1,281 matches
-
fost R. SCRIERI: Martin Rogers descoperă America (în colaborare cu C. Constantin), București, 1953; Inimă de ciută (în colaborare cu Christian Ghenea), București, 1955; Uraniu (în colaborare cu Christian Ghenea), București, 1956; Planeta Mrina în alarmă, București, 1959; Omul și Năluca, București, 1965; Prețul secant al genunii, București, 1974; Inima rezistentă, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1981; Roman aforistic, Norresundby (Danemarca), 2000; Privire din pom asupra realității, București, 2003. Traduceri: A. Gonciar, Stegarii, București, 1949 (în colaborare cu Maria Z. Vlad
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
în colaborare cu Mia Morogan), București, 1985; Să nu ne enervăm! (în colaborare cu Mia Morogan), București, 1990. Traduceri: Jan Martenson, Aurul dragonului, București, 1991 (în colaborare cu Teodor Atanasiu), Moartea vizitează vrăjitoarele, București, 1992; Nicholas Luard, Capcană pentru o nălucă, București, 1993, Serialul Robespierre, București, 1995; Laurence Henderson, Carambol, București, 1994. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Lectură de vacanță, RL, 1980, 26; Sultana Craia, La revedere, pe cât mai curând!, LCF, 1980, 33; Dana Dumitriu, Un roman polițist, RL, 1980, 43; Ioan
SALOMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289449_a_290778]
-
trandafiri...(1972), derivate și ele din textele avute de model: mirajul transparenței, ca montaj metaforic al utopiei, și „lauda somnului”, ca purificare prin revenire la esențele primordiale. Simbolistica transparentului presupune un univers al pendulării serafice sau al imaculării, precum în Năluca („Ca voaloarea mâinilor pe albeața clapelor/ Trupul tău transparent a trecut/ Zdrumicând egala ardere a lumânării în oglinda plină/ de vis/ Și odaia pulsa dureros în penumbra de fildeș/ Precum inima reculeasă în tăcerea-nsorită a /catedralelor”), sau favorizează propensiunea
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
care mor”, coarda melancoliei. În scenografie parnasiană, cu aranjament exotic în figurație, în orchestrație canonic simbolistă, sentimentalul se lasă, baudelairian, cotropit de nevroze. Între spleen și deznădejde, printre sonore indignări și mereu reînnoite suspine, el face amare spovedanii, invocând, înlăcrimat, „năluca” amorului defunct. Fecioara serafică din „vedeniile” medievale își dezvăluie adevăratul chip, de lascivă curtezană, avidă de plăceri, opacă la sublimitățile celui ce o adoră. Aruncând nepăsătoarei oțărâte reproșuri ce cad involuntar în (auto)parodie, îndrăgostitul părăsit de iluzii, luând o
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
București, 1980-1985; Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (în colaborare), I-V, pref. Dan Grigorescu, București, 1997-2003. Traduceri: Libero Bigiaretti, Reversul medaliei, București, 1969; Guido Piovene, Stele reci, cuvânt înainte Mircea Ivănescu, București, 1972; Sebastiano Vassalli, Năluca, postfața trad., București, 1996; Fernando Camon, Super Baby, pref. trad., București, 1996; Luisa Castelfranchi-Vegas, Arta Renașterii, București, 1997; Norberto Bobbio, Dreapta și stânga, București, 1999; Natale Benazzi, Matteo D’Amico, Cartea neagră a Inchiziției, București, 2001; Mircea Popescu, Istoria literaturii
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
sfera teatrului, S.-G. a debutat cu poemul dramatic Don Juan sentimental (1915), situând personajul principal într-o ipostază mai puțin obișnuită, de erou aflat la „capăt de linie”, respins de Dona Bianca. Don Juan însuși realizează că e doar năluca celui de altădată. Urmează comedia Masca (1923), subintitulată „grotescă dramatică într-un act”, a cărei „acțiune se petrece în Europa”, în timpul unui bal mascat. Melodrama Femeia cu două suflete (1925) - dedicată celor două iubiri pe care protagonista le împărtășește: pentru
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Nicu Stejărel (Ștefan Nicolae), Iosif Stanca, Elena din Ardeal, Traian Mihai ș.a. E reprodusă povestea Dănilă Prepeleac de Ion Creangă. Proza, alcătuită din prime tipăriri ori din reproduceri, mai e ilustrată de V. Alecsandri, Petre Ispirescu, Carmen Sylva, Mihail Sadoveanu (Năluca), Al. Vlahuță (Țara. Poporul), B. Delavrancea, Ion Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Ioan Slavici, Jean Bart, Al. Cazaban, Zaharia Bârsan, Romulus Cioflec, Constanța Hodoș, Al. Ciura, Maria Cioban, Ion Gorun, Silvia Barcianu ș.a. Memorialistica și notele de călătorie sunt semnate de
TRIBUNA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
București, 1974; Ipostaze ale prozei, București, 1977; Prețul singurătății, București, 1981; Vară vrăjmașă, București, 1985; Hortensia Papadat-Bengescu, marea europeană, București, 2001. Ediții: Hortensia Papadat-Bengescu, Teatru, pref. edit., București, 1965, Opere, I-V, pref. Const. Ciopraga, București, 1972-1988; Sanda Movilă, Desfigurații. Nălucile. Viața în oglinzi, pref. edit., București, 1990. Traduceri: Szinnyei Júlia, Anotimpul jocurilor, București, 1967 (în colaborare cu Gh. Bianu). Repere bibliografice: Aureliu Goci, „Pretexte critice”, RL, 1973, 14; D. Micu, Critică obiectivă, CNT, 1973, 18; Ion Bălu, „Pretexte critice”, „Scânteia
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
amurgul viscolește jar în pulberea de spume;/ Un plămân tăcut bea stele prin fisurile de iască,/ E o liniște-a durerii parcă lutul vrea să nască,/ Niciodată n-a fost iarba mai gătită pentru nuntă,/ Când lumina-n degradeuri cu nălucile se-nfruntă”. Unele cărți de versuri publicate după 1989, îndeosebi Orașul martir Timișoara (1990), ca și alte poeme apărute postum sunt documente lirice despre destinul tragic al țării și al poetului trăitor în ultimul deceniu al dictaturii. U. este și
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
ca o replică (în sensul dramatic al cuvântului, și nu neapărat intenționată) la elegiile lui Nichita Stănescu, inclusiv prin deschiderea către o retorică a metafizicului: „Tot ce există există. Tot ce există există de-a pururi./ Moartea nu are viață. Nălucă și vis e istoria/ mării e sânge, coșmarului roșu, totul s’a săvârșit/ întru deplina înstăpânire-a deșertului. Deșertului. Nu asculta ce deliră strigoiul. Aceștia/ suntem noi înșine”. Prozele din Zidirea și alte povestiri (1978) au rămas un aspect periferic
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
în 1933 cu Rostiri tari, plachetă scoasă împreună cu Arcadie Cerneanu. A întocmit Antologie rădăuțeană (1943), a îngrijit ediții din scrierile lui Ioan Slavici, Horia Bottea, a publicat o piesă de teatru, Conștiința („Bucovina literară”, 1944), având alte șapte în manuscris (Năluca, Primul Mușatin, Matei înțeleptul, Viviana, Acul bate, Maura în munți, Acoperișul), a tradus din autori (mai ales poeți) francezi, spanioli, ruși, a scris studii de istorie literară și folcloristică și a colaborat la lucrări didactice colective, a întreținut o prodigioasă
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
Redactor al revistei „Respiro”, face și oficiul de redactor corespondent al lunarului ieșean „Timpul”. În 1990 debutează cu volumul de proză scurtă Teama de amurg, urmat de romanul Sub semnul Orionului (1992), de cărțile de versuri Legende și eresuri (1995), Năluci și portrete (2001) și de proza din Imperiul generalilor târzii și alte istorii (2002), Bunicul s-a întors la franceză (2003). Colaborează la numeroase reviste din țară, printre care „Contemporanul - Ideea europeană”, „Dilema”, „România literară”, „Observator cultural” ș.a.. Cărțile de
SUCEAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
veritabil gândirist, el crede că omul e imperfect fără întregirea prin credință și iubire, mistuit de „înfrângeri și păcate”, dar aspirând la „desăvârșirea înaltă”. Versurile ilustrează astfel o neîncetată înaintare în „misterul tăcerii”, în extaz și vis, câteodată „joc de năluci” în căutarea de sine, însă în toate ipostazele o cale spre mântuire. Iar esența - „floarea luminii” - este cuvântul care întrupează eternitatea, „Cuvântul mumă, Cuvântul tată”, prin care poetul se simte „întâiul făcut”. În cea mai bună tradiție goetheană, poemele lui
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
o mare varietate, mergând de la patosul frenetic al participării la viața personajelor până la poezia descrierilor de natură și la duioșia înfățișării figurilor apropiate. O proză poematică, având delicate alunecări în fantastic, frecvente și în trilogie, se află în Poveste cu năluci (1941), istorie a unei iubiri tulburătoare, cu consecințe formative asupra autorului. În mod complementar, proza artistică, în cea mai mare parte cu substrat autobiografic, constituind o bogată mină de date pentru istoricul literar, are alături vastul jurnal publicat sub titlul
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
portrete ale unor personalități pe care le-a cunoscut, creionate în tonuri alb-negru intense. SCRIERI: Am plecat din sat, Sighișoara, 1938; ed. București, 1957; ed. pref. Dan Grigorescu, București, 1988; Amintiri, cu desene de Valentin Bardu, București, 1941; Poveste cu năluci, București, 1941; Drum spre oameni, Sibiu, 1947; ed. București, 1961; ed. I-III, București, 1970; Puiul de veveriță, cu ilustrații de Constantin Popovici, București, 1964; O singură iubire, București, 1965; În spațiu și timp, I-IV, Cluj, 1970-1987; Lumea poveștilor
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
Am plecat din sat”, „Symposion”, 1939, 1; Chinezu, Pagini, 166-170; Perpessicius, Opere, VIII, 187-191, IX, 151-155; Miron Radu Paraschivescu, „Am plecat din sat”, TIL, 1939, 695; Octav Șuluțiu, „Am plecat din sat”, RML, 1939, 6; Miron Radu Paraschivescu, „Poveste cu năluci”, TIL, 1941, 1398; Ion Breazu, Literatura Transilvaniei, București, 1944, 359; M. Brustur, Note despre Ion Vlasiu, „Lupta Ardealului”, 1947, 237; Radu Enescu, „Am plecat din sat”, ST, 1957, 10; T.V.[Tudor Vianu] „J’ai quitté mon village”, REVR, 1957, 4
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
a adâncurilor, a trecutului și a prezentului: „Oglinzi! Adânci firide fără fund./ În voi statui de stafii se ascund;/ Pe apa voastră cu fiori de stâncă/ Un zbor de vechi priviri plutește încă / Și-alunecând din gol, în voi coboară/ Năluca vremii de odinioară.” Onirismul romantic suportă un proces de contaminare cu cel suprarealist. Glisarea în vis are, de multe ori, o funcție compensatoare. Sensul este acela al dislocării din real și al călătoriei imaginative într-un univers liniștitor, golit de
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
caracterului sacru al lumii și plasarea omului în orizontul misterului religios. Tot de la Blaga (în sensul unei valorizări pozitive) vine și sentimentul trecerii, „cântecul vârstelor”, care țâșnește din viață și din moarte în egală măsură: „Tânăr fiind și plin de năluci am slujit frumusețea/ netrecătoare drapată-n petalele trandafirului roșu/ ora de-acum e mai săracă-n uimiri și mai rece/ dar neclintit nu abdic de la-nțelesul minunii/ roua din capelele crinilor nu s-a uscat pentru mine// Mă cunosc și
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
la dispoziție de poet, iar apoi să editeze scrierile lui A.I. Odobescu, Ion Ghica, Al. Depărățeanu ș.a. Inițiativa se bizuie pe principiile „asanării limbii literare”. Se reproduc poeme macedonskiene, printre care Stepa, Excelsior, Vis de mai, Cu morții, Cele trei năluci. C.Tt.
REVISTA CLASICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289191_a_290520]
-
spânzurase. Și aici, ca în Desfigurații, fluxurile vieții interioare, marcate acum de mari tensiuni, de cutremurări distrugătoare, sunt dezvăluite verosimil. Situația structurantă din roman - pasiunea a doi frați pentru aceeași femeie - este prefigurată în schiță de nuvela titulară a volumului Nălucile (1945). O femeie pendulează între doi bărbați, care însă nu sunt frați, și în Episod. În Cei trei o fată își dispută un băiat cu sora acestuia. Celelalte nuvele expun situații și mai puțin obișnuite, ciudate sau patologice. Venit să
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
să moară și O picătură de sânge, descriu agonii. Romanele din perioada socialistă evocă schematic și tendențios, în spiritul vremii, realități din lumea țărănească argeșană dinaintea și din timpul primului război mondial. SCRIERI: Crinii roșii, București, 1925; Desfigurații, București, 1935; Nălucile, București, 1945; Călătorii, București, 1946; Marele ospăț, București, 1947; ed. (Viața în oglinzi), București, 1970; Fruct nou, pref. Octav Șuluțiu, București, 1948; Pe văile Argeșului, București, 1950; O vară la Șipotul Fântânilor, București, 1957; Neuitatele călătorii, București, 1958; Câte se
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
oglinzi), București, 1970; Fruct nou, pref. Octav Șuluțiu, București, 1948; Pe văile Argeșului, București, 1950; O vară la Șipotul Fântânilor, București, 1957; Neuitatele călătorii, București, 1958; Câte se petrec pe mare, București, 1962; Versuri, pref. D. Micu, București, 1966; Desfigurații. Nălucile. Viața în oglinzi, îngr. și pref. Eugenia Tudor-Anton, București, 1990. Traduceri: Arkadi Gaidar, Timur și băieții săi, București, 1950 (în colaborare cu V. Cărăușu); Alina Centkiewicz, Czeslaw Centkiewicz, S.O.S. Oameni pe banchiză, București, 1965 (în colaborare cu Iosif
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
aparte, de un livresc voit ,,copilăros”, și mărturisiri niciodată lăsate să se rostească deplin, repede și voit curmate, acoperite prin întoarceri-reflex la impersonale, protectoare tipare: ,,obcina” și ninsorile din munți, apa Moldovei, ,,țara înaltă”, „vama sfioasă a toamnei”, iazul „cu năluci”, ,,o veșnică pădure ursitoare” nu închipuie atât trăsături ale unui ,,decor”, cât însemne ale unei timpurii înclinări spre o mitologizare a viețuirii, a trecerii eului prin lumea pe care încearcă s-o facă, pe o astfel de cale, cel puțin
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
în deznădejde și moarte: „Lumina e un chin care ne-apasă, / Iar cerul nesfârșit ne dă fiori”. Întunecarea sufletului se infiltrează într-o scenografie simbolică (noaptea fără stele, negrele ruine, turnul rece, plânsul în somn al păunilor, corbii), culminând cu năluca tragică a Marelui Răstignit. La fel ca în Serenade demonice, tensiunea ideilor și sentimentelor, sarcasmul precumpănesc. Însă convingerea prezenței unui centru regenerator, icoană a materiei spiritualizate - precum în viziunile esoterice ale lui Dante ori în cele ale rosicrucienilor -, înnobilează suferința
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
singurătății, București, 1987; Povestiri din drumul Brăilei, București, 1989; Țara hoților de cai, București, 1991; Casa de la miezul nopții, București, 1994; O partidă de pocker, București 1994; Dincolo de nisipuri, postfață Eugen Simion, Galați, 1994; O corabie spre Bethleem, București, 1997; Năluca, București, 1997; La umbra crailor de ghindă (dialog cu Mihai Ispirescu), București, 2001; Amantul Marii Doamne Dracula, București, 2001; Dincolo de nisipuri, postfață Eugen Simion, București, 2002; Ningea în Bărăgan, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 2002; Punți prăbușite, București, 2002
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]