1,884 matches
-
ești fericit Precum o stâncă de granit Pe care vulturii-și hrănesc Urmașii cu stârv omenesc. Lupii se-ascund, noi nu-i vedem, Tristețea nu are căutare, Cu libertatea în tandem vin dragostea și ura. Oare? Quid este veritas? Întreabă Motanul Negru. Prințesa din basme, berberica, Așteaptă sărutul și verbul. Ochii aud întunericul, Auzul ucide moartea, Periculos, perifericul Își scrie cărțile, Cartea. Plictisul, verde parfum Naște monștri de cârpă, Doar Bergerac face-un drum Spre Lună să nu se surpe. Simplu
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
ziua mamei De ziua măicuței mele I-am cules trei viorele. Cine crezi că vine-n urmă Cu o floricică-n mână Chiar micuțul motănel Fiindc-o iubește și el. După faptă și răsplată ! În boluri toarnă pe dată Pentru motan și pitic Mama, dulcele lăptic Ochii mamei Strălucesc ca două stele Ochii dragi ai mamei mele, Veșnic mă apasă-un gand, Câtă dragoste ascund? Zâmbitori ei mă răsfață Când mă trezesc, dimineață ! Tot ei, blânzi, mă dojenesc Când peste zi
POEZII PENTRU 8 MARTIE (POEZIE PENTRU COPII) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568]
-
și roșii, petale de bujor, merișor, trifoi, fragi, smeură, răsură, măceș, cârciumărese, lobidragi, crizanteme... Frunze de busuioc și iasomie luau drumul cutiei poștale, un gemantan de campanie așezat în podul casei, lângă coșul de evacuare a fumului, locul preferat al motanului Dodoloanță, prieten bun cu șoriceii pe care-i admira și, din prea multă dragoste, când se jucau, fiindu-i prea mare drag de ei, mai ronțăia câte unul... ca divertisment, numai ca să nu și-o ia în cap chițcanii și
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
Acasa > Literatura > Copii > HAM-HAM, MIAU-MIAU ȘI SEMNELE DE CIRCULAȚIE Autor: Isabela Hașa Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Miau-Miorlau, motan isteț, Ham, cățelul nătăfleț, Cum de regulă sunt câinii, Își urmează-atent stăpînii, Hotărâți să-nvețe-n grabă Cum se circulă pe stradă. Dar Ham-Ham și pisoiașul Nu prea cunoșteau orașul Miau, cu torsul, Ham, cu zgarda, Neobișnuiți cu strada, Mergeau
HAM-HAM, MIAU-MIAU ȘI SEMNELE DE CIRCULAȚIE de ISABELA HAȘA în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377931_a_379260]
-
pasăre pe care și le trecu pe rând printre pântece, bolborosi cuvinte neînțelese și țopăi diabolic în jurul focului. Luminile flăcărilor îi aruncau pe chip umbre cu forme nedefinite. Din podul casei se auziră zgomote ciudate apoi un mieunat înfricoșător de motan. Și cum necuratul nu face biserici, dar potrivește întâmplările după bunul său plac, tocmai atunci se întorcea de undeva de la oraș Mitru Fieraru care abia găsise o ocazie, un camion ce-l lăsase la vreo cinci km pe drumul național
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
cunoscuților, cu atât mai puțin a verișoarei sale. Ar fi vrut numai ca Renée să fi înțeles. Avea să discute cu ea când va fi mai destinsă, mititica... Răsăritul soarelui o surprinsese privind în gol. Din starea asta o scosese motanul. Își cerea drepturile lui: pieptănatul de dimineață și mâncarea. Parcă impulsionată, Mira își încheie confruntările cu ego-ul, inspiră adânc, începându-și ziua, într-adevăr zorind să li se alăture celorlalți inserați în șuvoiul stradal, să zăgăzuiască derularea la infinit a
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
mine, a răspuns zîmbind bunica. Fetițele se bucurau în sinea lor pentru că bunica le pregătea întotdeauna gogoși sau clătite cu dulceață și de aceea, nu își ascundeau zâmbetele largi de pe față. Aduseseră cu ele câte un mic pachețel pentru Nuky, motanul răsfățat al bunicii. Au intrat în casă ș- au scos paltoanașele și din gențile care le aveau pe umăr au deșertat jucării, două cărți de lectură și bineînțeles pachețele cu mâncare. Simțind mirosul, Nuky care se odihnea pe sobă, s-
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
înotând destul de repede și se cățărase pe mal. Ne-a privit speriat și imediat a fugit în aceeași direcție prin iarba deasă în care predomina trifoiul, patlagina ori ceva asemănător cu ea, și untul babei. Era mai mare ca un motan dezvoltat, de cel puțin o jumătate de metru, cu capul mic și cu botul scurt, asemănător râtului de porc, cu mustăți laterale vizibile. Avea blană de culoare cenușie, cenușie-brună, foarte lucioasă, cu păr scurt, iar de la bot spre gât și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
mai rotundă. Ea se războia cu trufașii cocoși, care călcau țanțoși prin curte și nu lăsau în pace amărâtele găinușe să-și culeagă în tihnă grăunțele, că doară de la ele era cel mai mult folos! Iată, trecu prin curte și motanul Tigran, motan viclean, necioplit, mare hoțoman, care cam urmărea puicuțele cele tinere, sau puișorii proaspăt ieșiți din găoace. Îi va arăta ea lui, să nu-l mai prindă prin curte, că-i rupe picioarele! Avea ea o socoteală mai veche
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
Ea se războia cu trufașii cocoși, care călcau țanțoși prin curte și nu lăsau în pace amărâtele găinușe să-și culeagă în tihnă grăunțele, că doară de la ele era cel mai mult folos! Iată, trecu prin curte și motanul Tigran, motan viclean, necioplit, mare hoțoman, care cam urmărea puicuțele cele tinere, sau puișorii proaspăt ieșiți din găoace. Îi va arăta ea lui, să nu-l mai prindă prin curte, că-i rupe picioarele! Avea ea o socoteală mai veche cu el
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
porumbel, îl prinse de coadă, apoi de-un picioruș, și trăgea tare de el, mai-mai să-l dovedească. Mare noroc avu porumbelul, căci ea zări la timp pățania, sări în ajutorul lui, și așa scăpă bietul de el de răutatea motanului! - Biet puișor, hai vino la fetiță să vadă ce ai la picioruș! A, ți-e frică de mine? Nu, puiul mamei... Vino să văd ce ai, că nu-ți fac nimic! Să vadă Roxette ce ți-a făcut urâtul și
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
venea ca o săgeată în jos, ajungând chiar în dreptul ei. Fâlfâi bucuros din aripi, apoi se așeză cuminte în palmele ei, întinse spre el. Așa va face de-acuma în fiecare zi, când Roxette va ieși în curte. De-atunci, motanul nu mai era prieten cu ea, și o ocolea temător, să n-o întâlnească, știind ce-l așteaptă... Spre prânz, Roxette își extindea vizitele în alte spații ale generosului castel. Mai încolo, peste două garduri, lângă râu, acolo unde sălciile
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
la marginea râului, încă luminat de aurora cerului la asfințit, cum se apropie ceva negru, ca un rădvan mare. Mai văd cinci călăreți cu arme care se furișează. Aștept, aștept... Ce greu trec clipele! Dar ce văd chiar în geam? Motanul Tigran!! Tu aici, nesuferitule!? De ce ai venit? Văd că porumbelul nu se mai teme de tine? Ce e, motanule? Te uiți la mine? Văd o funie ușoară legată de gâtul tău! Ești tu salvatorul meu? Hai să deschid geamul! Însă
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
Mai văd cinci călăreți cu arme care se furișează. Aștept, aștept... Ce greu trec clipele! Dar ce văd chiar în geam? Motanul Tigran!! Tu aici, nesuferitule!? De ce ai venit? Văd că porumbelul nu se mai teme de tine? Ce e, motanule? Te uiți la mine? Văd o funie ușoară legată de gâtul tău! Ești tu salvatorul meu? Hai să deschid geamul! Însă nu se deschide, având zăbrele mari... Dar hai să sparg geamul, să pot ieși. Am spart doar într-un
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
sparg geamul, să pot ieși. Am spart doar într-un colț... Citesc un bilețel adus de porumbel, în cioc: „Leagă funia de zăbrelele geamului”! Încerc să fac asta. De-abia pot scoate mânuța prin geam, să pot dezlega funia de pe motan, și s-o leg de grilaj. Acum stau și aștept minunea. Văd cum o forță mare trage de grilaj, care imediat zboară, cu geam cu tot! Aerul rece năvălește în încăperea insalubră în care am stat atâtea zile. Iată, porumbelul
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
aștept minunea. Văd cum o forță mare trage de grilaj, care imediat zboară, cu geam cu tot! Aerul rece năvălește în încăperea insalubră în care am stat atâtea zile. Iată, porumbelul apăru din nou, cu un alt bilet în cioc: “Motanul îți aduce iar funia la geam. Leag-o strâns de după patul din cameră, apoi cobori alunecând ușor pe funie!” Tocmai așa făcu, biata Roxette! Cu frică în suflet, coborî pe funie, până ajunse pe iarbă, în afara turnului. Acolo o așteptară slugile
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
culcăm... noaptea e un sfetnic bun. Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl urmă cuminte. Aleea era luminată slab de un bec așezat asupra ușii de la intrare. Apasă clanța încet să nu facă zgomot. Nici nu se crapă ușa bine că motanul se strecură primul în casă. Zâmbi privind în urma lui și se strecură și el fără zgomot urmându-i exemplul. - Tu ești, Nicule? - Da, tată! - Ai venit? Vezi că ai mâncare pe aragaz. E caldă încă. N-am știut când ajungi
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
culcăm... noaptea e un sfetnic bun.Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl urmă cuminte. Aleea era luminată slab de un bec așezat asupra ușii de la intrare. Apasă clanța încet să nu facă zgomot. Nici nu se crapă ușa bine că motanul se strecură primul în casă. Zâmbi privind în urma lui și se strecură și el fără zgomot urmându-i exemplul.- Tu ești, Nicule?- Da, tată!- Ai venit? Vezi că ai mâncare pe aragaz. E caldă încă. N-am știut când ajungi
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
am avea timp să scriem poezii, pentru că, nu-i așa, plus valoarea vine din muncă adevărată și nu din abureală lirică n-am avea timp să stăm la cioace pe Facebook să postăm tot felul de poze cu cățeluși, pisici, motani, curcani ne-am lupta cu golanii și i-am trimite în mă-sa-n cur ori în exil și am avea timp să citim și niște versuri curate ori să-l ascultăm pe Gică Petrescu că tot s-a liniștit
DACĂ NU AŞ AVEA DREPTATE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374650_a_375979]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > HAINA ROȘIE DE CATIFEA Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pufoasă mătăsoasă, ca un motan birmanez mă privește zâmbind cu buzunarele rânjite până la mâneci, cu gura roșie a gulerului tunică căscată a somn, a plictis sau mai degrabă a nerăbdare. Parfumată, iscusită ca o femeie de patruzeci și șapte de ani împliniți, e gata de
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
publicat în Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011. Soarele-a apus spre seară, Luna-ncearcă să răsară Dar pentru a șasea oară, În Secolul XXI, Intră-n Eclipsă totală... Mâncat-au Luna vârcolacii? de frunze-s goi acum copacii. Motanii adunați în strană, Așteaptă omul în sutană Să-i poftească la pomană. Ce întuneric este afară, Nici stelele n-au răsărit, Un OZN ne dă târcoale Rotindu-se în cercuri ample, Într-un halou cu mov tivit. Citește mai mult
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
ample, Într-un halou cu mov tivit. Citește mai mult Soarele-a apus spre seară,Luna-ncearcă să răsarăDar pentru a șasea oară,În Secolul XXI,Intră-n Eclipsă totală...Mâncat-au Luna vârcolacii?de frunze-s goi acum copacii.Motanii adunați în strană,Așteaptă omul în sutanăSă-i poftească la pomană.Ce întuneric este afară,Nici stelele n-au răsărit,Un OZN ne dă târcoaleRotindu-se în cercuri ample,Într-un halou cu mov tivit.... XXVI. 1 DECEMBRIE 2011, de
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
și care e lucrul ce ține de partea frumoasă a vieții. Și ajută lumea să-și salveze rezervele de empatie și altruism și să continue. Să nu piară și să nu riște ,grivanizarea’ totală și eșecul absolut! Pispirel însuși (un motan, n.n., ED) e-un motiv suficient, ca să grațiezi omenirea” (148). Cele cinci proze evocă tot atâtea tablouri din viața și formația eului meritocrat: iubirea pasională, erosul (Iulia Feier), viața curentă, lucrurile indiferente (adiafora) ale unei existențe retrase într-un peisal
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
gândurile. De la celălalt capăt, Renée o anunța că va sosi a doua zi la prânz în București și se scuza că sunase atât de târziu. Venea s-o vadă. Îi era atât de dor de ea, de casă, de Bubă, motanul pe care îl iubea ca pe un frate! Mira răsuflase ușurată. Era altceva să-i spună direct copilei și nu prin telefon... Știa că-l iubise atât pe tată-său, că suferise, când aflase despre divorț, că... Și Mira rămase
CAPITOLUL 8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378620_a_379949]
-
sângele-i circulă mai alert, dezmorțind-o. Definitivă trezirea organismului cu un duș scoțian. Biciuită de jetul, când fierbinte, când rece, își reveni în simțiri. Da! Acum era gata pentru încă o zi de recuperare a mătușii. Când să plece, motanul veni să se alinte mieros lângă picioarele ei, zăbovind-o. Îl mângâie cu tot dragul din lume. Atingerile mai apăsate și prelungi îl făcură pe Bubă să miaune subțirel, cum făcea ori de câte ori îl bucura ceva. Întârzierea pricinuită de Bubă îi
CAPITOLUL 8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378620_a_379949]