38,366 matches
-
întîlnire neașteptată Domnul Leopold este, probabil, unul dintre cei mai bogați oameni din Viena. Ani în șir a tot colecționat tablouri ale lui Egon Schiele (pe care, practic, el l-a impus), Gerstl, Kokoschka, Klimt și, recent, a deschis un muzeu ultramodern care-i poartă numele. Greu să mi-l imaginez într-un birt studențesc, cu palton tirolez și o banală sacoșă de plastic (!) în mînă. Și totuși, chiar el este. Mi-l arată cineva și-mi atrage atenția că-n
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
broșura la dispoziția dlui Rădulescu. Prezența în țară a familiei era însă mai veche, autorul a descoperit în M.O. din 27.VII / 8.VIII 1866 rânduri de mulțumire aduse dlor Ipcar și Lindenberg (rude apropiate), pentru a fi oferit Muzeului de Antichități cinci monede antice, dintre care două de argint și trei de aramă. Mai aproape de noi, un Emil Ipcar figurează în broșura Conspirația lojilor. Francmasonerie și creștinism, din 1941, scrisă de Toma Petrescu. Din cartea dlui M. S. Rădulescu
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
din păhărelul cu whiski, clădirea (neocubistă?) a Noii Opere israeliene de pe bulevardul Shaul Hameleh, după părerea lui cel mai nobil și aristocratic cartier din centrul metropolei, de vreme ce grupează într-un perimetru atât de restrâns două lăcașuri de artă - Opera și Muzeul Tel Aviv și unul de cultură - Biblioteca "Ariela" -, toate înconjurate de vaste peluze ornate cu sculpturi adecvate locului. Evită cu grijă să-i revadă pe acoliții lui Lenny, toți cei în jurul cărora gravitase în răstimpul în care rămăsese la discreția
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
atunci: căci fața ucisului fusese arsă cu apă tare și devenise irecognoscibilă, iar "hainelor le fusese smuls petecul cu numele croitorului, iar ceasului tasul cu iscălitura aurfaurului". Naratorul, care fusese văzut deseori în cursul zilei în compania lui Aubrey, în muzeul Frederic, în Tiergarten, în rachieria neerlandeză pe care o frecventau amîndoi, se sperie că va fi urmărit de poliție, care nu se putea să nu afle cine era mortul. Frica lui e însă inutilă. Iar, mai tîrziu, cînd ar fi
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
ale lui Villiers de l'Isle-Adam din Contes cruels, sau din Diabolicele lui Barbey d'Aurevilly (acesta din urmă intertext indicat de narator prin citare explicită). Aubrey de Vere, văzut prima oară de către narator, și apoi în mod repetat, la Muzeul Frederic e o ființă ieșită dintr-un tablou, dintr-unul din acele portrete de lorzi pe care un "Van Dyck și, după el, Van-der-Faës le-au hărăzit nemuririi". Din nemurire, Aubrey intră, ca printr-o vrajă, în mortalitate - drept care va
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
un faimos portret de Mignard făcîndu-și, fără să-și dea seama, autoportretul. Scena e memorabil descrisă într-o singură frază - și semnificația ei nu poate fi recunoscută decît la (re)lectură: "Cu doi ani înainte văzusem în sala franțuzească a muzeului o cuconiță care copia după Mignard pe Maria Mancini și avea o așa izbitoare asemănare cu modelul, încît ai fi crezut că, privindu-se în oglindă, își zugrăvește, împodobindu-l, propriul ei chip" (p. 37). Să examinăm mai de aproape
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
Mariei Mancini de Mignard din Kaiser Friederich Museum, cu doi ani înainte ca naratorul să-l vadă pentru prima oară Aubrey, "acel chip ce părea desprins însuflețit dintr-o cadră veche". În treacăt, aș nota că în imaginarul vizitatorului de muzee de la începutul secolului trecut, chipul Mariei Mancini avea aureola romantică a femeii de care fusese îndragostit în tinerețea sa Craiul-Soare. Născută în 1640, la Roma, nepoata de soră a faimosului Cardinal Mazarin, era una din acele "jeunes filles en fleur
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
Spre a o îndepărta de la curte, Mazarin aranjează o căsatorie cu conetabilul Colonna de la Roma. Pierre Mignard (1612-1695), unul din marii pictori ai curții franceze i-a făcut, înainte de plecarea forțată la Roma, cîteva portrete, între care și cel din muzeul berlinez. Am în față reproducerea unei gravuri făcută după acest portret, care o reprezintă pe frumoasa Maria Mancini, italiancă brună, cu păr abundent buclat, cu un cercel de perlă în urechea stîngă, vizibilă din poziția trois-quarts în care este înfățișată
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
care scrisese primul despre el, încurajându-l, fusese D. Caracostea, personaj agreat de regimul antonescian. Motiv pentru care, în anii '50, fusese aruncat în temniță. Mă urmărește imaginea lui în zeghe, dintr-o fotografie pe care am văzut-o în Muzeul Memorialului de la Sighet. Neconvenabilă era, în sfârșit, din perspectiva ideologică a momentului, factura însăși a prozei din Euridice, simbolică, onirică, mitică. Învinuirea de evazionism, de estetism decadent putea oricând să cadă asupra lui Petru Dumitriu, astfel cum căzuse asupra Ninei
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
acest timp avansat al computerelor evreii îl așteaptă pe Messiah și creștinii sînt pregătiți pentru sfîrșitul lumii și a Două Coborîre și scriitorii deplîng sfîrșitul cărții și Manuscrisele de la Marea Moartă vorbesc despre lucruri rotunde, Piatra insuliță a Torei în Muzeul Israel, un cotor de măr în miezul nesiguranței evreiești. Bazarul duduie de condimente și casete audio. Muezinul cheamă din turn. Bătaia clopotului e sunetul cuielor înfipte în Mîntuitorul nostru. Mulțumesc, soră Rodica. Și mai știi tu ceva, Paradisul a fost
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
Bolintineanu îi șade mai bine cu drumul decît cu însemnările acestor peregrinări, dar exilul prelungit al "proscrisului" dă la iveală fructele mîniei tîrziu, sub contururi sublimate, în poemul Conrad (1867). Socotită de mai toți exegeții săi drept capodoperă, piesa învigorează muzeul figurilor de ceară din portretistica lui Bolintineanu. Spre deosebire de toți ceilalți, Conrad are puls. Împrumutînd, în mare, soarta Bălcescului și itinerarul mediteranean al autorului, Conrad capătă alura Corsarului lui Byron și aura de erou romantic a lui Childe Harold. Este pentru
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
zile de vacanță, pe care le-am petrecut la Londra. Foarte frumoasă Londra, foarte cosmopolită și cool, e un oraș în care mi-ar plăcea să trăiesc. Cel mai tare m-au impresionat așa: 1. Faptul că intrarea la toate muzeele de stat e liberă. Noi n-am văzut decât British Museum, Science Museum și Natural History Museum, dar ne-au dat realmente pe spate. 2. Faptul că muzeele sunt pline de școlari, aduși cu clasa să se culturalizeze. Iar când
Englezii şi-au găsit Regina by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21212_a_22537]
-
mai tare m-au impresionat așa: 1. Faptul că intrarea la toate muzeele de stat e liberă. Noi n-am văzut decât British Museum, Science Museum și Natural History Museum, dar ne-au dat realmente pe spate. 2. Faptul că muzeele sunt pline de școlari, aduși cu clasa să se culturalizeze. Iar când am zis “pline”, chiar “pline” am vrut să zic. 3. Echipamentul de mers în cluburi al englezoaicelor, în seri în care eu purtam palton, căciulă, mănuși și cizme
Englezii şi-au găsit Regina by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21212_a_22537]
-
mondială a parfumurilor”. Mai comercial el, așa, ca toate orașele celebre, dar frumos. Mirosea, pe stradă, a parfumuri de toate felurile. Din păcate, am ajuns destul de târziu și n-am apucat să vizitez nici vreo fabrică tradițională de parfumuri, nici Muzeul Parfumurilor. Până m-am învârtit nițel încolo și-ncoace, se închiseseră toate. M-am plimbat doar pe străzi și mi-am amintit de Parfumul lui Patrick Suskind, unul dintre cele mai frumoase romane pe care le-am citit vreodată, după
Orașul în care a trăit și a ucis Grenouille by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21226_a_22551]
-
Dragoș Bucurenci Dragi prieteni, ă scriu pentru a vă invita personal la o expoziție care ar putea trece altfel neobservată printre cei mai puțin interesați de etnografie și folclor. Sub titlul În urma acului. Românii de la est de Bug, Muzeul Țăranului Roman expune nu numai o colecție de cusături ale românilor din Ucraina de astăzi, o colecție ascunsă timp de 70 de ani, ci își asumă documentarea și expunerea poveștii acestor cusături și a expediției care a produs colecția, desfășurată
Scrisoare de la MȚR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82364_a_83689]
-
imposibil. Anton Golopenția a fost arestat în procesul Pătrășcanu și a murit în anchetă, în 1951, la închisoarea Văcărești. Sanda Golopenția, fiica lui Anton, le-a luat cu ea în Statele Unite în anii 1980. În 2005 ele au fost donate Muzeului Țăranului Român care le expune acum pentru prima oară. Recunosc că primul impuls în expunerea acestei colecții a fost o abordare estetică (cusăturile sunt într-adevăr de o rară frumusețe) care să treacă sub tăcere, discret, o poveste pe care
Scrisoare de la MȚR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82364_a_83689]
-
în general neasumat în societate românească, încercând să înțelegem și nu să îndreptăm degete acuzatoare. Sper că am reușit nu verdicte și acuzații. Vă aștept cu drag la vernisaj sau oricând până pe 2 martie pentru a vedea expoziția. Simina Bădică Muzeul Țăranului Român Cum fu? Felicitari pentru articol!
Scrisoare de la MȚR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82364_a_83689]
-
la microfon. Vibrația cathartica a unei săli aplaudând în picioare la TIFF după un film de Mungiu, Muntean, Caranfil sau la Festivalul Enescu la sfârșitul unui concert susținut de Radu Lupu sau de cvartetul Voces. Ateneul Român, Palatul Fundațiilor Regale, Muzeul Țăranului, clădirile lui Marcel Iancu, Palatul Telefoanelor, Kiseleff-ul noaptea. Generozitatea inepuizabila a medicilor SMURD, entuziasmul contagios al voluntarilor Asociației MaiMultVerde și ai celorlalte mii de organizații neguvernamentale, încăpățânarea salvatoare și incredibilă putere de muncă a oamenilor care, prin activitățile lor
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]
-
murit. La noi oricum nu se face nimic și nu se investește în cultura. Decât o galerie periculoasă în care intră câțiva și mai au loc și accidente, mai bine închisă sau cu acces foarte limitat. @Alină Galeriile Române de la Muzeul Mineritului, inaugurat în anii 80 în zona Orlea a Roșiei, sunt perfect sigure. De ce să le distrugă Goldul... că să ce? Eh au cumpărat o laie toate canalele. Voi ce credeți că sunt vreun grup de masoni care dețin tot
Istoria suferinței by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82466_a_83791]
-
poti sa militezi pe două roți pentru un stil de viață sănătos și responsabil la Marșul Earth Hour 2011, alături de bicicletele Cicloteque și comunitatea bicicliștilor din capitală. La 20.30 fix, luminile din clădirile Ateneul Român, Bibliotecă Centrală Universitară și Muzeului Național de Artă se vor stinge și vor fi urmate de concerte, manifestări artistice și ecologiste. :: detalii pe www.earth-hour.ro Păi să ne facem frumoși, mai ales că întâlnirea e doar odată pe an. Mi-aș dori să facem
‘Blind date’ cu Planeta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82513_a_83838]
-
Dragoș Bucurenci Dacă n-ați mai prins bilete la concertul de la Ateneu și vreți, totuși, să vă deconectați după prima zi de muncă din săptămână, diseară, de la ora 21, la Clubul Țăranului de la Muzeul Țăranului Român, Richard Bovnoczki și Dana Cavaleru joacă în “”, un spectacol de pantomima despre care Iulian Tănase de la Academia Cațavencu a spus: Dacă ar vedea această piesă, Tom și Jerry ar avea de ce să fie invidioși Parcă aș vrea să
Contraste by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82567_a_83892]
-
Corrections, care nu e tocmai subțirica, și m-am temut că Franzen, în jurul căruia se construiește deja un cult în America, să nu fi început să abuzeze de răbdarea cititorului (așa cum mi s-a părut că a făcut Pamuk cu Muzeul inocentei, lucru care mi l-a îndepărtat întrucâtva de la suflet). Apoi, am citit chiar în drum spre State astă-toamnă How to be alone, colecția de eseuri ale lui Franzen (mulțumesc, Cristina!) și cele două care tratează despre starea românului american
O carte grea care se citeşte uşor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82536_a_83861]
-
Dragoș Bucurenci Este vorba de „Căsuța din povești” care a fost construită de Muzeul Țăranului Român și de Atelierul de Carte împreună cu Asociația MaiMultVerde. Ea vă așteaptă s-o vizitați timp de două săptămâni la Muzeul Țăranului Român pe șoseaua Kiseleff la numărul 3. În sprijinul construcției-experiment au venit și Ambasada Franței în România
Fără mistrie, numai apă şi hârtie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82574_a_83899]
-
Dragoș Bucurenci Este vorba de „Căsuța din povești” care a fost construită de Muzeul Țăranului Român și de Atelierul de Carte împreună cu Asociația MaiMultVerde. Ea vă așteaptă s-o vizitați timp de două săptămâni la Muzeul Țăranului Român pe șoseaua Kiseleff la numărul 3. În sprijinul construcției-experiment au venit și Ambasada Franței în România, Raiffeisen Bank și Farmexim Ș.A. Voluntarii, 53 la număr, au colectat și refolosit deșeurile de hartie pentru a realiza o căsuță integral
Fără mistrie, numai apă şi hârtie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82574_a_83899]
-
refolosit deșeurile de hartie pentru a realiza o căsuță integral din pastă de hârtie, cu dimensiunile: 1,30 m lățime, 1,80 lungime și 155 cm înălțime. La evenimentul de inaugurare au participat Dr. Virgil Ștefan Nițulescu, Director general interimar - Muzeul Țăranului Român, Jean-Baptiste Cuzin, Atașat de cooperare tehnică, Adjunct al Consilierului de cooperare și acțiune culturală - Ambasada Franței în România, muzeografi, cercetători, scriitori, precum și o parte dintre voluntarii care s-au înscris în proiect. A fost nevoie de 5 luni
Fără mistrie, numai apă şi hârtie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82574_a_83899]