în 1810 cu arhiducesa de Austria, Maria-Luiza. Născut în 1811, fiul lor, regele Romei, pare să asigure
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
modernizarea economică, beneficiază de reformele sociale care stabilesc egalitatea în fața legii și face cariere prestigioase în armată sau în domeniul funcțiilor publice. Cît despre țărănime, aceasta devine proprietara pămînturilor pe care le cultivă și beneficiază de desființarea iobăgiei. În ciuda tendinței monarhice a regimului imperial, Napoleon apare deci în ochii vechii aristocrații europene ca un revoluționar gata să zdruncine din temelii întreg continentul. Moștenitor al spiritului universalist din secolul al XVIII-lea, la început, Napoleon consideră că oamenii sînt asemănători în orice
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al XVII-lea și în secolul al XVIII-lea și-a găsit naționalismul primii săi susținători reali în rîndurile burgheziei. La începuturile sale, statismul putea fi considerat aproape naționalist, întrucît marginile sentimentului "naționalist" erau adesea mai strîmte decît hotarele statului monarhic; naționalismul prematur riscă să se cristalizeze în jurul unei entități etno-teritoriale prea mici. (Immanuel Wallerstein, Sistemul mondial modern, Ed. Meridiane, București, 1992, Vol. I, pp. 203-229; Fernand Braudel, Timpul lumii, Ed. Meridiane, București, 1989, vol. I, pp. 52-56). 3 Cuvîntul "cultura
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
229 La est: Rusia și Polonia prevestesc noi dezechilibre europene............................................230 Capitolul 11 Europa coalizată împotriva dominației lui Ludovic al XIV-lea (1660-1715)...............................235 Instalarea tipului de monarhie absolută............................236 Absolutismul economic....................................................240 Absolutismul religios........................................................242 Clasicismul, expresie a idealului monarhic al lui Ludovic al XIV-lea.............................................245 Politica europeană a lui Ludovic al XIV-lea și războiul de succesiune..............................................248 Războiul cu Olanda...........................................................250 Ludovic al XIV-lea față în față cu Liga din Augsburg..................................................251 Succesiunea spaniolă........................................................255 Sfîrșitul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
stinge� [De la democra?ie en Amerique (1840), Union g�n�rale d'�ditions, Paris, 1963, p.337]. Ceea ce este adev?raț pentru Statele Unite este cu at�ț mai mult adev?raț pentru Fran?a �n care centralizarea, realizat? de statul monarhic cu mult �nainte de Revolu?ie, a distrus corpurile intermediare ?i a accentuat pasiunea egalitar? a cet??enilor, merg�nd p�n? la ruinarea �n r�ndul opiniei a ideii de libertate. �Aceast? form? particular? a tiraniei care se nume
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
balcanice, viguroase și în plin avânt, care erau cât se poate de dispuse să se întoarcă cu fața spre noi și să ne deschidă piețele lor de desfacere. Contrastul între statul național și puterea dinastică, între ideea democratică și ideea monarhică trebuia să fie soluționat, și, ca de obicei, nu ne aflam de partea cea bună. Regele Carol 29 i-a declarat unuia dintre reprezentanții noștri diplomatici că el încheiase alianța cu noi30 cu condiția ca noi să păstrăm conducerea*, dar
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
îl inversează pe cel al operei lui Stendhal Le rouge et le noir. Simbol al principalelor opțiuni profesionale și existențiale din epoca postnapoleoniană - armata și preoția - în lucrarea romancierului francez, cele două culori par să reprezinte de data aceasta regimul monarhic și cel republican. Apropierea de Stendhal se face simțită și în modul direct, nemijlocit, de a intra în contact cu istoria privită de la mică distanță, fără perspectiva care ar permite aprecierea de ansamblu a evenimentelor. Cetățenii romani percep realitățile dictaturii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Drama istorică tratează momentul instalării republicii romane în 509 a. Chr. prin alungarea regelui Tarquinius Superbus de către forțele coalizate în jurul lui Lucius Iunius Brutus. Fostul suveran nu apare însă pe scenă, accentul căzând asupra tentativei eșuate de restaurare a regimului monarhic, la care participă doi fii ai lui Brutus, și a execuției publice a conjuraților decisă de consulul în exercițiu, intransigent cu propriii urmași. Autorul pornește de la două surse antice menționate în treacăt pe parcursul piesei, fără trimiteri exacte : primele două cărți
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
statul minimal vor fi teme de bază, alături de mai vechile idei despre garantarea proprietății și a libertăților (economică, religioasă, de conștiință și de expresie). Lucrul acesta nu s-a petrecut, însă, peste tot în lume; imperiile conservatoare au menținut absolutismul monarhic încă multă vreme (otomanii au adoptat prima constituție la 1876, iar rușii abia în 1906). În spațiul românesc, arondat politic puterilor vecine, evoluția organizării statale s-a produs, începând de pe la 1740, sub oblăduirea domnitorilor fanarioți (Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Scarlat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
continuatorul tradiției domești din statele feudale românești. Regalitatea și-a consolidat pozițiile de putere în 1938, odată cu instaurarea dictaturii carliste, inspirată de ideile doctrinei corporatiste. Atunci a fost impusă o nouă lege fundamentală (plebiscitată la 24 februarie), ce consacra "misionarismul monarhic", eliminarea pluralismului politic (înlocuit de Frontul Renașterii Naționale partid unic condus de însuși Carol al II-lea) și distrugerea vieții parlamentare, preeminența îndatoririlor cetățenilor în raport cu drepturile lor și creșterea la 30 de ani a vârstei pentru exercitarea dreptului de vot
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
naturii regimului politic este pentru Dana Tofan funcția de mediere a Președintelui. Autoarea emite o opinie extrem de interesantă ce merită a fi semnalată: articolul respectiv ar fi un "pact" între două viziuni politice din Adunarea Constituantă, cea republicană și cea monarhică, aceasta din urmă fiind justificată datorită faptului că Președintele, ca și monarhul constituțional, nu poate avea o apartenență politică 21. Constanța Călinoiu și Victor Duculescu afirmă fără echivoc faptul că România este o "republică semi-prezidențială" datorită modului în cae sunt
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a viabilității lui ne-ar recomanda să-l preluăm. Caracterul conjunctural al Constituției din '91 a fost remarcat și de către Andrei Cornea, ce sesiza mai multe elemente care au determinat opțiunea pentru semiprezidențialismul nostru post-decembrist: "lupta împotriva ideii de restaurație monarhică, suspiciunea față de unguri, ochiadele tot mai insistente făcute partidelor naționaliste, reținerile față de proprietatea privată" și "legitimizarea și întărirea "regimului Iliescu"". A rezultat "o combinație de naționalism și patriotism civic, de liberalism și etatism și mai ales faimosul "semi-prezidențialism", născocit anume
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]