1,094 matches
-
poetice prin folosirea diferită a vocalelor din cuvinte și versuri: ele reprezintă dualitatea dintre ritma perfectă și rima imperfectă. Acest construct ontologic duce la individualizarea și identificarea anumitor construcții poetice, de exemplu a baladelor și sonetelor. Acest lucru determină momentul muzicalității poetice ce nu poate exista a priori construcției lingvistice, întrucât ea este adusă în existență prin activitatea compozițională a poeziei. Tropii indică o structură prin care executarea poeziei duce la identificarea unui timbru melodic ce acompaniază versul. Pe de altă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
versul. Pe de altă parte, structura melodică este afectată de tipurile de rimă, care diferă de la poezia clasică la poezia contemporană care nu mai necesită respectarea rimei. Dacă rima se prezintă ca un construct logic în scopul de a oferi muzicalitate poeziei, iar pe baza muzicalității ideea poate fi transmisă cu ușurință cu scopul de a emoționa, forma versului liber aduce cu sine o idee sau un sentiment, fiind diferită de proză prin forma sa. Putem vedea, astfel, cum tropii ontologici
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
structura melodică este afectată de tipurile de rimă, care diferă de la poezia clasică la poezia contemporană care nu mai necesită respectarea rimei. Dacă rima se prezintă ca un construct logic în scopul de a oferi muzicalitate poeziei, iar pe baza muzicalității ideea poate fi transmisă cu ușurință cu scopul de a emoționa, forma versului liber aduce cu sine o idee sau un sentiment, fiind diferită de proză prin forma sa. Putem vedea, astfel, cum tropii ontologici duc la o individuație și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
different texts: the main text, i.e. words and sentences spoken by represented persons, and the side text (stage directions), i.e., "information" given by the author" (t.m.). Roman Ingarden, op. cit., p. 319. 20 Poezia, de exemplu, poate fi influențată de muzicalitatea sau nonmuzicalitatea unei limbi. Pentru Borges, poezia trebuie scrisă în limba spaniolă datorită muzicalității sale, care poate duce la o expresivitate absolută. 21 Roman Ingarden, op. cit., p. 320. ------------------------------------------------------------------------- ONTOLOGIA OPEREI DE ARTĂ 10 1 Résumé Introducere Fundamentarea câmpului teoretic... Cum
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
the side text (stage directions), i.e., "information" given by the author" (t.m.). Roman Ingarden, op. cit., p. 319. 20 Poezia, de exemplu, poate fi influențată de muzicalitatea sau nonmuzicalitatea unei limbi. Pentru Borges, poezia trebuie scrisă în limba spaniolă datorită muzicalității sale, care poate duce la o expresivitate absolută. 21 Roman Ingarden, op. cit., p. 320. ------------------------------------------------------------------------- ONTOLOGIA OPEREI DE ARTĂ 10 1 Résumé Introducere Fundamentarea câmpului teoretic... Cum se naște și cum înțelegem opera de artă în general Prezență și absență. Ideea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dintre ele șansa interpretării multiple, asociative. Versul liber, abandonând sonoritățile exterioare desfășurate de rimă, va fi ecoul acestui ritm special, mulat pe spectacolul interior („Pasiunile noastre - veșnică acțiune - nesuferind lanțurile grele ale versului”, spune Pompiliu Păltănea) și cu aspirația spre „muzicalități strânse”, condensate (Ovid Densusianu, Versul liber și dezvoltarea estetică a limbii literare). Și, dacă dezvoltările teoretice din V.n. au fost bogate, tot atât de bogat ilustrată a fost și inițiativa revistei de a îndruma, cum mărturisea directorul, pe calea ce face ca
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
tocmai când se dorea descoperirea subconștientului, a „sufletului universal”, la o poezie de program simbolist ce evaluează cu formulele ei înghețate neliniștile prin care prindea a se defini sensibilitatea modernă. Dar mai ales efectele de ordinul sugestiei antrenate de o muzicalitate subtilă a mișcărilor sufletului, captate mai nuanțat de versul liber și de propensiunea panteistică a analogiei, sunt, din păcate, puse în umbră de o vizibilă manevrare mecanică a metaforelor-cheie, a contrastelor și de alunecarea într-o retorică a declamației. Și
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
alta epică (Bătălia de la Teișani), precum și un dicționar de rime. Volumul Cântece și plângeri reunește încercări de factură diferită: balade, legende, meditații, cântece, sonete. Numeroase sunt stihurile de iubire care, în tonul elegiac și sentimental al timpului, au avut o muzicalitate capabilă să le asigure o receptare imediată. Motive romantice - veghea, toamna, luna, noaptea - sunt frazate obsesiv. Z. și-a însușit de la romanticii apuseni tonalitatea pesimistă a mărturisirii, învăluită uneori în melodia romanței sau în țesătura baladei. Confesiunea Mariei (Sora Maria
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
de tablou și imaginarea unor evenimente parcurse pe o durată de timp, cele imaginate combinându-se într-o compoziție; METODA MAȘINII DE CUSUT DESENE - joc care propune menținerea mâinii nemișcată și mișcarea hârtiei în actul desenării, care conferă o anumită muzicalitate liniilor și formelor; METODA OCHILOR ÎNCHIȘI - prin care se exploatează hazardul, întâmplarea; subiecții desenează cu creionul sau alt instrument, cu ochii închiși, 3-5 elemente legate de o temă dată, apoi se exploatează suprapunerile, întretăierile și se adaugă alte elemente; METODA
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
la început, două lexeme distincte, devin lipsite de înțeles, doar simple interjecții, în accord cu sentimentul vestirii nașterii Mântuitorului în zilele noastre. Chiar se remarcă schimbările într-un joc de sunete ce se impun din nevoia subiecților de armonie, de muzicalitate, sporită, e o formă de aliterație leroi, leur, leor având în vedere conștiința faptului că e vorba de un cântec sacru, perfectibil în timp ca melodicitate, fără însă a denatura până la anulare, cuvintele. Avem de-a face aici cu graiurile
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
vorbi de fapt despre noi toți, despre condiția umană care face ca, de când e lumea și pământul, să cărăm cu toții pietre dintr-o parte într-alta. Și pentru că e până la urmă prietenos cu subiecții, optimist în concluzii și de o muzicalitate cum rar am văzut în filmele documentare. Cred că atunci când un cineast, fie că face ficțiune, fie documentar, e pregătit să primească inspirație, ea vine ca și cum s-ar crăpa cerurile. Și cineastul e ajuns de subiect din urmă, pentru că numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
spun așa) și chiar secvențele de nuditate, cele de la spălător, mi s-au părut oportune în context, nu puse cu mâna pentru a șoca pudoarea omului „normal“. Ce mi-a plăcut la film, poate cel mai mult, nu știu, e muzicalitatea care se naște pe dedesubtul lui, din reluarea unor motive, cum sunt replica spusă de Ocsi cu accentul lui metalic, discontinuu de ungur, „Nu te supăra, dar eu nu te înțeleg...“, secvențele în care Ignat mută pietre sau cele cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
cunoștințe de ucraineană mă impiedică să judec textul tradus în ucraineană; m-am mulțumit cu aprecierea Mariei Toacă, cunoscut ziarist și critic literar din Cernăuți, care, în postfața volumului, consideră că Tamara Severniuk reușește „să exprime în rezonanță slavă întreaga muzicalitate și armonia perfectă a poeziei“ lui Arcadie Opaiț, „originalul și traducerea asemănîndu-se ca două picături de rouă“. De altfel, traducătoarea era familiarizată cu poezia lui Arcadie Opaiț, căci anterior transpusese în ucraineană și alte poezii ale acestuia, apărute în publicații
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sugestii muzicale), intonația, ritmul etc. Paul Delbouille, Poesie et sonorite, Paris, 1961, reia unele idei ale lui Mukafovsky, insistînd asupra valorilor semantice ale contrastelor fonologice. Sextil Puscariu a intercalat în Limba română, București, 1940, voi. I, o convingătoare analiză a muzicalității poemului Rugăciune de M. Eminescu, urmărind grafic "valurile" sonore ale vocalelor accentuate, asonantele, aliterațiile etc. (b) p. 213. Cîteva importante articole despre metrică au apărut în Style in language, New York, 1960. (c) p. 219. In literatura română, Alecu Russo (Cintarea
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
preferă moda retro, întorcându-se cu bunăvoință la antiimpresionismul lui D. Caracostea (considerat, din exces de zel, un protocronist, în materie de structuralism), nu fără să-și propună evitarea păcatului acestuia de a fi părăsit cu ușurință tentat de himerele muzicalității principiul structurii totalizante. După cum iarăși admirație îi produce autorului nostru recenta exegeză a lui G. Munteanu, cu suportul ei integralist, prin asta înțelegându-se atât o metodologie flexibilă, a globalizării succesive, dar și concomitența analitică a semnificației poemelor antume cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
respectul textului, atitudine datorită căreia ajunge la unele concluzii judicioase, venite dintr-o perspectivă modernă, mai ales în capitolul dedicat structurilor stilistice, definite, generic, prin "negativul stilistic". În pagini care analizează componente esențiale pentru bacovianism, se discută despre cromatică, olfactiv, muzicalitate, metaforism, ritm, rimă. Este partea cea mai realizată, în care conceptele generale sunt puse la contribuție cu mai mare eficiență și în același respect față de cuvântul unui poet. Evidențiez în mod deosebit subcapitolul despre "tăcere și strigăt" sau acela despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
paradisul în infern, pe când Vieru infernul în paradis, casa ca cronotop central al universului vierean, feminitatea ("orice femeie este o repetiție cu diferență a mamei primordiale"), vegetalismul (poetul ca un copil al naturii), complexitatea senzorială (poetică elementelor, narcisismul, orfismul, sau muzicalitatea, polifonismul) sacralitatea și religiozitatea, thanaticul topoii morții, zorilor ape divine, Duminicii mari. Autorul a socotit de cuviință să scrie și un Final de poetică (capitolul VI), în care încearcă să-i găsească eticheta cea mai potrivită: nu este un poet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
adesea în vedere dialectica drumului alb-verde / alb reprezentând drumul mamei, cel verde reprezentând drumul iubitei, în timp ce împreună împletite conștiința trecerii ireversibile a timpului); în ocheanul criticului întâlnim și tema ființei vegetale (poet al relației natură-cosmos); poetica elementelor (narcisismul, orfismul, polifonismul, muzicalitatea); relația sacru-religios, toposul morții (dialogul cu moartea), toposul luminii (zorile, apa divină), a Duminicii Mari. Ca și criticii basarabeni Mihai Cimpoi și Mihail Dolgan, care și-au îndreptat judecățile de valoare către relația poezie-copilărie, Th. Codreanu ne (re)introduce în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
căci așa e (în)tocmită programa școlară!), ele sunt repetate și reținute otova. Exemplu ilustrativ: De treci codri de aramă, de departe vezi albind/ Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint 51. Furați de frumusețea imaginilor, dar și de muzicalitatea versurilor, se iau îndeobște imaginile ca atare, fără să se pună problema că în spatele lor se ascunde un adânc înțeles inițiatic, care s-ar putea traduce în felul următor: numai dacă îți este dat să treci prin codrii de aramă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
existențială universal-valabilă, de o gravitate fără seamăn, fiindcă deasupra tuturor gloriilor efemere și deșărtăciunilor legate de patimile noastre omenești, un singur punct rămâne fix, neclătinat de nici o catastrofă istorică: geniul 161. Atâta timp cât vor exista versuri pe care fie și numai muzicalitatea lor interioară le ridică la rangul genialității, identitatea neamului nostru afirmă Mircea Eliade este salvată 162: Luna pe cer trece-așa sfântă și clară,/ Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,/ Stelele nasc umezi pe bolta senină,/ Pieptul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
simtă inspirat de întâia iubire: O ador, o cânt cum cântă/ Harfa pe o sântă 127. Ceea ce-l deosebește pe Eminescu de înaintașii săi este și faptul că în structura sa poetică a încorporat ceea ce îndeobște se cheamă muzica sferelor. Muzicalitatea cosmică emană din toată ființarea lui poetică, pe care nu se sfiește s-o transpună în Sărmanul Dionis: O lume întreagă de închipuiri [...] îi umpleau creierii, care mai de care mai bizară și mai cu neputință. El băga de samă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
gânduri,/ Flori de tei deasupra noastră/ Or să cadă rânduri-rânduri156. În ciuda a tot ceea ce se crede de obicei, poezia lui Eminescu este greu de rostit tocmai pentru concurența în care intră cele două lumi armonice: pe de o parte, propria muzicalitate interioară, pe de altă parte, cea din muzicalitatea generică a recitativului. În cer mișcă norii auritele nave...157 e greu de recitat. Poemul de largă respirație Diamantul nordului întregește și completează muzicalitatea interioară a versurilor, ridicându-le într-un plan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cadă rânduri-rânduri156. În ciuda a tot ceea ce se crede de obicei, poezia lui Eminescu este greu de rostit tocmai pentru concurența în care intră cele două lumi armonice: pe de o parte, propria muzicalitate interioară, pe de altă parte, cea din muzicalitatea generică a recitativului. În cer mișcă norii auritele nave...157 e greu de recitat. Poemul de largă respirație Diamantul nordului întregește și completează muzicalitatea interioară a versurilor, ridicându-le într-un plan al rafinării demn de Orfeu însuși: O muzică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
două lumi armonice: pe de o parte, propria muzicalitate interioară, pe de altă parte, cea din muzicalitatea generică a recitativului. În cer mișcă norii auritele nave...157 e greu de recitat. Poemul de largă respirație Diamantul nordului întregește și completează muzicalitatea interioară a versurilor, ridicându-le într-un plan al rafinării demn de Orfeu însuși: O muzică tristă, adânc-voluptoasă,/ Pătrunde-acea lume de flori și miroasă;/ Și verzile lanuri se leagănă-n lună/ Și lacuri cadența cântărilor sună158. Tot ce pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cântec. Învierea atinge culmi de sunete extrem de rafinate, închinate unicului Cristos: Cântări și laude-nălțăm/ Noi, Ție Unuia,/ Primindu-L cu psalme și ramuri/ Plecați-vă neamuri,/ Cântând Aleluia!163 Aici nu există versificație și nici nu este loc de muzicalitate în sensul obișnuit al cuvântului. Răsai asupra mea, lumină lină,/ Ca-n visul meu ceresc d-odinioară164 invocă atmosfera unei vechi amintiri ipoteștene din bătrâna bisericuță a familiei, cu deosebirea că acum ea vine dintr-un imbold interior: Noi, ce din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]