850 matches
-
severă, cu adâncimi înfricoșătoare, doreau muzică poliritmica, muzica groove metal. Percuționistul formației era Nagy Jeromos, cunoscut tot din trupa Syco I. Acest trio preferă poliritmia, piesele complexe, structurate poliritmic și precizia performanțelor muzicale. Până 2010 cei trei căutau alți colegi, muzicanți, care deasemenea preferau muzică metal poliritmic. Percuționistul Nagy Jeromos în anul 2010 a părăsit trupa. A fost urmat de Metzger Dávid, cunoscut din trupa Horda, si a mai venit un al doilea chitarist, Császár Attila, membru în formația Stopyt. Membrii
Omega Diatribe () [Corola-website/Science/334298_a_335627]
-
parte a programului "Boomerang Cinema". Aflat în vacanță în Australia, Scooby-Doo și echipa participă la un festival muzical care se desfășoară la Piatra Vampirului. Dar totul ia o întorsătură ciudată atunci când creatura australiană pe nume Yowie Yahoo îi răpește pe muzicanți și îi transformă în vampiri. Dându-se drept instrumentiști într-o trupă de heavy metal, Scooby-Doo și gasca lui trebuie să supraviețuiască unui grup de trei cântăreti vampiri rock-and-roll dacă vor să rezolve misterul care plutește în jurul Legendei Vampirului. Fetele
Scooby-Doo și Legenda Vampirului () [Corola-website/Science/335227_a_336556]
-
gramofon pentru casa de discuri Columbia Records, sub supravegherea Fondului de Folklor condus de Brăiloiu. Taraful era compus din principalii membrii ai familiei Lătărețu: Mihai, zis Tică (vioară), Maria (chitară și voce), Nicolae (vioară și braci), Ion (bas) și alți muzicanți recrutați în funcție de eveniment. După seria de înregistrări, soții Maria și Tică Lătărețu au rămas în București, începând să-și caute angajamente la diferite cârciumi și restaurante. Astfel au început să cânte la restaurantul lui Marcu Căciularu din strada Vespasian, din spatele
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
a avut și lăutari vestiți, care la începutul secolului XX aveau ca piese de rezistență tot baladele (familiale, vitejești sau haiducești). De aici s-au cules și înregistrat mai multe balade, doine, dar și cântece propriu-zise sau jocuri. Între primii muzicanți din Ceauru s-a numărat Dumitru Ursu (n. 1880 - d. ?), care a cântat la vioară și vocal în prima parte a secolului al XX-lea. A cântat și în București, la restaurantul „Ciocârlia”, până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
al Ilincăi, vioristul Constantin Burlan-Pătatu a continuat tradiția muzicală a familiei mai departe. Acesta a creat o formație de muzică lăutărească la Târgu Jiu, în care mai cântă soția și fiica sa, solistele Margareta Burlan și Carmen Burlan, precum și diferiți muzicanți angajați ocazional. Un alt centru muzical important din Gorj este orașul Târgu Jiu și satele vecine. Aici au fost în perioada interbelică importante cârciumi și boegi: „La Gelepu”, „La Nicolăescu” (ambele în oraș), „La Ghise” (ieșirea pe drumul Vâlcii), „La
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
din Târgu Jiu a fost cea a lui Bobirci. La începutul secolului al XX-lea, au cântat în oraș frații Constantin, Ion și Noană Bobirci. Vioristul Constantin Bobirci (n. 1878) a avut patru copii: Costică, Dumitru, Mariana și Ilincuța, toți muzicanți. Primul dintre ei, vioristul Costică Bobirci a fost căsătorit cu Sevastița, zisă Luxița. Fiul lor, Aurel (Nelu) Bobirci a fost unul din marii muzicanți ai Gorjului postbelic, dirijor al Orchestrei „Tarafului Gorjului” și angajat al Centrului Județean al Creației Gorj
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Bobirci. Vioristul Constantin Bobirci (n. 1878) a avut patru copii: Costică, Dumitru, Mariana și Ilincuța, toți muzicanți. Primul dintre ei, vioristul Costică Bobirci a fost căsătorit cu Sevastița, zisă Luxița. Fiul lor, Aurel (Nelu) Bobirci a fost unul din marii muzicanți ai Gorjului postbelic, dirijor al Orchestrei „Tarafului Gorjului” și angajat al Centrului Județean al Creației Gorj în perioada 1970-1980. Celălalt fiu al lui Bobirci, vioristul Dumitru Bobirci, zis Mitu, a fost căsătorit cu solista și chitarista Maria, zisă Mița. Mitu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
(n. 1865, București — d. 1925, București) a fost primul mare țambalist virtuoz român. S-a născut în jurul anului 1865 la București, într-o familie de muzicanți. A învățat să cânte pe un țambal mare de concert (Schunda) de proveniență ungurească. Nu se cunoaște nici formația în care a debutat, nici tarafurile pe la care s-a peregrinat. Se știe că a ajuns în Rusia cu orchestra lui
Lică Ștefănescu () [Corola-website/Science/335357_a_336686]
-
vioară) și Costică Cazacu (bas). Actualmente în Novaci mai cântă formația vioristului Florin Chirițoiu (n. 1973), care mai are în componență pe Vișan Holtea (acordeon și orgă) și frații Marius Plotogea (saxofon) și Dorel Plotogea (clarinet). Un oraș plin de muzicanți a fost și Cărbuneștiul. La începutul secolului al XX-lea, bandele de lăutari erau formate și aici ca în majoritatea zonelor din județ, din 2-3 membri: vioristul (primaș), chitaristă (care era și solistă vocală) și basistul. Între primele formații de
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Din banda lui Gogă Pițigoi au mai făcut parte: soția sa, Elena Bârsan (voce, născută în 1936), Ionel Bâlteanu (țambal, născut în 1932 la Brădești, Dolj), Ion Căfădaru (chitară) și Constantin Cușlea zis Cioacă (bas). El era tot fiu de muzicanți, părinții săi fiind lăutarii Dumitru (n. 1906 - d. 1996) și Maria (n. 1911 - d. 1980). Fiul cel mai mare al lui Dumitru, Bebe Pițigoi (n. 1931 - d. 2013), a avut și el propria sa bandă de lăutari. A cântat cu
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
soția sa, solista și acordeonista Ioana, zisă Nela (n. 1937 - d. 2000), cu Nelu Ciocan (naist venit din Dolj), cu Ion Tîrleanu (bas) și cu copiii săi: Doru Pițigoi (bas), Ion Pițigoi (tobe) și Ela Pițigoi (voce). Cel mai bun muzicant din familia Pițigoi a fost Constantin Pițigoi zis Alită (n. 1933 - d. 2012) a cântat de la 11 ani învățând de la tatăl său, Dumitru Pițigoi. Inițial a cântat cu părinții, dar după ce a împlinit 28 de ani și-a făcut propria
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
tuturor cântecelor similare, dar nu depășește granițele Vlașcăi și Teleormanului. Imaginile sale poetice se rotesc în jurul cucului (pasăre investită cu virtuți miraculoase). De obicei, "Cuculețul" se cântă la nuntă, într-un dialog vocal în care se antrenează, fără excepție, toți muzicanții din taraf. Printre evenimentele importante la care se cântă în zona Vlașca-Teleorman sunt nunta și, mai puțin, înmormântarea. Nunta este prin principalul eveniment cu lăutari din regiune. Înainte nunțile începeau sâmbătă seara și ținea, cel mai adesea, până luni seara
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
partea apuseană a Olteniei și în întreaga regiune a Munteniei. În ansamblu, repertoriul ritual de nuntă al lăutarilor vlăsceni-teleormăneni este destul de variat, cuprinzând melodii de origine foarte diferită: creații populare, culte, împrumutate pe timpuri de la muzicile militare turcești sau de la muzicanți ambulanți veniți din Turcia. Chiar unele dintre cântecele tradiționale românești poartă amprenta influenței orientale, ceea ce dovedește vechimea lor, această influență având loc în perioada de maximă circulație a melodiilor orientale. Un alt eveniment important la care participă lăutari este înmormântarea
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
-se la un marș (cel mai adesea un cântec trist, pe care îl cântă în drum spre cimitir) și, uneori, la alte câteva cântece și jocuri preluate din repertoriul obișnuit, executate după acoperirea coșciugului cu pământ. Obiceiul de a cânta muzicanți profesioniști la înmormântare este vechi, aflându-l și la romani. Astăzi obiceiul cântării la înmormântare a dispărut din rândul românilor, el mai existând, în mare măsură, în rândul țiganilor. După obicei, lăutarii erau chemați la înmormântarea tinerilor necăsătoriți sau și
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
bea niciodată vin, ci apă îndulcită cu zahăr, adusă rece de la gheață și parfumată cu mosc și apă de trandafiri . În timpul verii apa de la gheață era considerată un adevărat lux . Vinul era băutura serilor petrecute între prieteni, în tovărășia cântărețelor, muzicanților și poeților și uneori ... se bea cam mult! Apar cărți cu învățături în ceea ce privește arta culinară, precum cea menționată de Masudi, persană de origine și tradusă ulterior în arabă, în care un rege sassanid își întreabă fiul în timp ce îi examinează cunoștințele
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
Arabii considerau că „O masă fără legume e ca un bătrân lipsit de înțelepciune” și că „Legumele sunt podoaba unei mese” . Pe de altă parte, la cină se invita un număr limitat de persoane în general: „pe lângă stăpânul casei și muzicant, trei persoane sunt o tovărășie plăcută . Dacă ajung la șase, alcătuiesc o gloată.” sau „Mai puțin de cinci înseamnă singuratăte, iar mai mult, un suk”.
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
este un personaj în costum de călăreț tătar, cu buzduganul în mână, fiind un element important al tradițiilor folclorice cracoviene. În fiecare an, la începutul lui iunie, a opta zi după sărbătoarea "Boże Ciało", dansează pe străzile Cracoviei însoțit de muzicanți care scot sunete nu întotdeauna armonioase. Oamenii adunați pe străzi pot admira -ul și pot arunca monede în cupa pe care o ține. Tradiția afirmă că cine o va face, va fi răsplătit cu o atingere de buzdugan pe umăr
Lajkonik () [Corola-website/Science/333308_a_334637]
-
Luna februarie îi aduce împreună pe Împăratul și cele trei fiice ale sale în „Sarea-n bucate”, pe faimoșii „Muzicanți din Bremen”, dar și pe Dorothy și noii ei prieteni, Sperie Ciori, Leul și Omul de Tinichea în călătoria spre „Vrăjitorul din Oz” sau pe Matei în drumul său spre mare în „Cel mai mare Gulliver”. Programul complet de evenimente
Luna februarie, luna spectacolelor muzicale la Teatrul „Gong” din Sibiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105821_a_107113]
-
februarie, ora 10:00 și ora 12:00 atelier recomandat copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 10 ani ATELIERUL DE CREAT POVEȘTI Coordonator: Diana Ribana sâmbătă, 11 februarie, ora 18:00 spectacol recomandat copiilor cu vârsta peste 3 ani MUZICANȚII DIN BREMEN după Frații Grimm, traducere din limba germană de Zoltán Kalmár REGIA: Lilly Krauss-Kalmár; SCENOGRAFIA: Maria Bodor; MUZICA ORIGINALĂ: Florin Grigoraș; în DISTRIBUȚIE: Daniela Dragomir, Jenö Major, Angela Páskuy, Adrian Prohaska, Claudia Stühler, Lilly Krauss-Kalmár (voce); duminică, 12 februarie
Luna februarie, luna spectacolelor muzicale la Teatrul „Gong” din Sibiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105821_a_107113]
-
Kalmár REGIA: Lilly Krauss-Kalmár; SCENOGRAFIA: Maria Bodor; MUZICA ORIGINALĂ: Florin Grigoraș; în DISTRIBUȚIE: Daniela Dragomir, Jenö Major, Angela Páskuy, Adrian Prohaska, Claudia Stühler, Lilly Krauss-Kalmár (voce); duminică, 12 februarie, ora 11:00 spectacol recomandat copiilor cu vârsta peste 3 ani MUZICANȚII DIN BREMEN după Frații Grimm, traducere din limba germană de Zoltán Kalmár REGIA: Lilly Krauss-Kalmár; SCENOGRAFIA: Maria Bodor; MUZICA ORIGINALĂ: Florin Grigoraș; în DISTRIBUȚIE: Daniela Dragomir, Jenö Major, Angela Páskuy, Adrian Prohaska, Claudia Stühler, Lilly Krauss-Kalmár (voce); sâmbătă, 18 februarie
Luna februarie, luna spectacolelor muzicale la Teatrul „Gong” din Sibiu! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105821_a_107113]
-
realist-magică își va scrie propriile cărți. A debutat editorial cu un volum de schițe și povestiri Mezareea (1974), recenzat în cele mai importante reviste literare ale momentului. Au urmat un roman, Crisalide (1977), un alt volum de proze scurte, Noaptea muzicanților (1978), romanul Coroana Izabelei (1982), și, după tăcerea ce a urmat topirii, în corectură, la Ed. Cartea Românească, a romanului Vitrina cu păsări împăiate, îi apare în 1989 romanul Marmura neagră. Este autor a două trilogii romanești (Coroana Izabelei, I-
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
fiind activi si in dezvoltarea sistemului judiciar și a poștelor. Documente din arhivele Camerei de Comerț din Bagdad arată că 10 din cei 19 membri ai acestei Camere erau evrei. Orchestra Radiodifuziunii Irakiene din Bagdad număra un număr important de muzicanți evrei, alături de fiii altor minorități, ca cea armeană și asiriană.În vremea regelui Faisal I evreii erau reprezentați și de cinci membri ai parlamentului, iar mulți dintre ei ocupau posturi în administrație, ceea ce trezea resentimente în rândul populației musulmane majoritare
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
Ca și costumele, care reușesc să fie comice fără a deveni caraghioase. Cațavencu în frac roșu și chimir la brâu, Agamiță cu pardesiu ca pașoptiștii din cartea de istorie....cred că spun totul. Grija pentru detalii se observă de la ghetrele muzicanților până la căștile personalului de scenă, care întăresc metafora menționată mai sus (societate în construcție etc). - metafora șantierului nu e o simplă găselniță de scenografie. Aceasta mi se pare principala deosebire față de piesa de referință. Lumea din Scrisoarea lui Ciulei era
Nicoleta. Mâna care îți dă mandatul () [Corola-website/Journalistic/104475_a_105767]
-
însă un sound nou - manele - care a invadat întreaga țară. Maneliștii-vedete pot câștiga și 20.000 de euro pe seară, la nunți opulente, unde invitații aruncă literalmente cu bancnote asupra lor. Postările lor pe youtube ajung la milioane de vizualizări. Muzicanții tradiționali, precum celebrul Taraf al Haiducilor, care l-a avut odinioară susținător chiar pe Johnny Depp, se plâng că manelele i-au adus la faliment și că vor distruge muzică țigăneasca. Acest documentar analizează soundtrack-ul unei schimbări sociale și culturale
Superstaruri ale filmului documentar în selecția oficială “Astra Film Festival 2016” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104731_a_106023]
-
ca niște straturi ale paradisului floral importat în spațiul omenesc, dar pentru a-l face supraomenesc. Alaiurile florale ale tinerilor și copiilor, în variate ceremonii, sau ale doamnelor din suita împărătesei (cu stânjenei în păr, de sărbătoarea irișilor, de pildă), muzicanții și dansatorii, toate acestea se conjuga laolaltă, cu efect de extaz. Dacă fapturile umane sunt ornate și cu flori și ramuri, atunci grădină paradisului a fost cu adevarat internalizată. Apogeul îl reprezintă, firește, perspectiva asupra împărătesei Sadako: cu tenul foarte
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]