5,749 matches
-
Asupra fiecăruia dintre noi veghează câte un înger păzitor. Familia Valdescu este un astfel de exemplu. Să sperăm că duhurile rele au părăsit pentru totdeauna această gospodărie. - Sunteți sigur părinte că nu se vor întoarce? - întrebă Elena. - Eu așa trag nădejde. Dar în caz că reapar, aprindeți la miezul nopții tămâie, stropiți cu agheasmă prin camere și lăsați o candelă aprinsă care să ardă zi și noapte. - Dormiți la noi, interveni o vecină. - Să las diavolii să se destrăbăleze în casa mea? - replică
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru dedurizare. După un timp, eliberat deocamdată de urgențele spălării oilor și cailor, tata m-a luat de mână
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Dumnezeul sondajelor comandate de fitecine îți apare dintr-o dată în fața ochilor ca o entitate rece și, culmea, lesne cuantificabilă din pix comparativ cu Dumnezeul oricărui credincios în parte, exponentul viu al rugăciunii rostite cu, în genere, ultimul fir delicat de nădejde în suflet de către biata Ființă umană dornică de a trăi bucuria miracolului celest îndelung așteptat. În planul vădit de asasinare sistematică a tuturor structurilor și pârghiilor bine închegate ale statului, Biserica rămăsese singura piesă de domino care nu picase izbită
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
primești, să le recunoști, să le înfrunți...’ ‘Ai văzut cum le sorb? Până la ultima picătură’ ”- (Autodialog XII) Dăinuie, neclintiți, de la un capăl la altul al straniei anecdotici, cei doi poli care străjuiesc, clipă de clipă, balansul sufletului, între o timidă nădejde și o nevindecată și, s-ar zice, nevindecabilă deznădejde (calmă, însă, deprinsă cu sine). Pe de o parte, fericirea (iluzorie și necruțător de instabilă): „ - Ce demon destramă vraja aceasta? De ce redevenim prozaici după atâta poezie? De ce n-aș fi mereu
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
și George Lungoci, după cum nu va lipsi nici muzica, soliștii Viorica Pop Ivan, artistă lirică, Georgeta Oprea, Ramona Mateescu, Iosif Bobițan, Vladimir Antonoic și Gabi Ardelean interpretând un buchet de melodii mult îndrăgite. Va fi lansat noul număr al revistei „Nădejdea Noastră”, dar și o nouă apariție editorială, „Obiceiuri și bucate” apărute sub semnătura Mariei Dudaș. Tot conform uzanței, ședința-spectacol se va încheia într-o notă veselă, urmare a duelului epigramistic „Un zâmbet de Răpciune” pe care-l vor susține din
Agenda2005-37-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284181_a_285510]
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER Meseria de potcovar bănățean își trăiește traiul din urmă, la Giarmata-Vii Constantin Seculin este unicul „covaci“ de nădejde pentru 20 de localități din șesul unuia dintre cele mai mari județe ale țării Tânărul de numai 30 de ani a îmbrățișat de la fragedă vârstă o îndeletnicire care avea să-i aducă o mulțime de satisfacții. A învățat meseria de
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
formată din tinerimea intelectuală din Timișoara. Tot în acel an s’a format a doua Societate cu numirea «Kinizsi», fiind compus din muncitorii dela Atelierul Căilor ferate, iar un an după aceia se pun bazele societății T. F.C.” Așa rezuma „Nădejdea” (16 aprilie 1921) începutul mișcării sportive locale. Trebuie să facem mențiunea că antetul cărților de membru al Reuniunii de Gimnastică Timișoara (Temesvári Tornaegyesület) are înscris ca an al fondării 1875. La momentul publicării articolului existau în total 8 asociații sportive
Agenda2005-39-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284243_a_285572]
-
R.G.M.T. , motocicliștii și bicicliștii societății Gloria, care s’au produs admirabil. [...] S’a făcut apoi luptă și box de către atleții diferitelor societăți. S’a mai organizat o ștafetă pentru cl. I și II și o ștafetă svedeză a atleților. Hipism „Nădejdea” din 17 mai 1924 anunța un concurs hipic județean la târgul mare, cu premii oferite de Prefectură, Primărie și Cercul militar-civil: „În vederea acestei mari serbări hipice, pentru prima oară în orașul nostru, s-au luat măsuri de amenajarea câmpului de
Agenda2005-39-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284243_a_285572]
-
puțin 17 m pe 34 m. Un «teren de match» va trebui să fie chiar și mai mare. ” Se mai scria: „Nu se poate ca în satul Dv. să nu existe un teren de tennis. ” Încă din 31 iulie 1926, „Nădejdea” consemna organizarea unui concurs, feminin și masculin, cu sportivi din Ungaria și Iugoslavia. „Înnot” Iată și alte întreceri din acei ani: „Clubul Ilsa organizează azi și mâine un mare concurs de înnot și polo pe apă cu participarea concurenților din
Agenda2005-39-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284243_a_285572]
-
23 Aprilie (la sf. Gheorghe) a.c. în orașul nostru. Cadoul Romei va fi așezat în parcul de pe Bulev. Regele Ferdinand I. Prin această statuie, Timișoara va primi primul monument, dela înfăptuirea României-Mari încoaci. ” - informa încă din 4 aprilie „Voința Banatului”. „Nădejdea” din 22 aprilie publica apelul primarului interimar: „În vederea serbărilor din 22-23-24 Aprilie, cu prilejul desvelirei «Lupoaicei» [...] am onoare a apela la sufletul cetățenilor acestui oraș, rugându-i să primească cu simpatia frățească pe distinșii oaspeți italieni cari vor sosi din
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
La ora 6 p.m. oaspeții se vor înapoia la Timișoara. Cu prilejul acestor serbări Primăria orașului Timișoara va edita o revistă ocasională în limba română și italiană. Perlă „architectonică” Desfășurarea manifestărilor va fi consemnată de revista ilustrată lunară „Banatul” și „Nădejdea”. „Banatul”, publicație în care semnau Lucian Blaga și Eugen Lovinescu, reproduce și două fotografii, în una din ele apărând mulțimea imensă din actuala Piața Victoriei (în monografia sa, N. Ilieșiu indică 10 000 de persoane); Const. Lahovary titra: „Panlatinismul și
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
decursul veacurilor ai fost întotdeauna centrul tuturor acțiunilor mari ale omenirei, te-ai manifestat din nou. Lumina lumei, care te-ai revărsat din belșug și asupra noastră, ne-ai trimis din nou o mică rază”. În aceeași notă scria în „Nădejdea” din 25 aprilie dr. Aurel Cosma: „Voi, frați de sânge, frați italieni și fii ai mamei noastre Roma, ne aduceți simbolul obârșiei noastre. Îl vom păstra ca pe un tezaur scump sufletului românesc și el pururea ne va reaminti sfintele
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
Trancu-Iași, rectorul Politehnicii, Victor Vâlcovici, Goldiș, Elena Bogdan (soția prefectului). Se mai scria despre concertul corului „Doina”, de la Cazinoul Militar, transformat în „demonstrație fascistă”. Vasile Goldiș asistase la manifestările sportive de la arena Banatul. Serbări sportive Încă din 31 ianuarie 1926, „Nădejdea” anunța: „Cu ocaziunea luării în primire a statuei «Lupoaica cu Romulus și Remus» proectată la primăvară, se vor aranja în Timișoara, grandioase sărbări sportive și artistice”. Iar în 4 februarie se informa: „Se știe că primăria orașului a cerut și
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
pe pământ românesc. Cunoscând jocul caracteristic foarte energic și fără cruțare al Italienilor, așteptăm cu nerăbdare această zi”. Meciul a fost amânat „pentru după întoarcerea Chinezului din turneul pe care-l va întreprinde în Egipt, Turcia, Bulgaria și probabil Palestina” („Nădejdea”, 18 martie).
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
și Gaiani. BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 25 septembrie - Duminica a 14-a după Rusalii. Sf. Mc. Avtonom; 27 septembrie - Înălțarea Sfintei Cruci - Ziua Crucii; 28 septembrie - Sf. Mare Mc. Iosif Timișoreanul; 30 septembrie - Sf. Mc. Sofia și cele trei fiice: Credința, Nădejdea și Dragostea. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 24 septembrie - Sf. Gerard, episcop și martir, patronul Diecezei de Timișoara; 25 septembrie - Duminica a 26-a de peste an. Sf. Nicolae de Flüe; 29 septembrie - Sf. Mihail, Gabriel și Rafael. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 25 septembrie - Duminica 18
Agenda2005-39-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284248_a_285577]
-
și Gaiani. BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 25 septembrie - Duminica a 14-a după Rusalii. Sf. Mc. Avtonom; 27 septembrie - Înălțarea Sfintei Cruci - Ziua Crucii; 28 septembrie - Sf. Mare Mc. Iosif Timișoreanul; 30 septembrie - Sf. Mc. Sofia și cele trei fiice: Credința, Nădejdea și Dragostea. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 24 septembrie - Sf. Gerard, episcop și martir, patronul Diecezei de Timișoara; 25 septembrie - Duminica a 26-a de peste an. Sf. Nicolae de Flüe; 29 septembrie - Sf. Mihail, Gabriel și Rafael. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 25 septembrie - Duminica 18
Agenda2005-39-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284248_a_285577]
-
unificare. Românii de sânge și oamenii de alte rasse vorbeau, simțeau la fel: era un eveniment în viața fiecăruia, clipe cari făceau să simțim că această viață menită să fie trăită dacă există atâta frumos, atâta perfecțiune”, se consemna în „Nădejdea” din 28 mai 1921. Același ziar publica, în 30 noiembrie 1923, un comentariu referitor la a treia serie de concerte Enescu: „Orașul nostru făcuse cunoștința acestui rege al vioarei, așa încât, de astă dată, Sala Casinoului a avut aspectul unui loc
Agenda2005-34-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284107_a_285436]
-
a Curții Regale; director Norbert Benedict), Fabrica de Tu-tun (directorul Mardan oferă o colecție de țigări de foi), Moara Mare, Fabrica de Pălării (director Schwartz), Kandia (directorul Szana face cadou o bombonieră din porțelan de Sevres). Elemente de culoare din „Nădejdea”: „Banchetele de Duminecă și Luni au fost pregătite de anteprenorul S. Iritz sub supraveghierea culinară a dnei Erdélyi Luisa și au fost la culme în arta bucătăriei. Cina intimă de la prefectură a fost servită de Maitre Jean directorul întreprinderei «Palace
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
17 și s-a ajuns la 18,30. La ora 19, s-a plecat din Gară spre Lugoj. Regele a donat 50 000 de lei pentru săracii Timișoarei și a promis că va reveni „necondiționat” în primăvară împreună cu regina Maria. „Nădejdea” din 23 noiembrie îl numea pe Ferdinand „cel mai român dintre toți românii” și scria că acesta i-a spus primarului: „Iată, că am venit totuși la Timișoara”, continuând: „Regele era informat de marea grijă cu care iubitul nostru primar
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
atașații francez și englez. Duminică, 2 decembrie, la ora 7,30, în Gara Fabric, suita este întâmpinată de prefect și subprefect, iar vânătoarea a avut loc la Bencecul Român, iar a doua zi la Pădurea Verde. Vizita era relatată în „Nădejdea” din 4 decembrie: „Două zile arândule M.S. Regele a invitat la masă toate persoanele care au luat parte la vânătoare. La amândouă mese care au fost servite în vagonul Regal au luat parte D-nii: Dr. Aurel Cosma deputat, fost ministru
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
i-a dăruit o casă în Ardeal și astăzi cetățeanul de onoare a României vine la el acasă. Noi bănățenii îi spunem din adâncul sufletului nostru, bine ai venit. („Cum cinstesc bănățenii pe cetățenii de onoare ai României întregite”, în „Nădejdea” din 20 septembrie 1924). De altfel, exista încă din 1921 o dovadă concretă a acestei aprecieri: în Iosefin, în onoarea militarului francez, str. Kossuth a devenit Berthelot (între Bd. Gen. Dragalina și Piața Ștefan Furtună); din informațiile furnizate de dl
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
Berthelot (1861-1931) a rămas un constant prieten al țării noastre, revenind în câteva rânduri după încheierea primului război mondial (1922, la încoronarea regelui Ferdinand de la Alba Iulia, 1924, 1927, 1929). În anul 1924, sosirea înaltului oaspete era anunțată de ziarul „Nădejdea” în ediția sa din 17 septembrie: „În ziua de 19 Septembrie d. Alex. Constantinescu, Ministrul Agriculturii și Domeniilor, va sosi în Timișoara, de unde se va duce la Jimbolia ca să întâmpine pe generalul francez Berthelot, cu care împreună va călători la
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
nostru și ziua de Sâmbătă 20 l.c. Generalul Berthelot care este o podoabă a armatei franceze și un mare prieten al țărei noastre, merge într’un sat din Ardeal unde guvernul român i’a dăruit o moșie. ” În 27 septembrie, „Nădejdea” publica articolul intitulat „Ferma și Castelul generalului Berthelot”: „Statul român, în dorința de a-și arăta recunoștința sa față de marele general care în timpul răsboiului a adus neprețuite servicii țării și neamului, a donat pe veci generalului Berthelot un castel în
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
Fărcădin) păstrează și astăzi urmele vechiului popor dac care se văd atât de bine în portul și înfățișările locuitorilor, iar principala ocupație a lor este pădurăritul și creșterea vitelor. Astăzi ei muncesc în dijmă moșia generalului Berthelot. „Furcile caudine” În „Nădejdea” din 4 octombrie, I. Bănciulescu relata: „Am însoțit pe generalul francez Berthelot dela intrarea în țară și până la moșia și castelul său din comuna Fărcădin, astăzi numită Berthelot. Marele general [...] era vesel de a fi putut să-și vadă proprietatea
Agenda2005-44-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284372_a_285701]
-
alergat la Avrig să se închine în fața mormântului neasemănatului dascăl și luptător pentru cultura și idealul neamului său iobăgit trupește și sufletește, preamărind opera și mucenicia lui“. Cuvântările rostite cu această ocazie „au înălțat sufletele și ne-au întărit în nădejdea unor vremuri mai bune“. Următorul eveniment menționat a avut loc „În ziua Adormirii Născătoarei de dumnezeu(...) în Timișoara capitala Banatului“ - unde „Asociațiunea pentru literatura și cultura poporului român“ și-a ținut „adunarea sa generală. A fost o manifestație din cele
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]