1,681 matches
-
în Cronica lui Thomas Tuscus, în anul 1271, adică la sfârșitul recensământului, care, chemată în ajutorul Boemiei de către Ottokar, a intrat în conflict cu prusienii, demonstrează această situație de fapt și confirmă existența unui voievodat moldovean, sub ochii și dominația mongolă în acest an, cu toată contestarea lui de către Mihail Dan. Textul documentului citat este clar și nu are nevoie de nici un comentariu. „Burtenos et infideles sibi in adjutorium vocat, sed Deo disponente Brutenis ac Blacis inter se discordantibus suo rex
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
avut loc fără ca să fi angajat și pe aceea a tătarilor. O ridicare la oaste și plecarea acesteia peste hotare, fără știrea tătarilor și alături de ei, este inadmisibilă și de neconceput din punct de vedere al realității istorice. Deoarece stăpânirea mongolă era efectivă și simțită nu numai de români, ci și de clerul catolic, Ordinul Minoriților Sf. Francisc, adică al Franciscanilor, luând locul Dominicanilor, chiar la creștinarea cumanilor organizați în șapte seminții și așezați în Ungaria, Transilvania și Banat. Și Ladislau
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
revăzut locurile de pe care au plecat în această a doua mare invazie a Transilvaniei și Ungariei. Numai un nobil maghiar, Omodeus, a tăiat cu oastea sa așa de mulți dintre ei, încât a putut alege și capetele a zece căpetenii mongole, pe care le-a prezentat regelui. În urma unor asemenea acte, socotite de mare vitejie de către rege, Coroana Ungară a răsplătit secuii din Trascău, refăcându-le cetatea și mutând în ea sediul scaunului de la Turda var - de la 12 km. distanță - cu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
refuzat. După o judecată sumară, capul bătrânului emir a căzut dintr-o lovitură de sabie, în drum. A fost luat apoi și dus lui Toctai. Dar marele han, mâniat că acesta îndrăznise să verse sângele unui așa de mare luptător mongol, a dat ordin să i se taie și lui capul. Așa s-a sfârșit cu această mare personalitate militară și politică mongolă, care a legat și a dezlegat nodurile politice ale Hoardei de Aur și a condus efectiv, Emiratul Crimeii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și și-a continuat drumul în Balcani prin Poarta Dunării de la viitoarea Oblucița. În Dobrogea a ocupat mai întâi Isaccea „oraș al țării vlahilor”, după geograful arab Abulfeda, a desființat thema bizantină existentă aici și a înființat în loc, un emirat mongol sub conducerea unui alt fiu al său. Apoi, în urmărirea așilor sau messageților de peste Istru, care nu sunt decât alanii creștini în număr de 16.000 de luptători din oastea lui Nogai, fugiți dinaintea lui Toctai, de pe văile Nistrului și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
alani, numiți în unele izvoare și tătari creștini, care, chemați de episcopul de Vicina, au intrat îndată în serviciul Bizanțului, Toctai a desființat în înaintarea sa vijelioasă stăpânirea bizantină de la Vicina și a arborat pe zidurile cetății Iamga-ua, semnul dominației mongole, pe care-l vom găsi și la anul 1340. Bulgaria, Vidinul și Serbia au fost lăsate pe seama lui Burluc, alt frate al său, care, ajuns la Târnovo, interveni la marele han pentru a-l numi țar, în locul lui Smilec, pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fie întrerupt pentru un timp, așa cum s-a întâmplat, de altfel, și cu acela din întregul bazin al Mării Negre. Distrugerile porturilor maritime și dunărene, cu nimicirea negustorilor din timpul luptelor interne, au produs mari dificultăți populațiilor înconjurătoare și implicit statului mongol. Suferințele, mărite de o secetă cumplită, trei ani la rând, și completate de o boală a cailor, i-au determinat pe locuitorii aflați în sânul Hoardei de Aur să-și vândă copiii negustorilor străini, care-i transportau și-i revindeau
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
numai pentru negustorii musulmani și continuarea persecutării genovezilor din Caffa și alte emporii ale lor, învinuiți că fură copiii de mongoli și-i vând ca sclavi, nu au remediat rănile grele, provocate de război. Viața economică internă a marelui Imperiu Mongol, zdruncinată, a produs consecințe nefaste asupra Țărilor Românești, în Sud-Estul european și în Imperiul Bizantin, unde bandele turcești aduse de mongoli, pătrunseseră până Anatolia, în anii 1300-1302, până sub zidurile capitalei. Debarcarea Campaniei catalane, sub conducerea lui Roger de Flor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
dintre români și tătari, sub marea personalitate a lui Nogai, nume de la care populația Moldovei a păstrat până astăzi cuvântul nogaică, pentru cravașa folosită de cavaleria moldovenească. Merită menționat, de asemenea, ca aparținând aceleiași perioade de fricțiuni dintre genovezi și mongoli, alcătuirea unui lexicon cuman și persan cu o traducere latină, în Crimeea, scris în anul 1303, care cuprinde o serie de termeni orientali, cunoscut astăzi sub titlul de Codex cumanicus. Operă a unui genovez negustor sau misionar franciscan, Codex-ul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
locuitorii de religie ortodoxă, numiți schismatici, i-a lipsit de cel mai prețios sprijin din partea românilor din Transilvania și Maramureș, pe care i-a aruncat, din punct de vedere moral, în tabăra celor de dincoace de Carpați, aflați sub suzeranitatea mongolă. Românii din Transilvania, aflați sub suzeranitatea Coroanei Ungare făceau front comun cu voievodul Ladislau Kan, deținător provizoriu al coroanei, aflat în lupte cu toți ceilalți pretendenți. Maramureșenii, organizați într-un voievodat, sub voievodul Mauriciu, în anul 1299, după o sută
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și schismatici, și puși sub supravegherea arhiepiscopului de Strigoniu. Românii din Țara Severinului, din cnezatele lui Ioan și Farcaș și din voievodatul lui Litovoi, uniți sub sceptrul lui Ioan Tugomir, marele voievod al Țării Românești de la Argeș, aflați sub dominația mongolă, nu se puteau încă măsura în putere cu suzeranii lor. La fel, nu se gândeau la așa ceva nici moldovenii cu marele lor voievod Mușat, care, fiind în relații de prietenie cu Ladislau Kan, voievodul Transilvaniei, aveau să intre în conflicte
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
papei a răsunat ca un strigăt în pustie și aceiași bulgari își permiteau să jefuiască în voie pe negustorii genovezi, în martie 1316, în același oraș de pe teritoriul Moldovei. În Imposicio Officii Gazariae, printre daunele cauzate genovezilor în țările împăratului mongol, sunt amintite și acele de la Cetatea Albă. Ele au contribuit, în cele din urmă, la ruperea relațiilor diplomatice în 22 martie 1316 dintre Genova și stăpânul de la Maocastrum. Despre o stăpânire efectivă a țarului bulgar Svetoslav la nordul Dunării și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
decembrie 1299, iar aceea a lui Abulfeda că, în anul 1321, Cetatea Albă s-ar afla „în țara bulgarilor și a turcilor” este contrazisă de realitatea geografică și de stăpânirea lui Uzbek, care a înlocuit pe toți necredincioșii, punând tamgaua mongolă pretutindeni. S-a neglijat, apoi, știrea că Vicina depindea, în 1318, de vicariatul catolic din Tartaria Aquilonară sau septentrională și nu s-a observat textul din același geograf Abulfeda, care precizează în același an, 1321, că „Isaccea este un oraș
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
posibil ca Cetatea Albă, de la limanul Nistrului, să fie în țara bulgarilor? Discuțiile sunt inutile. O asemenea stăpânire nu o tolera Uzbek, ale cărui trupe erau prezente, în anul 1319, sub zidurile Adrianopolului, deci, în timpul vieții lui Svetoslav. Punerea trupelor mongole în mișcare la Răsărit de Carpați a prilejuit izbucnirea, în chiar anul 1319, a unor noi răscoale. Profitând de această stare de lucruri, Basarab, înțeles cu doi voievozi români din Transilvania, în afară de fiii lui Ladislau, cu Ioan, fiul lui Teodor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu poate fi vorba, căci el își întinsese stăpânirea în dauna regelui ungar. Problema aceasta era cea mai greu de rezolvat de către Coroana ungară. Pentru a-i înfrânge pe tătari, se impunea neapărat o colaborare cu românii, aflați sub suzeranitatea mongolă. Dar cum se putea face așa ceva când românii schismatici de pretutindeni, chiar și din Transilvania, erau obiectul unor agresiuni de ordin spiritual și umiliri săvârșite de către dregătorii feudali ? Faptele creaseră o stare de animozitate de neîmpăcat, care era alimentată mereu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
înlocuirea lui Basarab, de care era legată alungarea tătarilor, și nu Banatul Severinului. Pusă astfel problema, era și normal că o colaborare a românilor în acest scop cu regele ungar era exclusă. Ba mai mult, ea a aruncat în tabăra mongolă toată suflarea românească. Rezultatul, care a fost obținut în confruntarea de la Posada, era de așteptat. Ajutat de tătari și, probabil, și de moldoveni Ivanco Basarab a demonstrat, în desfășurarea lui de forțe, că românii sunt sătui de suzerani. Pierderea bătăliei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
făcută trebuia să fie învățată bine de către toți sfetnicii regali de la Buda. De aceea, în viitoarele campanii împotriva mongolilor a fost necesar să fie atrași și cointeresați românii de pretutindeni. Căci, chiar dacă se putea obține o victorie decisivă, lichidarea suzeranității mongole și, mai ales, instaurarea uneia noi asupra celor două țări românești de dincoace de Carpați erau în funcție și de voința acestora. Situația rămânea, astfel, neschimbată și după această campanie. „Un raport vrednic de crezare” − „relatio fide digna” − scris de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de către papa Ioan al XXII-lea, în 4 octombrie 1332, prin ordinul trimis arhiepiscopului de Strigoniu. Dar sfințirea lui, abia în 27 octombrie 1334 denotă imposibilitatea de a-și fi putut lua rolul în serios pe aceste plaiuri, deoarece iparhul mongol din Cetatea Albă, înconjurat de doctori evrei și tătari cuvioși, închinători ai soarelui și stelei, care lucește înaintea luceafărului, domnea nestingherit și putea ucide în voie în cazne, în 2 iunie 1332, pentru mărturisirea credinței sale ortodoxe pe negustorul Ioan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
urmele lui Phinta, a unor unități de strajă, spre a ocupa înălțimile care dominau valea Milcovului, unde fusese vechea Episcopie, dărâmată de tătari în anul 1241. Se așteptau, desigur, vremuri mai prielnice, care să-i convingă pe românii de sub dominația mongolă că ei ar putea scăpa de ea. Și acestea nu întârziară să vină. În vara anului următor, 1333, Olgerd (1345-1377), fiul lui Ghedymin, marele duce al Lituaniei, întreprinse o expediție împotriva tătarilor, pentru a preîntâmpina permanentele incursiuni ale acestora, prin
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
1345-1377), fiul lui Ghedymin, marele duce al Lituaniei, întreprinse o expediție împotriva tătarilor, pentru a preîntâmpina permanentele incursiuni ale acestora, prin Podolia, înspre regiunile stăpânite de părintele său. Oastea lituaniană a surprins, a călcat pe rând și a distrus așezările mongole de pe coastele de nord ale Mării Negre, începând de la gurile Donului și terminând cu acelea ale Nistrului și Dunării. Au fost nimiciți atunci mulți oglani mongoli, care îndeplineau funcții de hănișori și baskaki în orașele porturi. Trei din aceștia Katzibei, de la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de părintele său. Oastea lituaniană a surprins, a călcat pe rând și a distrus așezările mongole de pe coastele de nord ale Mării Negre, începând de la gurile Donului și terminând cu acelea ale Nistrului și Dunării. Au fost nimiciți atunci mulți oglani mongoli, care îndeplineau funcții de hănișori și baskaki în orașele porturi. Trei din aceștia Katzibei, de la care a rămas denumirea Cociubei, pentru viitoarea Odessa, Dimitrie de la Cetatea Albă sau Brăila și Kadlu-bach din localitatea Gătlăbuca sau Catlabuch, de pe malul lacului basarabean
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Spuler însă, invazia a avut loc în anul 1334. Din acest an trebuie deci socotiți acei șapte ani de prezență a tătarilor în Transilvania, adică până în 1340 inclusiv, an în care moare Uzbek. Anul 1334, dat ca an al invaziei mongole în Țara Bârsei de către Bertold Spuler, pare să fie mai sigur, el fiind confirmat și de informațiunile documentare culese la Roma și publicate de către Ștefan Pascu. În urma actelor de vitejie săvârșite în îndârjitele lupte de apărare, la care au luat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în secolele ulterioare. Evenimentul nu a fost dorit și nici plăcut pentru români. El a fost hărăzit de către destinul istoric ca să complice și mai mult urzeala ițelor politice ale acelor vremuri turburi și să-i anunțe pe români că dominația mongolă va apune în curând, pentru a face loc aceleia a turcilor, în ciuda eforturilor lor de a ieși de sub suzeranitatea străină. Nimeni nu se gândea atunci că poziția geografică și mediul biologic, creat între Tisa, Nistru și Dunăre, va continua să
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Troiden, dar, mai ales, fiindcă era căsătorit cu Eufrosina de Volânia, fiica lui Vladimir Mstislavici, nepoata lui Daniil de Ostrog. Trecând peste voința boierilor ruteni, Cazimir al III-lea, care uitase și de faptul că Haliciul se afla sub suzeranitatea mongolă și că regatul său suportase, în februarie chiar, o incursiune tătară, a trecut la fapte și a ocupat Liovul. Reacțiunea nu a întârziat să vină. Principele Lubart, de cealaltă parte, nu a stat cu mâinile încrucișate. Concentrând oștirile rutene și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
așa au procedat și în celelalte orașe ale Moldovei. Supărat de imixtiunile Poloniei în Halici și ale Ungariei în Moldova, marele han masează trupe în aceste părți răsăritene ale Carpaților, pregătindu-se pentru o nouă invazie în țările catolice. Presiunea mongolă în Galiția era așa de mare, încât Cazimir al III-lea ceru grabnic ajutor de la Roma. Papa Benedict al XII-lea răspunse imediat. La 1 august același an, el însărcina pe arhiepiscopul de Gniezno și pe episcopii de Cracovia și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]