3,345 matches
-
o campanie în favoarea Habsburgilor. Ei înțeiege ca Rudolf să recunoască caracterul ereditar al dominației sale atît în Transilvania cît și în Țara Românească. Domnia lui Mihai Viteazul în Transilvania îi neliniștește pe vecinii săi, regele Poloniei și domnitorul Moldovei, Ieremia Movilă. În 1600, Mihai se hotărăște să intervină în Moldova. El îl anunță pe împărat, defavorabil unei asemenea inițiative care îi pierde din vedere pe turci. Domnitorul nu ține cont de aceasta și, într-o lună, unește Moldova cu celelalte țări
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca și al întregii țări a Moldovei..." Eforturile sale vor eșua însă curînd. Împăratul refuză sa îi recunoască dreptul de monarh ereditar asupra celor două principate, nobilimea maghiară din Transilvania se ridică împotriva sa, în vreme ce polonezii îi reașază pe Ieremia Movilă pe tronul Moldovei. Mihai este un prinț al cruciadei, pe cînd rivalul său Ieremia Movilă se laudă că este moștenitorul Bizanțului, "coborîtor din ginta Flavia a împăraților din Constantinopol". Își așază fratele, pe Simion, pe tronul Țării Românești și obține
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sa îi recunoască dreptul de monarh ereditar asupra celor două principate, nobilimea maghiară din Transilvania se ridică împotriva sa, în vreme ce polonezii îi reașază pe Ieremia Movilă pe tronul Moldovei. Mihai este un prinț al cruciadei, pe cînd rivalul său Ieremia Movilă se laudă că este moștenitorul Bizanțului, "coborîtor din ginta Flavia a împăraților din Constantinopol". Își așază fratele, pe Simion, pe tronul Țării Românești și obține, în 1597, pentru un alt frate George mitropolitul însemnele patriarhale, mantaua și cîrja episcopală. După cum
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Grigore, a făcut primul pas, trimis de domnul Moldovei la Constantinopol. În 1592, el este cancelar al Moldovei, dar, opunîndu-se politicii prințului, alege fuga și își află refugiul în Polonia. El joacă un rol determinant, îl însoțește pe domnitorul Simion Movilă care îl detronează pe Mihai Viteazul și devine ambasadorul domnitorului în Polonia, unde este recunoscut drept nobil. La căderea lui Alexandru Movilă și a partidei boierilor care-1 susțin, el se retrage din nou în Polonia. Nistor moare în 1618, lăsînd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alege fuga și își află refugiul în Polonia. El joacă un rol determinant, îl însoțește pe domnitorul Simion Movilă care îl detronează pe Mihai Viteazul și devine ambasadorul domnitorului în Polonia, unde este recunoscut drept nobil. La căderea lui Alexandru Movilă și a partidei boierilor care-1 susțin, el se retrage din nou în Polonia. Nistor moare în 1618, lăsînd o avere considerabilă în sate, bijuterii, aur, mătăsuri și blănuri. Fiul său, Grigore, nobil polonez de drept, își face studiile la Lvov
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acest mediu de deschidere. Născut în 1633, Miron Costin s-a format la colegiul iezuit de la Bar. Boier moldovean și nobil polonez, el face parte din armata poloneză care, în 1651, luptă cu cazacii și tătarii. Se căsătorește cu o Movilă, Ileana, căsătorie care îl apropie de mitropolitul Kievului, unchiul Ilenei, Petru Movilă. Complexitățile alianțelor se înmulțesc. Cu prilejul asedierii Vienei de către turci, în 1683, Costin se găsește, ca vasal al otomanilor, alături de prințul Moldovei, în tabăra opusă polonezilor. El nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la colegiul iezuit de la Bar. Boier moldovean și nobil polonez, el face parte din armata poloneză care, în 1651, luptă cu cazacii și tătarii. Se căsătorește cu o Movilă, Ileana, căsătorie care îl apropie de mitropolitul Kievului, unchiul Ilenei, Petru Movilă. Complexitățile alianțelor se înmulțesc. Cu prilejul asedierii Vienei de către turci, în 1683, Costin se găsește, ca vasal al otomanilor, alături de prințul Moldovei, în tabăra opusă polonezilor. El nu poate, orice s-ar întîmpla, decît să se bucure de victoria polonezilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
radicală, iar proclamația de la Vaslui (1561) anunță tuturor protestanților din Europa că vor fi bineveniți în Moldova. Competiția între ortodoxie și Reformă presupune un raport de contact mimetic și de redefinire în contra-atac. Ea este condusă de mitropolitul Kievului, Petru Movilă, ales în 1633. Acesta organizează un sinod la Iași. Se spera ca această Confesiune a lui Petru Movilă să poată să unească Bisericile slavă, greacă și română împotriva formulării calviniste a credinței. Sinodul este ocazia de a traduce în greacă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
între ortodoxie și Reformă presupune un raport de contact mimetic și de redefinire în contra-atac. Ea este condusă de mitropolitul Kievului, Petru Movilă, ales în 1633. Acesta organizează un sinod la Iași. Se spera ca această Confesiune a lui Petru Movilă să poată să unească Bisericile slavă, greacă și română împotriva formulării calviniste a credinței. Sinodul este ocazia de a traduce în greacă versiunea în latină a Confesiunii lui Petru Movilă. Textul este tipărit la mănăstirea Trei Ierarhi din Iași și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Iași. Se spera ca această Confesiune a lui Petru Movilă să poată să unească Bisericile slavă, greacă și română împotriva formulării calviniste a credinței. Sinodul este ocazia de a traduce în greacă versiunea în latină a Confesiunii lui Petru Movilă. Textul este tipărit la mănăstirea Trei Ierarhi din Iași și aprobat, în 1643, de patriarhul Constantinopolului... Petru Movilă a înființat la Kiev o Academie Teologică ortodoxă unde se învață slavona și latina. Inspirîndu-se din modelul iezuit, el își apără credința
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și română împotriva formulării calviniste a credinței. Sinodul este ocazia de a traduce în greacă versiunea în latină a Confesiunii lui Petru Movilă. Textul este tipărit la mănăstirea Trei Ierarhi din Iași și aprobat, în 1643, de patriarhul Constantinopolului... Petru Movilă a înființat la Kiev o Academie Teologică ortodoxă unde se învață slavona și latina. Inspirîndu-se din modelul iezuit, el își apără credința. Unii din discipolii săi se așază în Moldova, a cărui principe, Vasile Lupu, este un ferm apărător al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
principe, Vasile Lupu, este un ferm apărător al ortodoxiei. Numeroase lucrări de teologie tipărite la Kiev și la Lvov sînt trimise în țările române, retipărite și traduse în română. Materialul tipografic moldav vine din Ucraina (poloneză pînă în 1654). Petru Movilă participă la instalarea tipografului Sofronie Poceatki la Trei Ierarhi, însoțit de profesori veniți de la Kiev. În replică la Catehismul calvinist, mitropolitul Varlaam publică, în 1645, un catehism ortodox intitulat Răspunsurile la Catehismul calvinesc, opunîndu-se textului tipărit în Transilvania, în 1640
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
119, 209 Mocsony-Stîrcea, Ion 277 Moghioroș, Alexandru 265 Moghioroș, Stela 292 Moldovan, Roman 324 Molière 127 Molotov 234, 254, 268, 271, 273, 275, 376 Montesquieu 86, 125 Morand, Paul 211, 212, 213, 392 Morțun, Vasile 146 Moruzzi 59, 90, 93 Movilă (dinastia) 39 Movilă, Alexandru 49 Movilă, Ieremia 45 Movilă, Ileana 50 Movilă, Petru 39, 50, 52 Movilă, Simion 45, 49 Moța, Ion 224 Mușat, Mircea 24, 27, 68, 339 Mușat, Petru 49 Murgoci, Munteanu 153 Mussolini, Benito 209, 238, 252
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ion 277 Moghioroș, Alexandru 265 Moghioroș, Stela 292 Moldovan, Roman 324 Molière 127 Molotov 234, 254, 268, 271, 273, 275, 376 Montesquieu 86, 125 Morand, Paul 211, 212, 213, 392 Morțun, Vasile 146 Moruzzi 59, 90, 93 Movilă (dinastia) 39 Movilă, Alexandru 49 Movilă, Ieremia 45 Movilă, Ileana 50 Movilă, Petru 39, 50, 52 Movilă, Simion 45, 49 Moța, Ion 224 Mușat, Mircea 24, 27, 68, 339 Mușat, Petru 49 Murgoci, Munteanu 153 Mussolini, Benito 209, 238, 252, 254 Muzet, Alphonse
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Alexandru 265 Moghioroș, Stela 292 Moldovan, Roman 324 Molière 127 Molotov 234, 254, 268, 271, 273, 275, 376 Montesquieu 86, 125 Morand, Paul 211, 212, 213, 392 Morțun, Vasile 146 Moruzzi 59, 90, 93 Movilă (dinastia) 39 Movilă, Alexandru 49 Movilă, Ieremia 45 Movilă, Ileana 50 Movilă, Petru 39, 50, 52 Movilă, Simion 45, 49 Moța, Ion 224 Mușat, Mircea 24, 27, 68, 339 Mușat, Petru 49 Murgoci, Munteanu 153 Mussolini, Benito 209, 238, 252, 254 Muzet, Alphonse 136 N Nagy
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Stela 292 Moldovan, Roman 324 Molière 127 Molotov 234, 254, 268, 271, 273, 275, 376 Montesquieu 86, 125 Morand, Paul 211, 212, 213, 392 Morțun, Vasile 146 Moruzzi 59, 90, 93 Movilă (dinastia) 39 Movilă, Alexandru 49 Movilă, Ieremia 45 Movilă, Ileana 50 Movilă, Petru 39, 50, 52 Movilă, Simion 45, 49 Moța, Ion 224 Mușat, Mircea 24, 27, 68, 339 Mușat, Petru 49 Murgoci, Munteanu 153 Mussolini, Benito 209, 238, 252, 254 Muzet, Alphonse 136 N Nagy, Imre 296, 297
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Roman 324 Molière 127 Molotov 234, 254, 268, 271, 273, 275, 376 Montesquieu 86, 125 Morand, Paul 211, 212, 213, 392 Morțun, Vasile 146 Moruzzi 59, 90, 93 Movilă (dinastia) 39 Movilă, Alexandru 49 Movilă, Ieremia 45 Movilă, Ileana 50 Movilă, Petru 39, 50, 52 Movilă, Simion 45, 49 Moța, Ion 224 Mușat, Mircea 24, 27, 68, 339 Mușat, Petru 49 Murgoci, Munteanu 153 Mussolini, Benito 209, 238, 252, 254 Muzet, Alphonse 136 N Nagy, Imre 296, 297, 360 Nanu, Frederic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
234, 254, 268, 271, 273, 275, 376 Montesquieu 86, 125 Morand, Paul 211, 212, 213, 392 Morțun, Vasile 146 Moruzzi 59, 90, 93 Movilă (dinastia) 39 Movilă, Alexandru 49 Movilă, Ieremia 45 Movilă, Ileana 50 Movilă, Petru 39, 50, 52 Movilă, Simion 45, 49 Moța, Ion 224 Mușat, Mircea 24, 27, 68, 339 Mușat, Petru 49 Murgoci, Munteanu 153 Mussolini, Benito 209, 238, 252, 254 Muzet, Alphonse 136 N Nagy, Imre 296, 297, 360 Nanu, Frederic 254 Napoleoni 79, 274 Napoleon
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele fantezia unui Scald" " Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele, din creștet, aiurind și jalnic sună; Și sălbatic se plâng regii în giganticul mormânt" (Memento mori) Înscrisă în simbolismul "movilei"1 piramida întruchipează o frână, o amânare, o "piedică" în calea timpului devorator. Fără a avea candoarea acelui autor arab din sec. al XVII-lea, care scrisese că "pe pământ toate lucrurile se tem de timp, dar timpul se teme
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
materiei: mușuroiul nisipul cenușa Fiecare din aceste "stadii" par a avea rolul unei piedici, a unor frâne în calea disoluției: putem să le numim forme ale întârzierii umanului sub astre. Timpul macină zidul faptă și avem mereu sub ochi doar movilele de "mușunoaie": Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici / Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici" (Scrisoarea I). Nu numai timpul macină zidul cetăților, ci și monarhii răi care-și ucid "populii" prin războie nemiloase: "Căci eretic
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lege șiretul desfăcut și, astfel, să vadă de la înălțimea copilului: puzderia de picioare și de funduri. Îl ia în brațe. Mă urc pe cataligele iluziei și nu mă mai plîng. O singură (și neperimată) revelație: Parisul, de-aici, de pe sacra... movilă!!! La Moulin Rouge (nici măcar nocturnă), o simplă fotografie. Compensatoriu, magistral compensatoriu. Nu îl văzusem acum 15 ani, îl văd acum: Musée d'Orsay. Fosta fabuloasă gară, acum fabulos muzeu. Cu deprimarea că doar alerg prin ea, galeria năucește, finalmente, prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ucraina), am arătat că, în acele vremuri, soluția cea mai realistă pentru a scăpa de presiunile exercitate de polonezi, lituanieni și nemți, era unirea cu Rusia. În anii răscoalei și ai unirii Ucrainei cu Rusia, mitropolit al Kievului era Petru Movilă (din anul 1633), din familie de boieri moldoveni, om de mare cultură, care a întemeiat Academia Kievo-Movileană. Sub conducerea lui Petru I, Imperiul Rus s-a extins până la Marea Baltică, capitala statului rus devenind orașul Sankt-Petersburg. Reformele în Rusia au continuat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
apere elementul național, popoarele având datoria de a trăi și a se dezvolta potrivit „firii și geniului lor”. În afară de rubricile „Buletinul politic” și „Ultimele informații”, A.n. conține, sporadic, o „Cronică astronomică” de Victor Anestin, o „Cronică muzicală” de Juarez Movilă, o „Cronică literară” de N. I. Apostolescu, o „Cronică teatrală” (la Vlaicu Vodă de Al. Davila), „Note critice” de Al. Antemireanu și „Foiletonul”, în care apar amintiri de V. A. Urechia, intitulate Din tainele vieții, însemnările Educația poporului român de Gr.
APARAREA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285402_a_286731]
-
oficial al revistei, comentează caietul de versuri al lui Aurel Baranga, Marea furtună, plachetele Cântarea munților și Țara luminii de Magda Isanos, volumele Un om așteaptă răsăritul de Mihai Beniuc și Cântece de galeră de Cicerone Theodorescu, Călătorii de Sanda Movilă ori Libertatea de a trage cu pușca de Geo Dumitrescu. Sunt prezentați în medalioane poeți ca Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu sau Sașa Pană. V. Cristian scrie despre Louis Aragon, Micaela Catargi despre Elsa Triolet, Octav Șuluțiu despre volumul de Poeme
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
Aderca, despre un volum de nuvele al Luciei Demetrius, Album de familie. Urmează, în serie, comentarii ale aceluiași cronicar dedicate romanelor Cișmigiu et Co. de Grigore Băjenaru, Soarele negru de Ticu Archip, Trubendal de Virgiliu Monda, Marele ospăț de Sanda Movilă, O dragoste la Viena de Victor Eftimiu, Un om își trăiește viața de Ion Biberi, Singura cale de Dumitru Corbea, Timpuri împlinite de Dan Petrașincu, Tapirul de Cezar Petrescu, Oameni la pândă de Liviu Bratoloveanu. Tot Octav Șuluțiu comentează și
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]