1,225 matches
-
celelalte graiuri romanice) devine frecventă. Dar întîiele tipărituri și mss. miniate sunt slavone. De la popa Nicodim, întemeietor al Tismanei, a rămas o Evanghelie copiată în 1405, la M-rea Neamțul s-a caligrafiat în 1429 un Evangheliar. Într-o mănăstire munteană călugărul sârb Macarie tipări în 1508 un Liturghier slavon. Propaganda reformaților în partea de sus și de jos a Ardealului folosi, spre a capta pe preoții români, texte în limba națională în locul celor în moarta limbă slavonă, care era latineasca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
slave, din suduirile maghiare, din grecismele peltice a ieșit o limbă de o bogăție sonică extraordinară, care explică treapta nebănuită la care s-a ridicat poezia română, vrednică de orice mare literatură. Dialectul toscanic al limbii române îl constituie dialectul muntean, dacă se poate spune astfel, întrucît poporul și limba română între Nistru, Tisa și Dunăre se înfățișează cu o unitate neîntîlnită nicăiri în Europa la alte popoare. Muntenia pune o anume sobrietate fonetică și sintactică, dar Moldova și Ardealul aduc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Șerban Cantacuzino, din 1688, fundamentală pentru noi ca și Biblia germană a lui Martin Luther, monument de limbă literară valabilă și azi și destinată întregului teritoriu național, "rumînilor, moldovenilor și ungro-vlahilor". ELOCVENȚA: NEAGOE, VARLAAM, ANTIM IVIREANUL Neagoe Basarab, voievodul muntean, a lăsat niște Învățături către fiul său Theodosie, scrise în slavonește și traduse în românește. Copia din 1654 nu-i prototipul. Paternitatea lui Neagoe s-a contestat, se pare, fără motiv, fiindcă metoda compilării era atunci normală. Se văd elemente
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se rugau să nu-i împungă, ce să-i bată cu biciușcele, iară când îi băteau cu biciușcele ei se rugau să-i împungă". Cu doamna lui Duca "și-au făcut cheful" turcii. Când Duca e mazilit, Niculce parodiază vorbirea munteană a doamnei, fata Brîncoveanului: "Aolio! Aolio! că va pune taica pungă dă pungă din București până în Țarigrad; și, zău, nu ne va lăsa așa, și iar ne vom întoarce cu domnia îndărăpt". Muntenii care nu putuse păgubi lui Antioh-vodă "numai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Uricarul e un compilator, bine informat pentru epoca 1711-1716, cronica grecului Amiras rămasă în text grecesc (epoca 1726-1733), a diacului Nicolae Muste (epoca 1662-1729), a lui Ienache Kogălniceanu (epoca 1733-1774), a spătarului Ioan Canta (epoca 1769-1774) sunt simple documente. CRONICARII MUNTENI Însemnările muntene despre începuturi sunt foarte sărace și sunt reprezentate printr-un scurt pomelnic de voievozi, greșit și acela. Un călugăr oltean, Mihail Moxa, traducând în 1620 un Hronograf slavon, introduse scurte știri despre români. Un Kyr Gavriil, protul Sfântului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un compilator, bine informat pentru epoca 1711-1716, cronica grecului Amiras rămasă în text grecesc (epoca 1726-1733), a diacului Nicolae Muste (epoca 1662-1729), a lui Ienache Kogălniceanu (epoca 1733-1774), a spătarului Ioan Canta (epoca 1769-1774) sunt simple documente. CRONICARII MUNTENI Însemnările muntene despre începuturi sunt foarte sărace și sunt reprezentate printr-un scurt pomelnic de voievozi, greșit și acela. Un călugăr oltean, Mihail Moxa, traducând în 1620 un Hronograf slavon, introduse scurte știri despre români. Un Kyr Gavriil, protul Sfântului Munte, compuse
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Muntenia. Cronicile rimate respective au mișcări de Vicleim: Iar Grigorie-vodă Ghica Noaptea și cu masalale, Porunci să-i tragă butca, Mergând până la un locu, Și așa au purces pă vale, Stătu de oftă cu focu. Întâiul adevărat poem burlesc muntean este Povestea mavroghenească a pitarului Hristache, în metru de cântec de stea, într-un amestec hazliu de mahalagisme, turcisme, grecisme și radicale. Avem de-a face cu o critică de exponent al păturii joase, comic bombastică, prăpăstioasă, răzbunătoare, miticistă, zeflemistă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
raiul suspendat. Boliac a fost un jurnalist distins (amator onorabil și în arheologie), cu idei dacă nu profunde, cel puțin limpezi, expuse uneori cu o excelență tehnică de gravor istoric. IOAN CATINÀ Marșul revoluționar al lui Ioan Catinà (1828-1851), cântărețul muntean al anului 1848, era prea fățiș instigator la lupta de stradă între clase ca să fi putut deveni imn național: Haideți frați într-o unire, Țara noastră e-n pieire: Aste ziduri și palate Unde zac mii de păcate, Haideți a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
V. Carp (1828-1880) e fără nici un merit. Capitolul XI PROZA ȘI TEATRUL DUPĂ 1859 AL. ODOBESCU Al. Odobescu (1834-1895) e un "anticar" (istoric, arheolog), și ca atare în nuvele atenția lui merge în direcțiunea reconstrucției. Intuind spiritul facționar al cronicilor muntene, el a evitat să strângă acțiunea în jurul eroului central, insistând asupra atmosferei. Eroul rămâne mereu personagiul "damnat" al romanticilor. Astfel în Mi-hnea-vodă cel Rău, ultimele cuvinte ale agonicului armaș Dracea, erou satanic, sunt comentate sinistru de zângăniturile de cătușe și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
socoti voi că-i Moldova țară di jac, să ni gioace ca pe urs o mișa pripășită pi la munteni și doi feciori di lele fărmecați, doi lîngăi ce li pute botu a lapte?... N-avem noi nevoie di domn muntean, munteanul îi om viclean; nu-i ca moldoveanul, ortoman, și dănos la mână și la suflet fălos... Hai! voinici, drăguții mei, dați năvală de mi-i prindeți și mi-i legați colea cot la cot să-i ducem poclon lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
merge până acolo încît introduce, ca din nebăgare de seamă, pasagii traduse din texte străine, spre a se denunța la urmă. Ca artist, Odobescu este, în linia lui Eliade, un peisagist al imensității prăfoase melancolice, un Th. Rousseau român, câmpia munteană impunîndu-i o astfel de viziune. Descrierea Bărăganului rămâne mereu inimitabilă, cu toată sărăcia de detalii, prin aerul de măreție surprins prin câteva pete definitiv patinate. N. FILIMON Caracterele romanului popular sunt de la primele pagini evidente în Ciocoii vechi și noi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ispitei erotice ci sub aceea a jocului de noroc. După Anton Pann și N. Filimon, Caragiale este un mare promotor al balcanismului, adică al unui spirit la punctul longitudinal real ocupat pe continent. Eroul reprezentativ e Mitică, exponent al specificului muntean și, mai exact, bucureștean. Mitică e un cetățean volubil, având în cel mai înalt grad pe suflet interesele țării, pe care le vede totdeauna în negru ("Stăm rău, foarte rău, domnule!"), având soluții pentru toate problemele la ordinea zilei. El
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
opera în proză, moldovenizând fără savoare, cu "chipuri de la mahala", tratând subiecte mărunte și despre lume refractară: o fetiță persecutată, o alta sedusă de un căpitan, păsări de ogradă îmbătate cu vișine din vișinată. I. C. Vissarion din Costești prezintă țărani munteni fără simț moral, în stare continuă de delicvescență. I. Dragoslav (1875-1928), fălticenean, era mai interesant personal ca boem de origine țărănească decât prin literatura lui limbută, adulterând teme caragialiene, sadoveniste etc. Al. Cazaban stă tematic în raza lui Sadoveanu (vînătoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de imaginație sau dacă, după aprecierea sa, scrierile de altă natură posedă însușiri literare. "Culturalii" (cu excepția junimiștilor) sunt cel mult menționați.ă...î Lui Călinescu îi datorăm, mai mult decât oricărui alt critic, aprecierea la dreapta valoare (artistică) a cronicarilor munteni, a Istoriei ieroglifice, a Țiganiadei, a Însemnării lui Dinicu Golescu, a poeziilor lui Conachi, Iancu Văcărescu, Barbu Paris Mumuleanu, I. Heliade Rădulescu (din care se reținea doar Sburătorul), a literaturii lui Asachi ă...î Incontestabilă, ba chiar decisivă, a fost
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
350. ăPartea a II-a, cap. II.î revoluționare. Existența unei asemenea clase în Muntenia a format un mediu favorabil răspândirii ideilor revoluționare, a făcut să se prindă ușor toate "noutățile" și toate "exagerările", clasa burgheză dând un corp revoluției muntene. În Moldova, lipsa unei asemenea clase a făcut ca mișcarea "de la '48" să fie mult mai palidă. Curentul francez, ca curent politic, a fost mai slab. Curentul latinist, care prin originea și conținutul său era un curent revoluționar, deși în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru nici o individualitate sau pentru vreo pricină." Apoi Muntenia, din cauza situației geografice, avea mult mai multe legături cu Ardealul decât Moldova. De sute de ani relațiile dintre Muntenia și Ardeal au fost mai strânse decât între acesta și Moldova. Boierii munteni fugeau în Ardeal, negustorii munteni se duceau în sau prin Ardeal. La începutul veacului al XIX-lea, negustorii munteni se întîlnesc cu românii din Ardeal, aduc idei, aduc și cărți. Influența ideii latiniste e mai timpurie în Muntenia. Încă în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vreo pricină." Apoi Muntenia, din cauza situației geografice, avea mult mai multe legături cu Ardealul decât Moldova. De sute de ani relațiile dintre Muntenia și Ardeal au fost mai strânse decât între acesta și Moldova. Boierii munteni fugeau în Ardeal, negustorii munteni se duceau în sau prin Ardeal. La începutul veacului al XIX-lea, negustorii munteni se întîlnesc cu românii din Ardeal, aduc idei, aduc și cărți. Influența ideii latiniste e mai timpurie în Muntenia. Încă în prefața gramaticei lui Enache Văcărescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
decât Moldova. De sute de ani relațiile dintre Muntenia și Ardeal au fost mai strânse decât între acesta și Moldova. Boierii munteni fugeau în Ardeal, negustorii munteni se duceau în sau prin Ardeal. La începutul veacului al XIX-lea, negustorii munteni se întîlnesc cu românii din Ardeal, aduc idei, aduc și cărți. Influența ideii latiniste e mai timpurie în Muntenia. Încă în prefața gramaticei lui Enache Văcărescu, din 1787, se vorbește de romani, de Traian, de colonizarea Daciei etc., ceea ce presupune
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Muntenia, sau, dacă o cunoștea (căci în jurnalul său de la Soveja ne spune că a primit Magazinul istoric), n-o cunoștea bine. Nu-i vorbă, el, care lăuda așa de mult pe scriitorii moldoveni, ne spune, izbit de inferioritatea cronicarului muntean, că: "Constantin Căpitanul e ieftin la vorbă, tare ostenitor, nu plătește cât Miron și alții" ("Revista romînă", 1863, p. 546). Cronografia muntenească, oricât ar fi de inferioară celei moldovenești, oricât ar conținea "mai mult date istorice, cu puține cugetări asupra
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Și, fiindcă a venit vorba de o deosebire sufletească, am putea spune ipotetic că poate fi vorba și de un element pur psihic. Poate că moldovenii sunt mai sceptici. (În Scrisori, Alecsandri numește pe munteni gasconi: "gasconi sau, pe românește, munteni"3. Dar e ușor de înțeles că un popor, un oraș, Bucureștiul, care e în fierbere politică, trebuia să facă impresie de gasconerie unui sceptic rafinat cum a fost Alecsandri.) În sprijinul acestui "scepticism" 1 Cugetri ăIIÎ, "Romînia literară" ă1855î
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
celebri "samurai", care și astăzi constituie forța vie a statului japonez; pe când boierii cei mari, "daimios", au reprezentat și reprezintă numai puterea de inerție, apărând străvechile privilegii. și clasa mijlocie, care în Moldova aproape nu există, și de aceea "revoluția" munteană este mai serioasă și are alt caracter. Așa stau faptele istoricește. Acei care atacă pe cei de la 1848 ca pe niște șarlatani raționaliști ignorează istoria românilor. Criticii de care vorbim în acest studiu fac parte din clasa boierinașilor, sunt reprezentanții
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu mai era atâta nevoie de a lupta în contra stricătorilor de limbă 1. Eminescu e conștient de acest fapt și, constatîndu-l, mai recunoaște încă o dată rolul Moldovei în lupta de a feri limba de atentatele novatorilor: "Lupta Moldovei contra numiților munteni nu este îndreptată în contra elementelor istorice ale Țării Românești, ci în contra celor neistorice. E o luptă comună la care tot neamul românesc ia parte instinctiv, cucerind bucată cu bucată bunurile lui naționale. Azi e limba pe care aceste stârpituri o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aiurea decât în Moldova. Faptul că un Alexandrescu, un Bălcescu sau un Ghica au fost în legături cu criticii din Moldova, colaborănd chiar la revistele critice moldovenești, dovedește și înrîurirea acestui curent asupra scrii 1 "Revista socială", p. 429. torilor munteni, și faptul că orice spirit critic de aiurea a trebuit să se alipească la marele curent critic moldovenesc. Dar un Alexandrescu, un Bălcescu și chiar un I. Ghica la început de fapt n-au fost critici. Ei n-au luptat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
făcute limbilor neolatine moderne. El chiar observă că, grație acestor sisteme - și contribuind și provincialismele, ca și lipsa de comunicații intelectuale -, gazetele unei provincii au ajuns să nu fie înțelese în celelalte provincii 5 . Dar Odobescu, să nu uităm, e muntean, și ca atare nu poate scăpa cu totul de influența "sistemelor". El va fi de părere, de pildă, că trebuie să reînviem arhaismele pierdute 6 de ordine latină - ceea ce n-ar fi spus-o un Russo -, iar în propria-i
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să fie un admirator al Franței, care, zice el, ne-a civilizat 3 . Și fiindcă acei care au adus acele forme, acea civilizație, sunt liberalii, el le aduce laude și face parte dintre ei. Și, dîndu-și seamă de rolul burgheziei muntene în redeșteptarea națională și în introducerea formelor noi, Odobescu are cuvinte de laudă pentru "Bucureștiul" liberal, care, observă el, a silit și pe dușmanii liberalismului să devină liberali 1. Acest "liberalism" îl face să ia o atitudine prietenoasă față de evrei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]