969 matches
-
exterioare, despre întreaga sa personalitate. În interacțiunile cu ceilalți, tipul de sistem nervos și temperamentul persoanei își pun amprenta asupra gesticulației sale mai ales în ceea ce privește dinamismul sau lentoarea acesteia. Cantitatea de energie de care dispun persoanele, exprimată mai ales prin motricitate și vorbire, a fost cercetată din cele mai vechi timpuri: cei cu o energie inepuizabilă hiperactivii sunt foarte rapizi și tumultuoși în mișcări, gesturile lor fiind impulsive și necontrolate, iar cei cu un nivel energetic inferior hipoactivii se mișcă lent
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unui om este funcția alungirii brațelor sale, iar tot ceea ce degetele lui pot atinge într-un unghi de 90˚ la stânga și la dreapta este coordonată de cele două emisfere cerebrale. Nervii motori se încrucișează și astfel emisfera cerebrală dreaptă controlează motricitatea părții stângi a organismului, iar emisfera stânga pe cea a părții drepte. Dacă emisfera stângă este specializată pe abilități practice, raționamente, memorare a cuvintelor, calcul matematic, etc., emisfera dreaptă este specializată în recunoașterea formelor, a ritmului, tonului și a intonației
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
12,24; p < 0,05) [Anexa 8]. O posibilă explicație a acestui aspect poate fi legătura puternică dintre cele trei dimensiuni ale sinelui: verbală, motorie și emoțională. Sentimentele neexprimate verbal ale profesorilor generează un anumit comportament postural și o anumită motricitate. Când nu dorește să se implice sau este obosit, profesorul se așază pe scaun la catedră, iar când vrea să se angajeze și să se apropie de elevi, se deplasează către ei, încercând astfel să le capteze atenția și să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
calități maxime de plasticitate corporală a fost transmisă prin artă și filozofie Încă din antichitate. Această formă de comunicare nonverbală urmărește dezvoltarea personalității umane pe linia coordonatelor fizice, estetice și psiho - intelectuale afective, Îmbinate armonios cu dezvoltarea sensibilității și a motricității bazate pe logică, legate intim cu acompaniamentul muzical. Expresia corporală, prin obiectivele pe care și le fixează, este o artă sintetică. Ea este o disciplină emoțională deoarece Își dobândește calitatea esențială de a fi artistică. Una dintre caracteristicile esnțiale ale
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
frumosului cu care se interferează (poezia, teatrul, muzica, dansul, artele plastice și ramuri ale gimnasticii). Prin intermediul euritmiei, mișcările adaptate pe versuri sau proză, fac ca expresia corporală să se integreze cu literatura, captivând practicanții Într-un viu interes În metamorfoza motricității artistice. Spre deosebire de teatru, În care mișcarea scenică se supune textului piesei sau a unui anumit subiect, expresia corporală În scopul de a sublinia un conținut de idei, o face În mod expres prin euritmii. În cadrul aecstora expresiile se transmit prin
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
Îl reprezintă existența unei expresivități plastice a Întregului corp și nu numai Într-o accepțiune limitată la nivelul mâinilor, brațelor, capului separat, ce ar constitui o eroare. Așadar trebuie să se accepte existența unui limbaj corporal reprezentat prin gesturi și motricitatea expresivității plastice a Întregului corp ceea ce Înseamnă mijlocul de expresie cel mai puternic. Energia, tensiunea, conlucrarea cu factorii de expresie (ochii și direcția privirii, mimică, distanțe etc), modul de Începere, continuare și finalizare a mișcării determină o caracteristică artistică a
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
medii motrice adecvate: mediul acvatic (Înotul, joaca În apă, simularea Înecării), cosmos (mersul pe lună, imponderabilitatea ce determină mersul cu Încetinitorul) și condiții atmosferice diferite (viscol, ninsoare, furtună). Pregătirea muzicală este esențială În expresia corporală În vederea corespondenței armonioase artistice, a motricității cu ritmul, caracterul variat al muzicii, etc. Pentru evidențierea expresivității corporale muzica are un aport important ca și rezonanța diferitelor stări sufletești În corespondență cu variatele genuri muzicale. În vederea pregătirii muzicale se vor efectua diverse combinații, variații, structuri pentru a
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
corporală excesivă; - formarea unui bagaj motric expresiv cât mai complex, conturarea personalității artistice a executantelor prin intermediul mișcărilor de expresie, având ca fond sensibilitatea artistică muzicală și particularitățile psiho-fizice ale acestora; - dezvoltarea simțului artistic, a imaginației creatoare și a expresivității mișcărilor. Motricitatea căutată prin dans trebuie să răspundă unei game nelimitate de forme corporale, singurele constrângeri fiind cele individuale, de ordin biomecanic. Prin dans se explorează sistematic evantajul de raporturi corp spațiu timp (direcția, amplitudinea, viteza, durata, ritmul, accelerarea mișcării, energia corpului
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
2, 4, 6, 8. Spre deosebire de dansul clasic, În dansul modern punctul 1 este considerat sensul de dans și mai departe se continuă cu numărătoarea ca la dansul clasic. 4.3. PREGĂTIREA FIZICĂ ÎN DANSUL SPORTIV După Dr. Ioan Drăgan (2005) motricitatea este condiționată de factori interni și externi, care prezintă o intensitate crescută În copilărie și adolescență. Caracterele ereditare stabile sunt dimensiunile longitudinale ale segmentelor și corpului, iar dintre calitățile motrice, viteza și Îndemânarea sunt mai dificile de influența prin efort
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
contra cronometru. - serie la alegere pe loc - relaxare din diverse poziții (număr diferit care se Încadrează În timpul fixat). - număr de chainé-uri, piruete la alegere contra cronometru (se cere cunoașterea perfectă a tehnicii). Viteza de execuție solicită coordonarea și memoria motricității. Se măsoară timpul de execuție al combinației. - combinație de pași, sărituri mici, mari, Încordare - relaxare, valuri, 16 timpi - 32 timpi etc, se verifică În timp Îmbunătățirea acesteia. 4.3.3. Forță Forța este capacitatea organismului, care pe baza contracției și
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
paralel, cu muzica și versurile, exercițiile de mimică pot fi și mai bine realizate. b) Mijloace de expresivitate prin gest și atitudine Redarea expresiei numai facial, singulară, după albume, „rețete” de mimică convențională, care Însă nu se completează gradat cu motricitatea gestului, atitudinii, face ca mimica să fie trunchiată și ruptă totodată de trăirea intensă a Întregului corp și a ființei noastre ceea ce deservește total expresivitatea artistică, de aceea este necesar să se angreneze. Se știe că de-a lungul timpului
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
care efortul poate fi variat în funcție și de nivelul pregătirii tehnico-tactice a acțiunilor de joc. Solicită aptitudinile psiho-motrice în combinații specifice și complexe. Contribuie la dezvoltarea fondului motric al copiilor, la dezvoltare aptitudinilor psiho-motrice de bază, contribuind la creșterea motricității generale a copiilor. Solicită integral și benefic activitatea psihică a copiilor. Poate fi folosit și ca mijloc de recreere sau odihnă activă. Ca vârstă, este accesibil copiilor începând de la 9-10 ani, datorită numărului redus al procedeelor de lovire specifice acțiunilor
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
atac divizând tehnica execuției în mai multe părți componente. Mai întâi lucrează asupra lovirii și acțiunii de lovire așezând jucătorul în fața unui perete, apoi lucrează asupra elanului fără minge și la sfârșit combină cele două lucruri. Dar urmărind studiile asupra motricității, ar fi mai bine de început cu antrenamentul global al loviturii de atac și cum am spus, de a folosi niște concepte cheie pentru a învăța lovitura propriu-zisă a mingii și elanul în cadrul execuției globale. 8.1.5. Antrenamentul trebuie
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
liber în mod activ, constituind unul din principalele mijloace ale educației fizice și ale sportului în general, foarte mulți antrenori, din diverse ramuri sportive, utilizând aceste jocuri ca mijloace complementare. Foarte importantă este influența pe care o are voleiul asupra motricitatii, a dezvoltării calităților motrice, atât sub aspect general cât și specific. Calitatea de bază este îndemânarea, bazată pe viteză și coordonare, localizată, mai nou, la nivelul tuturor segmentelor corpului, dar în principal, la nivelul membrelor superioare, cu care se „acționează
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
ale stresului deja instalat. Caracterizarea psihofiziologică a stării de relaxare. Analizând cu atenție starea în care se găsește subiectul în timpul relaxării, putem desprinde câteva caracteristici generale ale acesteia : 1) La subiecți în stare de relaxare se constată o limitare a motricității, o lipsă a nevoii de a acționa; 2) În starea de relaxare apare frecvent trăirea senzației de greutate și căldură în membre; 3) Se remarcă, de asemenea, o modificare a dinamicii atenției în sensul unei orientări selective a acesteia asupra
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
și comportamente maladaptate. Secvența a cincea (pasul final) este acela al evaluării de către logoped, terapeut ocupațional și/sau kinetoterapeut în ariile adiacente. Logopedul trebuie să măsoare nu doar limbajul receptiv și expresiv, dar și aspectele pragmatice și sociale ale comunicării. Motricitatea fină și grosieră, procesele senzoriale sunt obiectele evaluării terapeutului ocupațional și/sau ale kinetoterapeutului. În ultima perioadă s-a acordat o atenție deosebită dificultăților emoționale, anxietății și depresiei prezente în special la autiștii cu nivel funcțional ridicat. De aceea se
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
prin folosirea indiciilor vizuale sub formă de cartonașe conținând cuvinte mari, apoi imagini mici și în final numai cuvinte exprimate verbal. Domeniul comportament adaptat/abilități motorii fine și grosiere are ca obiectiv general îmbunătățirea capacității de autoîngrijire, de folosire a motricității fine și grosiere în concordanță cu vârsta. Trecerea spre activitățile noi se va face când următoarele obiectivele anterioare au fost deja îndeplinite:îmbunătățirea abilităților de a se îmbrăca independent într-un timp dat, mai întâi primind indicații de la adult; - îmbunătățirea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
etc. ele vor fi alese în concordanță cu nevoile individului și ale istoricului ocupațional al acestuia. Această terapie ocupă un loc important în echipa interdisciplinară, terapeutul ocupațional oferind consultații sau intervenind direct prin: posturi și mișcări, promovarea abilităților bilaterale, a motricității fine, a abilităților preșcolare și școlare, de timp liber și autoîngrijire, asigurând desigur și mediile adecvate și securizate de lucru. 4.10. Kinetoterapia Copiii cu autism prezintă adesea limitări ale motricității fine și grosiere care au impact și asupra dezvoltării
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
direct prin: posturi și mișcări, promovarea abilităților bilaterale, a motricității fine, a abilităților preșcolare și școlare, de timp liber și autoîngrijire, asigurând desigur și mediile adecvate și securizate de lucru. 4.10. Kinetoterapia Copiii cu autism prezintă adesea limitări ale motricității fine și grosiere care au impact și asupra dezvoltării cognitive și emoționale, afectându-le participarea la diverse jocuri sau activități. Programul de kinetoterapie, bine structurat, își dovedește eficiența atât prin exercițiile fizice cât și prin relaționarea cu copiii, îmbunătățind capacitatea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
ușor hipotonă, - datorită oboselii are nevoie uneori de un control postural mai atent, - activitățile fizice fiind reduse, - poate avea uneori un aspect letargic, după activități solicitante. Obiectivele generale vizează sfera psihomotrică a autistului și pot fi structurate după cum urmează: - dezvoltarea motricității grosiere și a celei fine; - educarea echilibrului static și dinamic și al îndemânării; - dezvoltarea dominantei, a percepției corecte a propriului corp și a capacităților de înregistrare, orientare și organizare spațio-temporale. La copiii cu autism imitația poate juca un rol important
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
de intervenție și lungirea pauzelor, simplificarea sarcinilor și scăderea ritmului de execuție. „Una din strategiile de bază ale intervenției copiilor cu dizabilități o reprezintă imitația deoarece „...creând și multiplicând asociațiile senzorio-motorii și ideomotorii, este un agent important de dezvoltare a motricității” (Stănescu, M., 2002, p 79), și mai mult activitățile motrice „...își aduc o contribuție specifică la procesul de socializare și la integrarea socială a individului...” (Stănescu, M., 2002, p 77). Toate ședințele trebuie planificate, ținându-se cont de dorințele și
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
o serie de abordări neurobiologice, psiho-socio-emoționale, comportamentale promovând dezvoltarea activităților zilnice, productive și de timp liber, furnizând desigur și mediile adecvate și securizate de lucru. Kinetoterapeutul are în vedere sfera psihomotrică a autistului Ăsenzorioperceptiv-motrică): optimizarea prelucrării și rezultatului senzorial, dezvoltarea motricității grosiere și a celei fine; educarea echilibrului static și dinamic și al îndemânării; dezvoltarea dominantei, a percepției corecte a propriului corp și a capacităților de înregistrare, orientare și organizare spațio-temporale, etc. Rolurile acestor profesioniști în procesul decizional sunt: 1. Au
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
sau mai multe semne (-), a existat indicația certă a unei întârzieri pe latura respectivă cu semnificație pentru dezvoltarea generală a copilului. Notele obținute au fost transformate în procente calculându-se frecvența răspunsurilor pe cele trei criterii de apreciere : limbaj, afectivitate, motricitate în două situații distincte: înainte și după operație. Mediile obținute au fost astfel ponderate: De unde se deduce că dezvoltarea limbajului se înscrie cu rezultate inferioare celor obținute pe latura sensorio-motorie și socio-afectivă, păstrând aceleași dimensiuni înainte de operație ca și după
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
activitate îndelungată de cooperare practică a diverși specialiști, în scopul precizării aspectelor clinice și patogenice, precum și a direcționării unei terapii adecvate și complexe. Din cercetările efectuate reiese că rhinolalia se înscrie din punct de vedere fenomenologic în bucla comunicării, pe motricitatea fonoarticulatorie implicată în mecanismele de emitere, ceea ce duce la scăderea gradului de inteligibilitate al mesajului transmis. Simptomatologia se situează la nivelul efectorilor periferici prin afectarea suflului și a modelării lui în cavitățile supraglotice, faringobuco-nasale, sonorizarea cuvintelor emise având o importantă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
alfa sunt cele răspunzătoare de contracția musculară. Fibrele A gama au originea numai în coarnele anterioare ale măduvei spinării. Aceste fibre se termină în musculatură sub forma fusurilor neuromusculare motorii. Acest gen de fibre este cel răspunzător de tonusul și motricitatea segmentelor. Fibrele vegetative au originea în lanțurile latero-vertebrale. Aceste fibre sunt dispuse perivascular și au efect trofic asupra mușchilor. PROPRIETĂȚILE MU ȘCHILOR SCHELETICI Contractilitatea Contractilitatea se reflectă în capacitatea mușchiului de a dezvolta o tensiune mecanică la extremitățile sale, însoțită
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]