1,969 matches
-
umane, constituind imaginile convenționale pe care legăturile motivaționale se bazează. Alte două aspecte trebuie de asemenea menționate: pe de o parte, trecerea de la valoarea funcțională a celor trei obiecte către valoarea socioculturala, iar pe de altă parte, cele două legături motivaționale vor fi într-o relație de interdependenta. L1 Această primă legătură motivaționala, care asociază "a duce cu zăhărelul" (A1) cu "a înșela" (B), se axează, în contextul situațional al alegerilor, pe acțiunea politicienilor-candidați de a promite, verb comisiv/ promisiv pe
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
aspecte trebuie de asemenea menționate: pe de o parte, trecerea de la valoarea funcțională a celor trei obiecte către valoarea socioculturala, iar pe de altă parte, cele două legături motivaționale vor fi într-o relație de interdependenta. L1 Această primă legătură motivaționala, care asociază "a duce cu zăhărelul" (A1) cu "a înșela" (B), se axează, în contextul situațional al alegerilor, pe acțiunea politicienilor-candidați de a promite, verb comisiv/ promisiv pe care se construiește orice relație de legitimare candidat electorat. Datorită conotației sale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
goana" după modelarea unei imagini cât mai convingătoare, interesante sau/ și seducătoare. Luând forma unei interogații retorice, expresia idiomatica oferă un dialog implicit între candidatul Alianței D.A. și votanți, ultimii având o aparentă libertate de alegere. L2 A doua legătură motivaționala A2 ("a da țeapă")-L2-B ("a înșela") se bazează pe realitatea extralingvistica redata de candidatul Alianței D.A. și de care este responsabil PSD, fiind astfel continuarea firească a expresiei idiomatice "a fi dus cu zăhărelul". Dacă imaginea convențională a zăhărelului
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
da țeapă", acțiunea agentului rațional asupra pacientului este una în care cel din urmă suporta consecințele, fără a fi implicat în procesul deliberativ. Pentru o mai bună înțelegere a expresiei idiomatice a da țeapă, se creează o a treia legătură motivaționala, bazată pe contextul cultural românesc, si anume pe expresia a trage țeapă. Astfel semnificantul țeapă aparține nivelului metasimbol, deoarece trimite către trecutul istoric al culturii românești. Cunoașterea enciclopedica este cea care ne ghidează în înțelegerea acestei legături motivaționale: interdiscursivitate istorică
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
treia legătură motivaționala, bazată pe contextul cultural românesc, si anume pe expresia a trage țeapă. Astfel semnificantul țeapă aparține nivelului metasimbol, deoarece trimite către trecutul istoric al culturii românești. Cunoașterea enciclopedica este cea care ne ghidează în înțelegerea acestei legături motivaționale: interdiscursivitate istorică prin invocarea implicită a imaginii arhetipale a lui Vlad Țepeș. Bazată pe regulă transferului, intertextualitatea funcționează prin atribuirea din partea societății a unor semnificații cultural simbolice, care vor fi activate prin recursul la memoria electoratului. Această regulă a transferului
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Educatorul și Învățătorul au un rol fundamental, Începând cu exemplul lor personal și terminând cu atitudinile pline de tact față de comportamentul acestora. Se va urmări crearea unui confort psihic, la nivelul colectivului, În care să se acorde importanța componentei afectiv motivațională, stimulându-se, pe de o parte, sensibilitatea copilului și receptivitatea sa față de trăirile celorlalți, iar pe de altă parte, să se dezvolte motivații complexe pentru activitate și pentru Îndeplinirea scopurilor ce le presupun acestea. Se are În vedere formarea maturității
STRATEGII DE LUCRU CU ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
fi teoriile care au la bază ideea că indivizii sunt motivați de către scopurile pe care și le propun. În cazul comunităților virtuale, membrii acestora își dezvoltă și își modifică scopurile în funcție de interacțiunile din interiorul comunității. Totuși, teoriile bazate pe rolul motivațional al scopurilor nu explică de ce unele persoane își doresc să participe la o comunitate online dar nu o fac. Autorul menționat mai sus propune un model pe trei niveluri, denumit cadrul cogniției ecologice, menit să conducă la o mai bună
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
membrilor unei comunități religioase se clădește pe baza stabilirii unor granițe de natură socială și ideologică, granițe ce pot fi stabilite ca fiind negociabile sau inviolabile în funcție de teologia care le stă la bază, dar și de o serie de factori motivaționali. Astfel, în opinia lui Baker (2006), motivele pentru care comunitățile religioase doresc să-și mențină granițele intacte pot fi teologice sau pragmatice. Din perspectivă teologică, schimbarea granițelor poate "amenința, dilua sau relativiza Adevărul". Din punct de vedere pragmatic, modificarea sau
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în spațiul virtual? * Cine? (Who?) Cine sunt participanții la comunitățile virtuale religioase de limbă română? Există un profil al membrului tipic al acestor comunități? * De ce? (Why?) De ce participă indivizii la activitățile comunităților virtuale religioase de limba română? Care sunt factorii motivaționali care determină implicarea membrilor în aceste forme de organizare socială? * Când? (When?) Când participă membrii comunităților virtuale religioase la activitățile acestora? Care este frecvența, periodicitatea comunicării și, în consecință, ritmul de viață al acestor comunități? * Cum? (How?) Cum influențează comunitățile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
discuțiile cu privire la temele religioase menționate, referințele la spațiul virtual în care se desfășoară comunicarea fiind minime. Domeniul afectiv este acela care înglobează toate trăirile emoționale ale indivizilor și colorează experiențele acestora, acționând ca un catalizator al memoriei, ca un factor motivațional important și ca un indicator al experiențelor religioase și nu numai. Emoțiile și sentimentele cel mai frecvent menționate sunt pozitive și au ca obiect principal semenii sau, în termenii religioși consacrați, aproapele. De departe cea mai valorizată este dragostea, atât
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
educației, oferind posibilitatea de a-i antrena și stimula toate resursele personalității. Ca modalitate de instruire, conceptul de problemă sau de situație - problemă „desemnează o situație contradictorie, conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două realități, de ordin cognitiv și motivațional, incompatibile între ele - pe de o parte, cu experiența anterioară, iar pe de altă parte, cu elementul de noutate și de surpriză, necunoscutul cu care se confruntă subiectul, ceea ce deschide calea spre căutare și descoperire, spre intuirea unor noi soluții
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
conștientă la actul învățării: presupune înțelegerea clară a conținuturilor de învățat, prezența intenționalității și a efortului voluntar; - participarea activă a elevului: este evidențiată prin activitatea proprie a elevilor, prin angajarea optimă a gândirii, a inteligenței și a celorlalte procese intelectuale, motivațional afective și volitive - modalități concrete de realizare: - utilizarea unor metode, procedee activ-participative; - crearea unor situații de învățare bazate pe autonomia intelectuală și acțională a elevilor; - stimularea imaginației creatoare, a potențialului lor creator, a gândirii critice dar și a gândirii divergente
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
materia de studiat, între obiectivele de îndeplinit și rezultate; - funcția normativă, de optimizare a acțiunii, de a arăta ,,cum” anume să se procedeze, ,,cum“ să se predea, ,,cum“ să se învețe pentru obținerea unor rezultate optime, în condițiile date; - funcția motivațională, de stimulare a curiozității, de trezire a interesului și a dorinței de a cunoaște și a acționa; de energizare a forței intelectuale a elevilor; - funcția formativ-educativă, de exersare și dezvoltare a proceselor psihice și motorii, concomitent cu însușirea cunoștințelor și
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
în care apreciați că afirmația este adevărată, încercuiți litera A; dacă apreciați că afirmația nu este adevărată, încercuiți litera F. A F1. Strategia didactică reprezintă o „tehnică mai limitată de acțiune”. A F 2. Metodele didactice îndeplinesc și o funcție motivațională, de intermediar între elev și materia de studiat, între obiectivele de îndeplinit și rezultate. A F 3. Explicația este una din variantele expunerii, care vizează prezentarea informațiilor într-o ordine logică. A F 4. Studiul de caz presupune crearea unei
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
didactică; d. procedeul didactic; e. tehnologia didactică. 2. Funcția de optimizare a acțiunii, de a arăta ,,cum” anume să se procedeze, ,,cum“ să se predea, ,,cum“ să se învețe indică următoarea funcție a metodelor didactice: a. instrumentală; b. formativ-educativă; c. motivațională; d. cognitivă; e. normativă. 3. Din categoria metodelor tradiționale fac parte metodele: a. modelarea; b. exercițul; c. studiul de caz; d. demonstrația; e. problematizarea; f. algoritmizarea. 4. O reproducere simplificată a unui original (obiect, fenomen etc.), astfel încât să fie pus
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
instruire pe întreg parcursul programului, pe secvențe mici la sfârșitul unei perioade mai lungi de instruire Obiectivele vizate - stabilirea nivelului de pregătire - compararea rezultatelor cu obiectivele concrete, operaționale; - compararea rezultatelor cu scopurile generale ale disciplinei Funcțiile realizate - prognostică - diagnostică; - ameliorativă; - motivațională - diagnostică; - de clasificare/ ierarhizare Efectele determinate - determină anticiparea rezultatelor viitoare - determină relații de cooperare; - dezvoltă capacitatea de autoevaluare - determină relații de adversitate; - generează stări de neliniște Timpul alocat - timp minim - o treime din timpul total PREDARE 4. Metode și tehnici
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
de teste Dimensiunea operațională Investigația Lecția de comunicare/ însușire de noi cunoștințe siguranța în funcționare Explicația Calculatorul Examinarea orală Captarea atenției elevului Organizarea activității pe ,,centre de interes” Lecția de de verificare și apreciere a rezultatelor școlare Evaluarea inițială Funcția motivațională Însușirea temeinică a cunoștințelor Transferul Interdependența informativ-formativ Activitatea de laborator Manualele școlare Programarea Proiectul Răspunsuri Capitolul I Problematica sistemului și a procesului de învățământ Itemi cu răspuns dual 1. A 2. A 3. F 4. A 5. A 6. F
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
sus, această cercetare își propune să descopere particularitățile stilului managerial în unitățile școlare preuniversitare, precum și măsura în care anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și se asociază cu un anumit climat psihosocial și sistem motivațional. CAPITOLUL 1. PROCESE ȘI RELAȚII DE MANAGEMENT Motto: ,,Managementul este procesul prin care se asigură aplicarea în practică a programului și obiectivelor organizației respective.” (John C. Maxwell) 1.1. Managementul între artă - știință - profesie Deși conducerea a existat într-o
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
în toate organizațiile. Procesul tipic de management se poate restructura, în funcție de modul în care sunt concepute și exercitate atributele sale, în trei faze sau etape principale: − faza previzională - caracterizată prin preponderența previziunii bazate pe anticiparea de modalități, metode, soluții organizatorice, motivaționale și de evaluare superioare, corespunzător evoluției predeterminate a organizației respective; sunt prioritare deciziile strategice și tactice, managementul având astfel un caracter anticipativ; − faza operativă - caracterizată prin preponderența organizării, coordonării și antrenării personalului în realizarea obiectivelor cuprinse în planurile organizației; predomină
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
necesităților și intereselor personalului cu realizarea obiectivelor și sarcinilor atribuite. Motivarea, în funcție de modul de condiționare a satisfacțiilor personalului, de rezultatele obținute, este pozitivă sau negativă. Caracteristic managementului științific este conceperea motivării și, implicit, a antrenării pe baza așa-numitelor scări motivaționale, adică a elementelor care prezintă interes pentru componenții organizației, a necesităților acestora, ordonate în funcție de succesiunea în care trebuie avute în vedere. Dintre scările motivaționale considerate cu precădere în literatura de specialitate menționăm pe cea a lui Maslow 6, care cuprinde
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
negativă. Caracteristic managementului științific este conceperea motivării și, implicit, a antrenării pe baza așa-numitelor scări motivaționale, adică a elementelor care prezintă interes pentru componenții organizației, a necesităților acestora, ordonate în funcție de succesiunea în care trebuie avute în vedere. Dintre scările motivaționale considerate cu precădere în literatura de specialitate menționăm pe cea a lui Maslow 6, care cuprinde următoarele categorii de necesități: fiziologice, securitate și siguranță, contacte umane și afiliere la grup, statut social și autorealizare Pentru a realiza o antrenare eficace
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
față și-a propus să identifice elementele ce caracterizează climatul psihosocial al acestui tip de organizație și în ce măsură anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și se asociază cu un anumit climat psihosocial și sistem motivațional. Am pornit de la ideea că tipul de organizație și tipul de obiective organizaționale pot determina adoptarea unui stil de conducere, climatul care se construiește în organizație și metodele de motivare cel mai frecvent utilizate în organizații. 77 5.4. Ipotezele
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
românesc. Lucrarea de față și-a propus să identifice elementele ce caracterizează climatul psihosocial al școlii și în ce măsură anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și se asociază cu un anumit climat psihosocial și sistem motivațional. Practic s-a încercat oferirea unor răspunsuri la întrebările: Depinde calitatea actului managerial de vârsta managerului? Ce relație există între adaptabilitatea managerilor și nevoia lor de relaționare? Există stil managerial bun sau rău? Sunt influențați managerii în luarea deciziilor de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
a- și face prieteni, a face parte dintr-un grup; - sursa unui scop de viață- un mod de a da un scop și un Înțeles vieții prin servicii făcute altora, acte de creație, exprimarea eu-lui, experimentarea unor noi lucruri. Teoriile motivaționale gravitează În jurul noțiunii de nevoi, pentru că nevoile nesatisfăcute sunt energizantele comportamentului uman. Teoria ierarhiilor nevoilor propusă de Maslow ne amintește cum arată piramida trebuințelor și care este semnificația fiecăreia. Fiecarea categorie desemnează cerințele unui individ care își Îndreaptă cerințele spre
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
greu În domeniile În care sunt buni. Cele trei categorii principale de necesități - nevoile de bază, statutul social și ambițiile personale - pot acționa simultan, dar influența lor este diferită: deși ambițiile personale (situate la nivelul cel mai Înalt) sunt factori motivaționali foarte puternici, ele devin lipsite de orice importanță dacă necesităile de pe nivelele inferioare nu sunt satisfăcute. Pe de altă parte, dacă de exemplu, nevoia de realizare a unei ambiții personale nu este satisfăcută, vor crește pretențiile referitoare la necesitățile de pe
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]