910 matches
-
el dispăruse. Ai lui ajunseseră negustori, dar bunică-său avea să-i rămână cel care îl adusese pe Galt în podișul Persiei, pe când tată-său se făcuse un ins care se smiorcăia de Ashura. Amândoi fuseseră preoți, dar trăiau în mreaja de ață și de noduri peste care călcau, în bazar, dimineața, credincioși și umale, pândari ai virtuților din Mohamadan, ucenici și bătrâne cu treabă. Beau ceai cu azerii, de îndată ce se încheia rugăciunea, și știau să numească felurile de țesătură: cu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
relaxată a boemilor. Nimic lăsat la voia Întâmplării. În schimb, dandy-i devin solidari cu boemii datorită voluptății celibatului, ca să nu spunem ororii de matrimoniu. „În ochii lor, căsătoria e cea mai rea dintre toate captivitățile cu putință, iar femeile - mrejele sclaviei. Plăcerea carnală nu trebuie Împărtășită cu ele decât ca negoț. Mai bine amorul cu băieții. Homosexualitatea (cuvântul nu apare decât În 1891) li se accentuează cu timpul, pe măsură ce presiunea familială și feminină asupra societății e tot mai intensă.”1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Tasso, Chateaubriand, Barbey d’Aurevilly, Gautier până la Albertine a lui Proust sau Orlando a Virginiei Woolf. Și până la personajele de bandă desenată, din filme și jocuri pe computer. Toate, luptându-se - la propriu, la figurat - cu bărbații În ale căror mreje cad În cele din urmă, adesea răpuse de iubire. Ele intră pe câmpul de bătaie cu un curaj nebunesc, ca Într-o Înfruntare pe viață și pe moarte, așa cum povestește Baudelaire În Duellum: „Doi ne-mpăcați potrivnici, luptând cu-nverșunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cel mai mare dandy al vremii sale și al tuturor timpurilor”, „dandysmul Însuși”, „tipul desăvârșit al frivolității elegante”, „o individualitate dintre cele mai rare” - scrie sufocându-se cu superlativele Barbey d’Aurevilly. Nu e singurul. Lui Brummell Îi cade În mreje o lume Întreagă, Începând cu viitorul rege, prințul de Wales, și cu lordul poet, George Byron. Cine să fie individul pe care Îl exaltă nu doar cuvintele unui tardiv admirator francez, ci mai ales vorbele și gândurile contemporanilor? Un tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
care apar și evoluează? Nevoia de public și de prestigiu, crede Jean d’Ormesson, pe urmele lui Barbey d’Aurevilly. Toți au trebuință de confirmarea (reală sau simbolică) a puterii lor (și ea, reală sau simbolică) deoarece sunt prinși În mrejele acestui „vis de mărire” sau ale „iubirii de glorie”, care se cer aplaudate la scenă deschisă. Însă pentru a ajunge acolo arivistul, snobul și dandy-ul urmează căi diferite. Juliensorelii trec peste orice obstacol, fără scrupule și regrete, supunându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Titania? —Oh, MM scoate ceva tare frumos din ea. Sau nici vorbă. Până acum n-am mai văzut-o niciodată pe Titania jucată ca o mare scorpie. Dar fii atentă, că așa e și Oberon al meu. Îi atrage în mreje pe copii și le fură inocența. Chiar că mă distrez. Ne orbi cu un zâmbet încântător și dispăru cu grație pe scări, la subsol, de parcă ar fi mers la bal. Îl urmării cu privirea, gânditoare. Era foarte nesănătos să spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
și care nu păreau nici animale, nici minerale, ci un straniu hibrid al ambelor. Fâșii de iederă argintie erau înfășurate în jurul lor și prin ele, astfel că păreau niște meteori care căzuseră într-o pădure fermecată și se prinseseră în mreje. E minunat, zise Janey, încă ținându-mă strâns de mână, în timp ce luminile se schimbară devenind mai bogate și mobilele înălțară, transformându-se în candelabre; pe scenă năvăli un șuvoi de oameni. O clipă, mi i-am închipuit pe mașiniști, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lumina ei adevărată. „Din câte îmi amintesc“, spunea. „Abia acum, când răsfoiesc ziarele, îmi dau seama cât de multe am uitat. Parcă nici nu le-aș fi trăit.“ Există, nu o descopăr eu, această vrajă a memoriei uitate. Fascinantă în mreaja pe care ți-o întinde, dar periculoasă prin credința că tu ai ajuns să spui adevărul, doar tu. Majoritatea cărților de memorii publicate de foștii demnitari comuniști, câți au avut vanitatea să și le publice, păcătuiesc tocmai prin tonul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
la fel, câteva zile va mai pluti un ușor parfum care să amintească de dumneavoastră, de poezia care vă însoțește fiecare gest, apoi totul se va destrăma. De ce vă trebuia tabloul acela afurisit? Ce vrajă blestemată v-a prins în mrejele ei? ― O să vă dați seama cândva, suspină Melania, probabil, prea târziu, că ați greșit. Domnii aceia executau ordinele unei necunoscute. Ce legătură am eu cu ei? ― Vreți să auziți povestea până la capăt. Asta e, oftă Cristescu. Știu ce vă mîngîie
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fluera, Iară el se cobora Unde apa tremura. Cucul cântă, mierla-i zice: Ce cați tu, băiet, pe - aice? Zice codrul liniștit; M-am pus de am înfrunzit Pentru că tu m-ai dorit". Iară valurile sună Mișcătoare se adună, Pintre mrejele de frunze Cearcă soare să pătrunză, Ard în umbră la răcoare Petele scînteetoare 99 {EminescuOpVI 100} Și pe-a undelor bătae Varsă lumina văpae, Pe șiroaie limpezi, lungi, Sboară razele ca dungi. Iar Mușatin stând culcat Se așterne pe cîntat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sure Și cu nalte porți, cetatea Stăpânind singurătatea, Iar ea-și caută de cale, Vine-n vale, vine-n vale. Iar când ochii și-i ridică Se trezește singurică, La mijloc de codru des Unde crengile se țes Și prin mrejele de frunze Cearcă lună să pătrunză, Iar un tei cu umbra roată Și cu frunza scuturată Pleacă ramuri pe-un isvor Care sună - ncetișor Și prin sunet blând de ape Parcă vine mai aproape Glas de corn din depărtare Tot
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ascuțit... Adulmecând mirosul pământului, privind cu ochi mari tot ce mișcă, ascultă cu urechile ciulite zgomotele din jur. Există și o răbdare a sălbăticiunilor, o răbdare încapățanată, neobosită, stăruitoare ca viața însăși, datorită căreia păianjenul așteaptă ore întregi nemișcat în mreaja lui, șarpele zace încolăcit, iar jderul stă la pândă în ascunzișul lui; această răbdare caracterizează ființele care-și vânează singure hrana. ...Suru se avânta în pădure, fără zgomot... încetini pasul, atent la fiecare mișcare. Într-o poiană, un lup înalt
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
din întâmplare, cu niște vorbulițe care nu cad prea bine la stomac... Amice, am auzit că-ți cam pute a fuștă... Atât mi-a zis; nimic altceva. Dacă de teroarea curelei am scăpat, n-am putut evada mult timp din mrejele unor otrăvite interogații epistemice: "Ce Dumnezeu înseamnă a fi depravat? Dar depravat mic?" Imaginația mea era atât de spăimos înflăcărată, încât am crezut că sunt un uzurpator al Universului. De teamă, n-am îndrăznit să întreb pe nimeni. Târziu, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
tocmai îi făcusem lipeala pudelului său de apartament, aflat în călduri, cu o maidaneză mioritică puțin șifonată estetic -, am avut vagul sentiment că treaba n-ar fi prea oablă cu mine. Cu eleganța lor specifică, pentru a mă salva din mrejele depravării, după un sfat de taină la care n-am fost chemat să-mi dau cu opinia, aripa înțeleaptă a familiei a hotărât să mă deporteze cumva, în scopuri educative, în sânul familiei bunicilor, la țară. Era de neconceput că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Vodă, toți să dați ascultare numitului egumenu la cele ce va porunci”... Când am terminat de citit hotărârea lui vodă, bătrânul a zâmbit, clătinând din cap, ca și cum ar fi spus: “Măi-măi! Mare ți-i minunea Ta, Doamne”. Apoi, revenind din mreaja gândurilor, a hotărât: ― Hai să vedem ce se mai întâmplă cu mănăstirea asta a lui Aron Vodă, fiule. Să sperăm că merge ca ceasul, așa cum glăsuiește anaforaoa iscălită de epitropii mănăstirii Aron Vodă trimiși de domnitor - la cererea epitropilor mănăstirii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
soleil, jusqu’à l’été, jusqu’à l’automne, jusqu’ au printemps, jusqu’à demain...“ cum spune Jacques Brel În fața inexorabilului. Dar sufletul, cum se naște el În cea mai Întunecoasă cămară și deodată i se Întind toate capcanele, seducătoarele mreje despre care vorbea Stephen Dedalus, apar locurile și drumurile cu țintele lor, scări și case, voci, mîini ce ți se Întind, chipuri cu care te Însoțești Într-o predestinare, trasee impuse de limitele unui spațiu și acele acolade mărunte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
un lichior cu votcă de ananas. Șeful râse, iar pulpele lui Clito puțin se desfăcură nervos. Se discutară apoi cu aprindere profețiile cu pupăza cu veverița și cea despre taifunul de la Brăila. Făptura lui Iolescu își întindea încet și perfid mrejele-i snoabe în jurul noului sosit. Când acesta simți, își luă rămas bun la repezeală și țâșni în vântul de noiembrie. La 11.30 îl dezmetici pe Chilot dintr-o ceartă politică cu aromă de birt. Despărțirea de haita de corcituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
prin vii, Cintezoii aurii Zis-au din ciripitură Unei tufe de răsură: “Soroă...), deșteaptă-te Și spre soare-ndreaptă-te, So ro!” Iar prin crânguri s-aud semne Ghionoaia taie lemne, Gaița, într-o gârneață, Se proclamă cântăreață, Iar din mreaja somnului Ies gândacii Domnului Roșii!... Chiar și hanul de la drum, Iarna fără fir de fum, Vara făr-de călători, Toamna făr-de cântători, S-a umplut de rândunele Ce-au adus vara cu ele Cal-dă. Cerințe: 1. Memorați versurile. 2. Găsiți cuvinte
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
era o femeie înaltă, hoață, isteață și meșteră în a învârti ulcica. De cum l-a văzut pe Oacheș a și pus ochii pe el, căci îi căzuse cu tronc și nu s-a lăsat până când nu l-a prins în mrejele ei, folosindu se de toate metodele magice posibile pe care le știau nomazii din șatra din care făcea parte. Crescută de străini A rămas pentru totdeauna în casa lui Oacheș cu încă o soră a ei pe care o chema
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Isus a început să propovăduiască, și să zică: "Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape." 18. Pe cînd trecea pe lîngă marea Galileii, Isus a văzut doi frați: pe Simon, zis Petru, și pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. 19. El le-a zis: "Veniți după Mine, și vă voi face pescari de oameni." 20. Îndată, ei au lăsat mrejile, și au mers după El. 21. De acolo, a mers mai departe, și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
pe valea Coșcovei. Cumpăna fântânii de la Crâșma din drum, profilată pe zare, părea agățată de cerul împurpurat al chindiei. O boare de vânt iscată ca din senin purta funigeii - fire din părul zânei Toamnă - într-un dans feeric, adunând în mrejele lor pulberea de aur împrăștiată cu dărnicie de soarele înfășurat într-un nimb dat în pârg...Scârțâind din toate încheieturile, carele învârfonate cu saci de grâu se târau stârnind praful drumului. Cărăușii, vădit vlăguiți, pășeau domol pe lângă boi, îndemnându-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sosesc vești proaste din țară. Regimul comunist devine tot mai tiranic și încep să dispară personalități importante ca Mircea Vulcănescu, Gh. Brătianu și alții. Azilanții trebuie să convingă Occidentul să salveze jumătatea captivă a Europei. Intelectualitatea franceză e prinsă în mrejele ideologiei comuniste, însă unii dintre ei încep să retracteze unele afirmații semnalând chipul stalinist al socialismului. Autoarea afirmă despre unii intelectuali francezi îndoctrinați: „încearcă să-mi explice de sus, mie, refugiată din Est binefacerile socialismului și că în Franța, chiar dacă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
prin acțiunile prin care se abătea de la reguli, un erou, un personaj fictiv, el nu mai era În nici un caz eu. Povestindu-i lui E., simțeam că, mai ales, În măsura literaturizării conștiente a faptelor, o țineam mai strâns În mreaja mea, o cuceream; altfel, după ce-am terminat de povestit, ne-am trezit brusc că nu știam ce să ne mai spunem, nu știam cum să ne comportăm, ce să facem cu corpurile noastre În fața celorlalți, care ne spionau subtil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
păsări și animale, plante și flori dădeau imaginea unui loc miraculos. Corul matinal al păsărilor, duetul lor fantastic și zborul spre locuri tainice și de ele știute fascina și încânta. Chemările naturii, perfecțiunea și liniștea stranie m-au atras prin mrejele odihnitoare. Peregrinările mele prin peisajul mioritic, drumețiile făcute prin exoticele locuri natale și nu numai; pelerinajele făcute la mormântul celor dragi, toate acestea au trezit amintiri deosebite, relații și afecțiuni durabile și, nu în ultimul rând, iubire și armonie pentru
Amurg by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83174_a_84499]
-
cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]