864 matches
-
spirală. - Melania, șopti el încurcat, nu pot intra cu pardesiul pe mine... Nu-i înțelese răspunsul, pentru că tocmai atunci ultimii sosiți se îmbulzeau către intrarea principală, câteva perechi urcau repede pe scări și începea să se audă freamătul sălii si muzicanții care-și încercau instrumentele. - Melania! șopti când trecuseră de ceea ce trebuia să fie ultimele balcoane și galeriile, și fata continua să-l tragă după ea, pe această scară de marmoră care urca, nesfârșită, în spirală. Dar parcă nici nu l-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ne-o lipsit în noaptea asta? a întrebat Pâcu făcând-o pe misteriosul. Ce îți mai umblă prin cap, Pâcule? l-a întrebat moș Dumitru. Mă gândeam și eu la o întâmplare pe care mi-o povestit-o un țigan, muzicant - a răspuns Pâcu, zâmbind unui gând. Că te gândeai la o întâmplare nu ar fi mare lucru, dar tu ne ai întrebat dacă știm ce ne-o lipsit în noaptea asta - nu l-a slăbit moș Dumitru. O haită de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
felul lui era cam mutălău. „Cinstiți gospodari”, a pornit el a grăi. „Acum vreo doi ani, în iarna ceea grea, am fost tocmiți să cântăm la o cumătrie în satul de pste pădure. Doar eu eram mai bătrân printre ceilalți muzicanți. Cobzarul - un copchil. Oleacă mai copți erau cel de la țambal și celălalt viorist. Omătul ajungea până la genunchi și era un ger de îți îngheța răsuflarea...Am pornit așa, către seară. Drumul era greu, nu șagă. Mergeam fără nici un spor. Când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cât și celor de la divizie” - a propus Undiță. „De acord, băiete, dar știi tu povestea cu coarda... Cântă frumos până n-o Întinzi prea tare. Dacă ai Întins-o, atunci plesnește. Și e mare păcat de coardă, da’ și de muzicant”... Cum cei de față au slobozit zumzet de râs, Petrică a reușit să-și mai tragă oleacă sufletul. Nu mult timp, Însă: „Am să trag de ea numai până o simt bine Întinsă - a făcut Undiță precizarea. „Eu am să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
am fost la un astfel de eveniment, unde nu m-am simțit plictisită. Nu m-am gândit că, la o prezentare de carte, pot fi atâția oameni interesanți. Nu știam că la o lansare de carte pot fi prezenți și muzicanți care cântau atât de frumos. Nu am știut că pot veni cunoscuți, profesori, colegi, elevi din școala în care a învățat doamna Ludmila. Au venit să o susțină, să se bucure împreună cu ea de succesul obținut. Toți care erau acolo
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
șabloane, reprezenta un pas înapoi față de debut, tema fiind, în rezumat, cam asta: un bibliotecar cu studii medii pe un șantier, față cu reacțiunea/ birocrația. Elementele de senzațional abundă, coroborate cu o oarecare intenție de satiră a birocrației. După Noaptea muzicanților (1978), culegere de proze care continuă linia mâlos-fantastică a narațiunilor de început, T. publică ceea ce critica va considera a fi cartea lui cea mai bună: romanul Coroana Izabelei (1982), o parabolă care ambiționează să înghesuie în strâmtul spațiu rural-imaginar Ursa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
de rizibil involuntar. Piesele de teatru (Crucea de argint, 1996, Alergătorul fatal, 1998), scrise, după mărturia autorului, ca antrenament pentru romane, nu fac decât să le prefigureze pe acestea în regimul mediocrului. SCRIERI: Mezareea, București, 1974; Crisalide, București, 1977; Noaptea muzicanților, București, 1978; Coroana Izabelei, București, 1982; Marmură neagră, București, 1989; Vitrina cu păsări împăiate, București, 1994; Rezervația de lux, București, 1995; Crucea de argint, București, 1996; Coroana Izabelei, I-III, București, 1998; Alergătorul fatal, București, 1998; Rătăcirea Domnului, București, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
închiriaseră o cameră într-un han, el nu izbutise să doarmă; de jos se-auzeau sunete de armonică și glasul unui străin care cânta. Ar fi vrut să coboare pe furiș în cârciumă și să-l privească în ochi pe muzicant: presimțea în acele note și în acele cuvinte doar pe jumătate înțelese senzația confuză pe care o încerca în fața broderiilor lucrate de maică-sa, amestecată cu o dorință de a pleca departe; și totuși cu aproape o jumătate de oră
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
povestea Adorației într-un solemn portret de grup ocupând suprafața planului orizontal. Aici centricitatea pătratului nu înfrânge ridicarea și căderea, ci mișcarea de du-te vino pe pământ. Împărțită de verticala centrală în două grupuri, scena îi arată pe îngerii muzicanți în partea stângă, iar Sfânta Familie și păstorii în partea dreaptă. Orizontalitatea acoperișului de deasupra, precum și șirul paralel al capetelor cumpănesc verticalitatea figurilor. Încă o dată, interacțiunea nu se realizează în mod desăvârșit. În interiorul pătratului compact al scenei care corespunde cu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
femeia a început să aibă „tulburări mintale sub forma de delir și halucinațiuni: acuză pe sora ei că-i face farmece, că îndepărtează pe poetul V. de care e amorezată, că acesta vine la ea deghizat ca servitor sau ca muzicant și că chiar a contractat căsătoria civilă cu poetul V., însă el nu se poartă bine cu ea, o lasă în casă la sora ei, dușmanca ei cea mai mare, care a vroit s-o otrăvească. Din această cauză ar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cîțiva dintre ei, puțini, se declară „muncitori” (vorbă prin care, atunci, adesea, se înțelegea „zilieri”), categorie bogat ilustrată de romîni. Romînii dețin exclusivitatea ca funcționari/amploiați (manie națională apărută încă înainte de Unirea Principatelor)3), agricultori, grădinari, fierari, dulgheri, tabacari, iuftari, muzicanți (între care și „gornistul de la garda civică”), „sergenți de vilu” (adică de oraș, mai tîrziu de stradă), lampiști. Tot ei (unii de religie catolică) și femeile sau fiicele lor se angajează ca servitori. în 1881: 18 romîni și 6 evrei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
A., 66 ani, Suceava). 9.1.6. Țiganul Țiganii sunt o categorie socială și etnică cu totul aparte. Firi nomade, ei au îmbrățișat o serie de profesii pe care au încercat să și le apropie cât mai mult: sunt fierari, muzicanți sau ghicitori. Pentru aceștia divinația devine o profesie care se transmite din generație în generație, alături de o serie de ritualuri și rețete magice. Ghicitul în cărți, în palmă, în ghioc, în bobi, pietre sau foc sunt doar câteva dintre formele
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Aici m-am simțit foarte bine. Îi frecventam pe profesorii Academiei grecești, eram în relații bune cu cei mai influenți dregători otomani și mă bucuram de prietenia ambasadorului francez la Constantinopol. Aici am studiat istoria, filozofia și am devenit avocat, muzicant și colecționar de artă. După ce fratele meu Antioh a devenit domn al Moldovei, m-a numit un fel de ambasador la Constantinopol. REPORTER: Poate aveți amabilitatea să ne dezvăluiți câteva informații și despre viața dvs personală. DIMITRIE CANTEMIR: M-am
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
merge „nach Paris”, e susceptibilă de diferite subînțelesuri. 6. Filmul e expresia tipică a felului formalist de a prezenta cadrele cinematografice (schimbarea de volum a oamenilor, transformarea obiectelor etc.). 7. Filmul are elemente de isterie și sadism (scena în care muzicantul bate degetele eroinei cu o nuia). 8. Are și aspecte imorale. Ex : scena în care eroina visează că este căsătorită cu doi deodată, cochetează cu toți trei, neputînd să-și aleagă pe acela care o va face „feri cită”. Scenele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și Gazetarilor, care, la rândul ei, făcea parte din Confederația Generală a Muncii desigur, integrată și aceasta mai sus și tot astfel. În ședința din 29 august 1947, de pildă, Victor Eftimiu anunță că D-na Cantacuzino dorește să doneze „muzicanților și scriitorilor” castelul din Tețcani pentru că acest castel urmează, oricum, a fi atribuit Uniunii. Aceasta, Uniunea așadar, cere un referat din partea Societății pentru a-l susține mai sus la autorități. S.S.R. nu-și putea susține de una singură cauza, avea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cronica rimată a apropiatelor alegeri: „în țară este iar bucluc, buluc, alegeri, culegeri de bețe... Ziare bizare, cu și fără buzunare... necitite, lipite, mototolite, neplătite; apar placarde, batarde, afișe fățișe cu miez... dau ghes la citit votanți, opozanți, combatanți, comercianți, muzicanți ambulanți, diletanți; n-au carte, n-au parte de vot. Alegători, minori, bugetiori, farsori, trântori, gardiști, sinecuriști, contrabandiști, propagandiști...; morții votează cu toți; întruniri cu pocniri, interpuși, bătăuși, puși, ascunși, ascultând, vociferând, bătând, raportând la stăpâni liberali, venerali, vandali, șacali
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în nici un domeniu specific omenesc n-ar putea fi atinsă. Fiindcă acel mecanism, prin structura și întinderea lui, are o miraculoasă capacitate de a neutraliza prostiile individuale. Dar să-și închipuie cineva ce s-ar întîmpla cu un matematic, un muzicant ori un inginer care ar comite neghiobii echivalente cu cele pe care le seamănă un bărbat politic cu deplină seninătate în activitatea sa de stat, și va evalua ușor cu ce marafeturi primitive se poate mulțumi, poate ființa și prospera
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
definească arta, artistul și să elimine multiplele confuzii care bîntuie așteptările omului obișnuit. "Oamenii care au cercetat de aproape istoria artei și natura tipului artistic știu că nu există legătură între mutra, caracterul moral și talentul omului; că mulți pictori, muzicanți, ori chiar poeți vestiți, sînt ori au fost cu desăvîrșire lipsiți de orice altă formă de "inteligență" decît acea a meșteșugului lor; că, în general, talentul viguros este unilateral, și numai în mintea cețoasă a diletantului "geniul" se prezintă ca
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de ei înșiși și bice cu care porneau. Unii umblau cu ursul pentru care își pregăteau costumele și măștile încă din postul Crăciunului, iar ații formau rândurile. Se îmbrăcau în costume naționale cu cingători la mijloc. Purtau cu ei un muzicant care le cânta, iar ei dansau în casa fiecărui gospodar. A doua zi copii umblau cu semănatul,semănând gazdele și urândule belșug în noul an, iar în seara de 1 ianuarie toată lumea se aduna la hora satului. Informații despre sărbătorile
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
frații Grimm (basmul Cei doisprezece frați), Goethe (Craiul codrului), Krâlov (fabulele Sticletele și porumbelul, Vrăjmașul), V. M. Garșin (Cruciada copiilor), Elisée Reclus (Spania și spaniolii), L. Brehm (numeroase fragmente din Lumea animalelor), A. Daudet (Tartarin din Tarascon), H. Sienkiewicz (Ianko muzicantul). A.c. izbutise să-și asigure opt sute de abonați și se difuza și în Transilvania. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285320_a_286649]
-
ideea existenței unui exemplar original, după care se admitea că mai târziu au fost realizate copii de către diverși bijutieri. Despre medalia Liszt se afirmă: „Autenticitatea acestei medalii se pune la îndoială de colecționari, între alte motive este și numele celebrului muzicant care este Liszt, iar pe medalii s-a gravat List. Sursa acestei medalii este la Iași”. Contrapunem acestei afirmații următoarele: „O medalie de aur a fost înmânată artistului oaspete; medalia avea gravat pe o față chipul celui sărbătorit și inscripția
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Cezar Petrescu. G. M. VLĂDESCU G. M. Vlădescu colorează umanitaristic vechea nuvelistică aființelor singuratice. Menuetul e un studiu al mediului provincial. Orașul nu dă nici o importanță doamnei Angelica Manolache, până în ziua când află că fiul ei a ajuns un mare muzicant. Interesul scade din nou când compozitorul nu mai dă semne de viață. Într-adevăr el a murit și printr-o pioasă atenție întreține postum iluziile mamei sale. Romanul are aspecte de grotesc și e de fapt o comedie patetică, remarcabilă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a lumii evreiești moderne (Ghetto veac XX) nu-i ajutată de puterea observației. În schimb Subiect banal e o bună nuvelă pe tema clasică a gelosului care înlesnește căderea femeii din sete de certitudine, cu această notă nouă că eroul, muzicantul Ludwig Holdengraeber, e un evreu, deci un individ rasial neurastenic, bănuitor și analitic. ION CĂLUGĂRU Ion Călugăru se ocupă cu evreimea din Moldova de sus în stare aproape țărănească (cotiugari, morari, hamali, birjari, sacagii, oieri, copii noinari, babe limbute). Hahamii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unui exemplar original, după care se admitea că mai tarziu au fost realizate copii de către diverși bijutieri {\cîte 10}. Despre medalia Liszt se afirma: „Autenticitatea acestei medalii se pune la îndoială de colecționări, între alte motive este și numele celebrului muzicant care este Liszt, iar pe medalii s-a gravat List. Sursă acestei medalii este la Iași” {\cîte 11}. Contrapunem acestei afirmații următoarele: „O medalie de aur a fost înmânata artistului oaspete; medalia avea gravat pe o fată chipul celui sărbătorit
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fost plantate numeroase flori și copaci, pe marginea aleilor au fost instalate aproximativ treizeci de bănci cu picioare de fier, și, tot atunci, a fost ridicat și pavilionul în care, potrivit dispozițiunilor Ministerului de Război, putea cânta numai trupa de muzicanți a Regimentului 27 infanterie din localitate. La intersecția aleilor principale, pe un soclu de gresie, a fost amplasat bustul lui Vasile Alecsandri. Primele lucrări de împrejmuire „cu grilaj de fier” au fost efectuate în anul 1908. Întreținerea grădinii a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]