1,985 matches
-
lătrau câinii satului. Dar am înțeles repede: credeau că omul nostru de zăpadă e vreun străin venit cu gânduri rele pe la noi; n-a fost chip să-i potolim. Văzând ei că „răufăcătorul” nu-i bagă în seamă, s-au năpustit asupra lui și nu i-au mai dat pace. Păcat numai că, în cele din urmă, l-au făcut una cu pământul. Ne-am întristat noi atunci, dar în ziua următoare am făcut un altul, la fel de frumos. Și eu aș
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și dă-ne cheia să mergem până sus. Merg și eu cu voi, nu care cumva să faceți vreo poznă, spune tata și scoate cheia din contactul motorului. Au ajuns sus. Când ușa apartamentului s-a deschis, copiii s-au năpustit ca o furtună în balcon; acolo aveau pregătite trei pungi de plastic. Ce aveți acolo? Secret, tăticule. Sorin și Sorina se privesc unul pe celălalt și, deodată, izbucnesc: Am pregătit daruri pentru prietenii noștri din sat: bomboane pentru Cuțulache, pișcoturi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
zi de vară, pe o arșiță înăbușitoare, s-a pornit din senin un potop ca la începuturile lumii, cu tunete și fulgere care mai de care mai înspăimântătoare. Și în toiul furtunii, cu o bubuitură asurzitoare un trăsnet s-a năpustit asupra stâncii, despicând-o și dându-i numeroase și felurite înfățișări. Se spune că de atunci mulți curioși vin să vadă stâncile cele detunate de trăsnet și unde se adăpostesc pustnicii, cei care vor să îl afle pe Dumnezeu în
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
plină ochi de apa ploilor. Vroi să se strecoare în unda rece dar, în clipa aceea, un biet lup, slab de i se vedeau coastele, dădu buzna dintr-un desiș, se repezi, sorbi apa, tulbură ce mai rămăsese, apoi se năpusti în cealaltă margine a pădurii după o căprioară care tocmai trecea. Raza călători mai departe. Munți, dealuri, văi; ai ce cutreiera în lume când te-ai așternut la drum. Pe-un câmp, o grămadă de oameni prăfuiți, osteniți, aduși de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
aceea Decebal l-a numit Șuier și l-a învățat să adune vânatul săgetat de el în pădure. Odată, pe vreme de iarnă cu nămeți mari, Decebal s-a răzlețit de ceata vânătorilor. Și iaca, într-o poiană, s-a năpustit asupra lui o ceată de lupi flămânzi. În primele clipe Șuier și-a sticlit ochii, parcă bucuros că-și vede frații. Decebal lângă tulpina unui fag, și-a tras sabia cu vârful curbat, să se apere de fiare. L a
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
1991. În repetate rânduri, aceasta a cerut altor guverne să facă presiuni asupra juntei Încetând comerțul cu Birmania. Statele Unite au impus sancțiuni asupra dezvoltării de noi afaceri, În 1997. Dar acest lucru nu i-a Împiedicat pe turiști să se năpustească spre această destinație exotică, la prețuri atât de mici. Turismul a cunoscut o dezvoltare continuă, până acum, desigur. „Noi o respectăm cu adevărat pe Doamnă“, ne-a mărturisit un ghid turistic din Birmania, sub anonimat. „Dar, sincer să fiu, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
putea săruta, adăugă el. Aerul ăsta bonom Începea să i se potrivească precum o mănușă. Marlena se Întrebă din nou: minunat? Un apus e minunat. Un răsărit - și Înainte să apuce să se mai joace cu propriile sentimente, Harry se năpusti asupra buzelor ei și amândoi simțiră, În ciuda emoțiilor inițiale, că experiența era chiar plăcută, minunată, de fapt, foarte firească, atâta frustrare vindecată Într-o clipă. Curând, Însă, un alt tip de frustrare Își făcu apariția. Tandrețea se transformă În dezmierdare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Vera - se potoliseră, cuprinși de amețeală. Apoi, domnul Joe, care era În mod normal un șofer morocănos, țipă că a văzut un Nat călare venind către el. Walter dădu dispoziție să oprească imediat ca să ia toată lumea aer. Toți bărbații se năpustiră spre ușa autocarului, căutând puțină intimitate În bezna de afară și În vegetația necunoscută. Femeile preferară să aștepte să ajungă la hotel, lucru care urma să se Întâmple În următoarea jumătate de oră, conform spuselor lui Walter. Erau de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
minte prețul pe care sunteți dispuși să-l plătiți, spuneți un preț care e jumătate din suma respectivă, iar apoi târguiți-vă crescător până ajungeți la prețul fixat În minte. Cum au pus piciorul pe pământ, vânzătorii ambulanți s-au năpustit spre ei. —Bani norocoși, dă bani norocoși, strigau toți. În mâini țineau animale de jad În miniatură. — Cred că prima vânzare a zilei le aduce bani norocoși, le explică Walter. Bennie Îi aruncă o privire neîncrezătoare. —Cum să fie asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
peste ani. Oftă fericit. Dar apoi Își aminti cum l-a certat pentru bietele lui Încercări de a stinge flăcările cu rochia ei. De unde să știe el că bucata aceea de material era un furou scump de firmă? Dumnezeule, se năpustise furioasă asupra lui din cauza unei cârpe portocalii. Nu țipase; fusese mai rău. Îl privise fix cu o expresie asiatică implacabilă, impenetrabilă, ininteligibilă, inadaptabilă, ca a unei pisici. De-aia Îi plăceau lui câinii. Când ceva mergea prost, erau cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
va întîmpla nici un rău." 18. Cine a fost de față la sfatul Domnului ca să vadă și să asculte cuvîntul Lui? Cine a plecat urechea la cuvîntul Lui și cine l-a auzit? 19. Iată că furtuna Domnului, urgia izbucnește, se năpustește vijelia și cade peste capul celor răi! 20. Mînia Domnului nu se va potoli pînă nu va împlini și va înfăptui planurile inimii Lui. Veți înțelege în totul lucrul acesta în cursul vremurilor. 21. Eu n-am trimis pe proorocii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
voi apropia, și va veni la Mine, căci cine ar îndrăzni să se apropie din capul lui de Mine? zice Domnul. 22. " Voi veți fi poporul Meu, și Eu voi fi Dumnezeul vostru." 23. "Iată, furtuna Domnului, urgia izbucnește, se năpustește vijelia și cade peste capul celor răi! 24. Mînia aprinsă a Domnului nu se va potoli, pînă ce va împlini și va înfăptui gîndurile inimii Lui. Veți înțelege în totul lucrul acesta în cursul vremurilor." $31 1. "În vremea aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
cărui ape se rostogolesc ca rîurile? 8. Este Egiptul. El se umflă ca Nilul, și apele lui se rostogolesc ca rîurile. El zice: "Mă voi sui, voi acoperi țara, voi nimici cetățile și pe locuitorii lor." 9. Suiți-vă, cai! Năpustiți-vă, cai! Să iasă vitejii, cei din Etiopia și din Put, care mînuiesc scutul, și cei din Lud, care mînuiesc și întind arcul. 10. Această zi este a Domnului, Dumnezeului oștirilor; este o zi de răzbunare, în care Se răzbună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
și în metroul acela fusese răspândit gaz sarin. Pe undeva, prin Kamiyachō, metroul care trebuia să ajungă la Kasumigaseki a fost evacuat. După semnalul de alarmă s-a auzit alt anunț: „Toată lumea să iasă la suprafață!“. Toți oamenii s-au năpustit spre ieșire. Mi-am dat seama că nu mă simțeam grozav și că ar fi fost mai bine să mă duc mai întâi la toaletă. Am căutat peste tot biroul șefului de stație, gândindu-mă că trebuia să fie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
pungi și tot lichidul sarin, nouă sute de mililitri, s-a răspândit pe podea. Când metroul a ajuns la stația Roppongi, călătorii din primul vagon au început să se simtă rău, iar la stația Kamiyachō panica atinsese cote maxime. S-au năpustit să deschidă geamurile, dar nici lucrul acesta nu a putut preveni nenorocirea. Mulți dintre ei s-au prăbușit la stația Kamiyachō și au fost transportați cu ambulanța la spital. O persoană a decedat și alte 532 au fost afectate. Metroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
politichie, tâlhărie, capuchehaie, viclenie, pricopsire, firman, lichea, bașbuzuc, buluc, bairam, mahala, calabalâc, protipendadă, taifas, cârdășie, agie, taclale. Și bineînțeles nu în ultimul rând geamparalele și cântecele iubite ale președintelui nostru, mult îndrăgitele lui manele! Toate de mai sus s-au năpustit ca o urgie peste Țările Române a secolelor trecute, contribuind cu vârf și îndesat la o decădere spirituală și materială fără precedent in istoria românilor. Iar mămăliga din noi dospește greu al dracului și poate de aceea, suntem încă în
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
că face și ceva pentru oameni și chiar la nivel mondial s-a considerat că guvernarea de sub conducerea lui Adrian Năstase a fost cea mai bună guvernare de după 1989. Ghiolbanii portocalii, când s-au văzut în fruntea bucatelor, s-au năpustit ca lupii pe bietul român, uitând că românul are și el o pretenție minimă: „Dacă tot te-ai gândit stăpâne să mă jupoi, jupoaie-mă, dar cu tandrețe”. Cum au apărut pe lume băsești, boci, udre, videni, berceni și alte
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
zdrențe, ce veghea în singurătate arătura unde curând avea să încolțească grâul. Pretutindeni domnea liniștea. Nu peste mult, însă, din casă ieși în fugă un câine de rasă incertă, doar un pic mai mare decât un cățel, care, lătrând, se năpusti peste arie, către noii veniți; se opri la un pas de cai și imediat, cu o vitejie caraghioasă, începu să alerge înainte și înapoi pe lângă ei, continuându-și micul și conștiinciosul lătrat. Fără să-l bage în seamă, Odolgan făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
sinistru și imediat un nechezat și un strigăt răgușit, apoi fluieratul unei lame în aer și o bufnitură surdă. Răsucindu-se, îl văzu pe bagaudul mai tânăr ducându-și mâinile la gâtul străpuns de o săgeată, în vreme ce calul său se năpusti deodată înainte. După câteva momente, băiatul cădea în iarbă, la marginea cărării. O clipă mai târziu, camaradul său mai vârstnic era mort și el: trupul, decapitat, fu susținut scurtă vreme de grumazul calului, dar căzu la pământ imediat ce animalul o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
câțiva pași pe pământul ușor înclinat, se împiedică și căzu iarăși. Când se ridică și se întoarse să privească spre luminiș, rămase încremenit. Alți doi bagauzi zăceau în iarbă, străpunși de săgețile lui Khaba, iar Odolgan, strigând și râzând, se năpustea cu securea însângerată către un al treilea, deja înmărmurit; iar Kayuk se străduia să țină catârul, ce răgea zvârlind din copite. Bagauzii care rămăseseră în viață se retrăseseră în grup la marginea luminișului; de acolo, incapabili să mai reacționeze, aruncau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
mai și fugit! Audbert, cu obrazul în flăcări, nu reacționă. — V-am spus doar, zise, făcând un pas înapoi, că e greu să trecem neobservați prin asemenea locuri. Khaba nici nu mai voia să asculte. își aruncă arcul și se năpusti spre el, apucându-l de piept, iar de astă dată Audbert fu nevoit să se apere. Câteva clipe se încleștară, gâfâind și împingându-se înainte și înapoi ca doi cerbi în călduri. Apoi Balamber se aruncă între ei și, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fără conducător fiind și pornit cu o viteză nebună pe drumul acela plin de hârtoape, vehiculul s-ar fi putut răsturna dintr-un moment în altul. Continuând să strige în urechile calului, Waltan îl împunse sălbatic cu pintenii și se năpusti pe urmele carului. 11 Balamber văzu carul gonind, urmat la scurtă distanță de tânărul burgund, și înjură furios: — Ce neghiobi! Nu-s buni de nimic! I-ar fi fost imposibil să ajungă la cal la timp ca să coboare drumul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
sufoce. După aceea, calul se afundă într-o adâncitură, iar Waltan văzu frunzișul învârtejindu-se în jurul său. Ultimul lucru pe care îl auzi fu strigătul surorii sale peste nechezatul lui Rutilan, în vreme ce pământul acoperit cu iarbă și coroanele copacilor se năpusteau asupra lui, legănându-se în toate părțile. Urmă o izbitură groaznică și își pierdu cunoștința. Frediana, în schimb, rămase stăpână pe sine. Deși suferise lovituri în mai multe părți ale trupului, sări aproape imediat în picioare, odată cu calul, ce fornăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
-l ucide! îl rugă printre lacrimi. Cu un mârâit de nerăbdare înfundat, Balamber o apucă de subsuori și o târî prin iarba udă, azvârlind-o apoi cu brutalitate înspre o salcie, după care își apucă din nou sabia și se năpusti asupra tânărului, ce îl fixa cu o expresie de ură și total dispreț, prin vălul lichid al ploii torențiale. Iute, apucă trupul lui Rutger, îl întoarse și, trăgându-l după el, trecu pe lângă un ulm înalt, cu frunzișul răvășit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să ajungă la apă. Parcă era un torent prin apropiere... După alți câțiva pași, la fel de nesiguri, își recăpătă echilibrul; ținându-și brațul opărit, își făcu loc printre arbuști, regăsind cărarea abruptă pe care urcase până la Rutger. înnebunit de durere, se năpusti spre apă, împiedicându-se și ridicându-se în mai multe rânduri. Ajunse la mal aproape în patru labe, se bălăci câțiva pași și căzu în genunchi pe pietrișul de pe fundul apei. O clipă mai târziu, scufundă brațul până la cot în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]