894 matches
-
joc de șah din țară la Timișoara, directorul Filarmonicii s-a declarat convins că e „un semn bun“ și că piesele gigant ar fi o scenografie ideală pentru spectacolul-eveniment cu „Chess“ în Parcul Rozelor. De bună seamă, autorii Șah-ului musical vor fi invitați la Timișoara. În Bergen, ca și la Timișoara, „Chess“ va fi interpretat de orchestra și corul Filarmonicii „Banatul“, cu soliști invitați din străinătate, cu un Corul de Operă din Bergen și cu o trupă rock. Soliștii sunt
Agenda2005-34-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284109_a_285438]
-
numele ei se leagă câteva memorabile evenimente ale ultimelor două stagiuni timișorene, ea dirijând la pupitrul Filarmonicii Requiem-ul lui Andrew Loyd Weber, Carmina Burrana de Carl Orff și Requiem-ul german de Brahms. Datorându-i-se maestrei Overby, prezentarea musical-ului „Chess“ la Timișoara - în premieră pentru România - va fi un eveniment cu totul excepțional, nu doar prin prisma prezenței lui Tim Rice și a jumătății masculine a formației ABBA, ci și ca un spectaculos început al unui ambițios program
Agenda2005-34-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284109_a_285438]
-
oppositions; 11. includes fragmentations and discontinuities; 12. encompasses pluralism and eclectism; 13. presents multiple meanings and multiple temporalities; 14. locates meaning and even structure în listeners, more than în scores, performances, or composers.", în: Jonathan D. Kramer, "Postmodern Concepts of Musical Time", în: Indiană Theory Review, vol. 17/2, 1997 sau în: Jonathan Kramer, The Nature and Origins of Musical Postmodernism., în: Postmodern Music/Postmodern Thought, Judy Lochhead and Joseph Aunder (ed.), New York: Routledge 2002. ( ISBN 0-8153-3820-1), reeditat în: Current Musicology
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
locates meaning and even structure în listeners, more than în scores, performances, or composers.", în: Jonathan D. Kramer, "Postmodern Concepts of Musical Time", în: Indiană Theory Review, vol. 17/2, 1997 sau în: Jonathan Kramer, The Nature and Origins of Musical Postmodernism., în: Postmodern Music/Postmodern Thought, Judy Lochhead and Joseph Aunder (ed.), New York: Routledge 2002. ( ISBN 0-8153-3820-1), reeditat în: Current Musicology no. 66 (spring 1999): pp. 7-20. footnote> Putem considera această listă drept o sumă de calități care, în primul
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
din alte muzici (e.g., Schnittke, Third String Quartet). 5. Opera muzicală postmodernă este ironică și astfel împinge adevărul artistic spre distorsiunea acestuia și sugerează că ceea ce este prezentat deține o dublă semnificație (e.g., Thomas Adès, Brahms)."<footnote "1. The postmodern musical work is hedonistic; it displays an enjoyment of its own combinatorial imagination with a certain frivolous air unique to music; its reception occurs în the mode of pleasure (e.g., Kagel, Match). 2. The postmodern musical work is narrative; it presents
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Brahms)."<footnote "1. The postmodern musical work is hedonistic; it displays an enjoyment of its own combinatorial imagination with a certain frivolous air unique to music; its reception occurs în the mode of pleasure (e.g., Kagel, Match). 2. The postmodern musical work is narrative; it presents a musical narrative, not a composition of sounds or structures (e.g., Rihm, Musik für drei Streicher). 3. The postmodern musical work is formally heteronomous, i.e., the difficult problem of form is solved, this being achieved
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
music; its reception occurs în the mode of pleasure (e.g., Kagel, Match). 2. The postmodern musical work is narrative; it presents a musical narrative, not a composition of sounds or structures (e.g., Rihm, Musik für drei Streicher). 3. The postmodern musical work is formally heteronomous, i.e., the difficult problem of form is solved, this being achieved through a strong connection to previously existing and functioning forms (e.g., Ligeti, Passacaglia ungherese). 4. The postmodern musical work refers outside of itself; its material
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Musik für drei Streicher). 3. The postmodern musical work is formally heteronomous, i.e., the difficult problem of form is solved, this being achieved through a strong connection to previously existing and functioning forms (e.g., Ligeti, Passacaglia ungherese). 4. The postmodern musical work refers outside of itself; its material is taken from other music (e.g., Schnittke, Third String Quartet). 5. The postmodern musical work is ironic, and thus pushes artistic trugh towards a distortion of the truth and shows that what is
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
being achieved through a strong connection to previously existing and functioning forms (e.g., Ligeti, Passacaglia ungherese). 4. The postmodern musical work refers outside of itself; its material is taken from other music (e.g., Schnittke, Third String Quartet). 5. The postmodern musical work is ironic, and thus pushes artistic trugh towards a distortion of the truth and shows that what is presented is not intended în the way it is presented (e.g., Thomas Adès, Brahms).", Claus-Steffen Mahnkopf, Musical Modernity. From Classical Modernity
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Quartet). 5. The postmodern musical work is ironic, and thus pushes artistic trugh towards a distortion of the truth and shows that what is presented is not intended în the way it is presented (e.g., Thomas Adès, Brahms).", Claus-Steffen Mahnkopf, Musical Modernity. From Classical Modernity up to the Second Modernity - Provisional Considerations, pag. 5-6, la adresa: http://www.searchnewmusic.org/Mahnkopf modernity.pdf. footnote> Conform lui Mahnkopf, compozitori că Ligeti (1923-2006, texturalism micropolifonic și pluralism de genuri și tehnici), Kagel (1931-2008, teatru instrumental
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
this would be a form of "New Music light" -- not primarily poly-stylistic or ironic, but drawing on material from an earlier generation, especially atonal music (în contrast to the postmodern preference for tonal music în the 1970s), în: Claus-Steffen Mahnkopf, Musical Modernity From Classical Modernity up to the Second Modernity —Provisional Considerations, pag. 6. În trimiterea la subsolul paginii, muzicologul ține să comenteze conținutul primelor cinci poziții din această a doua lista: "1. Această lucrare nu reprezintă un simplu agrement muzical
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
mod negativ. Minimalismul american ridică aceeași problemă a determinantei stilistice că un criteriu de identificare. Aparținând ultimei avangarde moderniste, în opinia lui Kyle Gann minimalismul se prezintă drept un ultim nou stil identificabil în istoria muzicii<footnote Kyle Gann, New Musical Currents Since Minimalism, Bard College, Fall 1998, în: Robert Fink, (Post-) minimalisms 1970-2000: the search for a new mainstream; capitol în: Cambridge Histories Online, Cambridge University Press, 2008, pag. 539. footnote>. Textul lui Robert Fink<footnote Robert Fink, (Post-) minimalisms
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
unui stil identificabil și vandabil (și al unui curent principal)", ((b) "For Chatham, 'post-minimalism' is anything and everything that happened after minimalism, the last modernism, burnt itself reductively ouț, taking the very idea of an identifiable, marketable style (and the musical mainstream) with it."), în: Robert Fink, Idem. footnote> și (b) problemă stării post-stilistice că o caracteristică definitorie a gândirii muzicale în postmodernitate. (3) Un al treilea coeficient al ambiguității și confuziei îl reprezintă modul în care postmodernitatea se relevă deja
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Pronunciation - pronunție dobândită), acceptând că există o pluralitate, dacă nu chiar o infinitate de variante, dar și un construct ideal spre care sunt datori să tindă. Cu câtă încântare am urmărit, citind piesa Pygmalion a lui Bernard Shaw, sau vizionând musicalul inspirat de ea, My Fair Lady, felul în care super-foneticianul Mr. Higgins era capabil să identifice, după lexic și pronunție, locul de origine al celor din jur: unui domn îi spune că provine din Selsey, altuia că locuiește la Hoxton
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
vivace, amuzant și frenetic) dintr-o poveste ușurică, dintr-o poveste care a funcționat profitabil pe Broadway. Lungmetrajul începe cu Catherine Zeta-Jones interpretând All That Jazz, care acționează ca un semnal pentru cinefili: invocă - după părerea mea - cel mai bun musical realizat vreodată, e drept, în cheie tragică și, în consecință, face o promisiune spectatorului: acest lungmetraj va fi la înălțime. Regizorul Rob Marshall, debutant în film, dar veteran pe scenă, reușește o sinteză minunată: scenariul și muzica sunt consubstanțiale, se
Lungmetraje anti-Valentine's Day by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12011_a_13336]
-
vieții", asociată finalurilor fericite din spectacolele de operetă și dinamicii muzicii și dansului specifice genului, Festivalul s-a dorit a fi "o pledoarie pentru zâmbet". Programul lui a fost deosebit de bogat și de felurit în propueri: spectacole de operetă, de musical și de dans, recitale de operetă și de dans, workshop-uri, concerte de muzică ușoară și de muzică tradițională din țările participante la festival, multe lansări de carte și mese rotunde, dar și proiecte sociale - artiștii fiind ai Teatrului de Operetă
Viața e frumoasă la Operetă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6652_a_7977]
-
Stazi și Boni, au și dansat remarcabil, ca și restul ansamblului, onorând în acest fel genul specific de operetă, care cere interpreților calități multiple. Valoarea spectacolului se datorează, într-o bună măsură, și echipei venite de la Teatrul de Operetă și Musical din Budapesta, care a făcut casă bună - și nu pentru prima dată - cu artiștii bucureșteni, și anume, în primul rând, regizorul KERO (Miclós Gábor Kerényi), coregrafa Eva Duda, dirijorul Balázs Stauróczky, dar și restului echipei tehnice. Ca și în cazul
Viața e frumoasă la Operetă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6652_a_7977]
-
din Budapesta, care a făcut casă bună - și nu pentru prima dată - cu artiștii bucureșteni, și anume, în primul rând, regizorul KERO (Miclós Gábor Kerényi), coregrafa Eva Duda, dirijorul Balázs Stauróczky, dar și restului echipei tehnice. Ca și în cazul musicalului Romeo și Julieta, realizat tot împreună cu aceștia, simbioza artistică dintre echipa maghiară și artiștii români a dat rezultate remarcabile. O altă operetă care a pus un accent deosebit pe dans și pe mișcarea scenică a fost Barbă Albastră, de Jacques
Viața e frumoasă la Operetă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6652_a_7977]
-
său, Marcel Iureș, în română) care sună cam așa " Nu te pișa în buzunarul meu ca să-mi spui apoi că plouă". Alt film cu probleme, generate fix de predecesorul său, seriile BBC din 1986: Detectiv cu cântec, un soi de musical cu Robert Downey Jr în rolul principal, regizor, Keith Gordon. Asociația dintre gen și cineast e departe de a fi întâmplătoare, Gordon interpretând un rol secundar în celebrul All That Jazz al lui Bob Fosse, care sigur ar fi părtaș
Despre gangsteri, psoriazis și bomba atomică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11056_a_12381]
-
în rolul principal, regizor, Keith Gordon. Asociația dintre gen și cineast e departe de a fi întâmplătoare, Gordon interpretând un rol secundar în celebrul All That Jazz al lui Bob Fosse, care sigur ar fi părtaș la top 3-ul musicalurilor din toate timpurile. Mie una mi-e simpatic pentru că a regizat acum vreo zece ani Mother Night al lui Kurt Vonnegut Jr. Scenaristul e inițialul Dennis Potter, ba chiar e ultimul proiect la care a lucrat înainte să decedeze. Producător
Despre gangsteri, psoriazis și bomba atomică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11056_a_12381]
-
unui film de acțiune - ni-l oferă la început că pentru a se debarasa de el - ci notă realistă, în felul în care orizontul acțiunii se încarcă de absurd și de tragicomic. Inspirat mi se pare însă finalul mascat, cel musical, ŤLibertéť din "Nabucco".
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
Chirilă, Andy Ardeleanu, Mihai Pricope, Daniel Manea, Ionuț Birjovanu, Octavian Iuga și Andrei Dogaru. Participă și solista Jennyfer Dumitrașcu. Acest spectacol, alături de “Invitație la Castel”, a încheiat o stagiune extraordinară, cu producții și spectacole de operă și balet, cu musicaluri, cu turnee în țară și în străinătate și cu premii importante obținute la festivaluri internaționale. A fost si este remarcabil succesul reprezentațiilor cu “Cenușăreasa”, “Don Pasquale”, “Mirandolina”, “Minuniță și Vrăjitoarea”, “Scufița Roșie”, “Soacra cu trei nurori” sau “Figaro”, povești magice
Baletul ?Alb? ca Z?pada? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84126_a_85451]
-
vocea Mariei Tănase a dialogat cu noi, imaginea ei s-a topit în imaginarul zilei de azi. Spectatorii au văzut proiecții multiple și interactive și au auzit voci digitalizate, instrumente acustice și electronice în încercarea de a reinventă un concept: Musical Historical Reenactment. Grupul FloriMan este: MC Tatăl Nostru (Mircea Florian), DJ Vasile (Lucian Stan), VJ Dia (Octavian Diaconescu), LD Alex (Alexandru Baltă), FOH Pipaiu (Gabriel Andrieș) Roger Waters - “Zidul” la București Roger Waters a adus în Piață Constituției cel mai
Concerte by Gabi MATEI [Corola-journal/Journalistic/83962_a_85287]
-
în compoziție. Cu un grup de colegi și cu suportul regretatului William Albright am organizat o serie de concerte "multi-media" destul de îndrăznețe, aș spune, chiar și pentru perioada de mijloc a deceniului opt. Următorii trei ani am predat la Chicago Musical College, care aparține de Roosevelt University, iar din 1978 sunt la University of Illinois in Urbana-Champaign, la School of Music unde, în 1956, a fost realizată prima compoziție creată de un calculator, "Illiac Suite" de Lejaren Hiller. Din 1993 colaborez
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
party. Gulliver, ora 22: Retro and latino party. Le Dome, ora 22: R & B versus Clubbing. Marți, 18 mai Al Cubanito, ora 22: Latino and superhits. Gulliver, ora 22: All Music Party. Happy, ora 22: Retro Night. Hush, ora 22: Musical Hush cu Vita și Bulbuc (Implant pentru Refuz). Joi, 20 mai Firestage Club, ora 22: Seară studențească. The Tunnel, ora 22: Hits Parade 1970-2004. Le Dome, ora 22: The Dome Night. Club D’Arc, ora 22: Retro party cu Romu
Agenda2004-20-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282433_a_283762]