1,904 matches
-
pref. edit., București, 1935. Traduceri: C. Suetonius Tranquillus, Viețile celor doisprezece cezari, București, 1958 (în colaborare cu David Popescu); Quintus Curtius Rufus, Viața și faptele lui Alexandru cel Mare, regele Macedoniei, I-II, București, 1970. Repere bibliografice: [Constantin V. Gerota], „Năzuința românească”, 1922, 1; M. D.[Mihail Dragomirescu], Bibliografii critice, „Ordinea”, 1931, 916; S. Gruia, Conferințele „Convorbiri literare”. Gerota despre Caragiale, RP, 1934, 4818. C.P.
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
FĂCLIA, revistă apărută la București, bilunar, între 15 noiembrie 1915 și 1 martie 1916. Revista, purtând subtitlul „Literară, teatrală, artistică”, se vrea „de pură manifestare artistică, dezbrăcată de orice năzuinți materiale”. Poezie argheziană este publicată în primele trei numere, cu Psalmul de taină, Nehotărârea și versuri din ciclul Agate negre, alături aflându-se producțiile poetice ale lui S. Rariște, M. Munte, M. Codreanu, Kostya Rovine sau Emil Maur. Acesta din
FACLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286934_a_288263]
-
de copii. Este mama scriitoarei Coca Farago. Ca poetă, debutează în ziarul „România muncitoare” cu poezia Gândul trudiților (1902), iar editorial, cu volumul Versuri, apărut în 1906. S-a aflat printre cei care în 1922 au întemeiat, la Craiova, revista „Năzuința”. Colaborează cu versuri și proză la „Adevărul”, „Epoca”, „Ramuri”, „Almanahul Societății Scriitorilor Români”, „Dimineața copiilor”, „Sămănătorul”, „Floarea darurilor”, „Viața românească”, „Zeflemeaua”, „Luceafărul” ș.a. A semnat și Ellen, Fatma, Elena Fotino, Ileana, Ileana-Fatma, Andaluza. A fost distinsă cu Premiul Academiei Române (1908
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
Caplea să întârzie, dar nu reușesc s-o întoarcă din drum. Și, astfel, zidarii dau curs jurământului. Meșterul însuși participă la săvârșirea crudului ritual, menit să asigure durabilitate zidurilor. Terminată, biserica impresionează prin frumusețea ei, mărind totodată orgoliul domnitorului. Pentru năzuința lor de a zidi altă mănăstire „Mult mai luminoasă/ Și mult mai frumoasă”, meșterul și discipolii săi sunt condamnați la pieire. Asemenea legendarului Dedal, Manole plăsmuiește aripi de șindrilă și încearcă să zboare. El se prăbușește însă la poalele mănăstirii
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
imaginația artistului, care, la rândul ei, provoacă speculația eseistului, atractivă prin ea însăși. Bine organizat, pe cicluri ce se dovedesc etape gândite ca și cum evoluția sa însăși i-ar sta la îndemână în acest scop, lirismul lui Ion Gheorghe e programatic. Năzuința lui formativă are drept subiect mai întâi o mitologie personală, rezolvată în măsura în care poetul își echivalează trăirile cu o stare mitică perpetuă, și drept obiect, mai apoi, ca dobânzi ale acestei perpetuități, o mitologie românească, realizată în măsura în care, aplicat pe diferite planuri
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
jurnalistic din care ar fi vrut să facă parte reprezenta un handicap pe care nu-l va putea depăși. Dacă debutul și-l face în revista liceului, colaborările ulterioare își vor găsi loc în „Răsăritul” (Chișinău), „Convorbiri literare”, „Fântâna darurilor”, „Năzuința”, „Graiul nostru” ș.a. Se pare însă că înclinația către literatură nu-i putea asigura traiul zilnic, așa încât este nevoit să ocupe funcții modeste, fiind, la un moment dat, secretar în cancelaria uneia dintre școlile comerciale din București. Confruntat cu neajunsurile
GORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287314_a_288643]
-
Londra, care nu recunoaște legitimitatea dictaturii antonesciene. Din 1945 este visiting professor și predă cursuri de estetică la universități nord-americane și din Londra. Și-a semnat multe articole politice cu pseudonimul Jacques de Carency. Întreaga operă a gânditorului G. relevă năzuința unei întregi tradiții - de la Pitagora și Platon până la Leonardo da Vinci și Valéry - de a afla și scoate la lumină „numărul pur”, formula unificatoare și concordantă care ordonează „totul” și determină, cu un obscur impuls germinativ, forme, ritmuri și proporții
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
fronturile primului război mondial din partea Crucii Roșii, scrie amintirile Flămânzii, Fragment, Abisul, Rătăciri (Episod de război: Rușii la Grozești), Moș Vrânceanu, Subt impresia focului. Un alt ciclu de povestiri (datând, probabil, din aceiași ani) se organizează narativ în jurul personajului Ionel Năzuință: Dibuiri sentimentale, Amintiri din sat, Amintiri din oraș, Năiță Vânturescu ș.a. Proza lui G. a fost scoasă la lumină postum, în revista „Însemnări ieșene”, între anii 1936 și 1938. SCRIERI: Crizantema de la frontieră, în Proză interbelică din Basarabia, îngr. și
GORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287316_a_288645]
-
din volum și din periodice) au mai mult valoarea unui document despre om și vremea sa. Atunci când reușește să se sustragă imperativelor sociale, H. reiterează modest teme și atitudini comune ale liricii - natura ca mediu al regenerării și tonificării sufletești, năzuința spre săvârșirea binelui, spre lumină și spre înălțimi etc. Cu timpul, poetul devine mai puțin optimist, are sentimentul zădărniciei luptei sale, al imposibilității de a salva „gloata bolnavă, bezmetică și oarbă”, își percepe propria viață ca fiind „crudă și pustie
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
o transformă în „Revista clasică”, mutând-o la București. După ce scosese împreună cu T. Păunescu-Ulmu „Pleiada” (1927-1928), colaborează cu Ion Pillat și V. Voiculescu la editarea unei noi serii a revistei, în 1934. Debutează ca poet în 1922 la revista craioveană „Năzuința”, prezența sa în presa vremii, unde publică versuri, eseuri și traduceri din literaturile clasice, mai ales din cea latină (Tibul, Vergiliu, Plaut, Horațiu), fiind importantă („Adevărul literar și artistic”, „Flamura”, „Năzuința”, „Cele trei Crișuri”, „Clipa”, „Familia”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Pleiada
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
1934. Debutează ca poet în 1922 la revista craioveană „Năzuința”, prezența sa în presa vremii, unde publică versuri, eseuri și traduceri din literaturile clasice, mai ales din cea latină (Tibul, Vergiliu, Plaut, Horațiu), fiind importantă („Adevărul literar și artistic”, „Flamura”, „Năzuința”, „Cele trei Crișuri”, „Clipa”, „Familia”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Pleiada”, „România literară”, „Ramuri”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Scrisul românesc”, „Universul literar”, „Viața” ș.a.). Aflat în Portugalia în timp ce în țară se desfășurau evenimentele din august 1944, H. hotărăște să rămână în exil. Destituit
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
Păun-Pincio (1948) -, publică în 1924 broșurile Lespezi și moloz din templul lui Epidaur și Câțiva povestitori: Nic’a lui Ștefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf, apoi Humorul lui Hasdeu (1927), în a cărui personalitate pare să-și proiecteze propriile năzuințe de enciclopedist. Vocația căutătorului prin arii disciplinare diferite și dibăcia polemistului se relevă și în cele douăzeci și patru de fascicule publicate în 1937 și 1938 sub titlul unic Cu privire la... Sunt aici studii comparative din care nu lipsesc datele de biografie literară
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
explicitat câteva numere la rând prin articole pe tema muncii și a economiei (Iulian Teodorescu, Muncă, muncă și... economie, Gr. Trancu-Iași, Munca națională, G. Murnu, Spre înfăptuire). Revizuirea conceptului de viață publică (aflată în captivitatea cuvântului) și afirmarea violentă a năzuinței constructive („omul faptei” ca model de existență) reprezintă o orientare mai generală în epocă. L. n. face din ea „problema de bază a țării”, transformând-o într-un principiu de morală absolută. L. n. publică versuri, proză, recenzii și rubrica
LINIA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287820_a_289149]
-
Ilariu Dobridor, Eugen Ionescu, Eusebiu Camilar și Neagu - pentru caricaturi. Ca editorial apare patetic-optimistul text La un nou Pegas, semnat de G. Călinescu, lăudând „îndărătnicia” în „cultul scrisului” a „unui grup de adolescenți”; criticul declară solemn că pentru a regăsi „năzuințele și dulcile înșelăciuni” ale tinereții primește „ca o onoare invitația de a colabora [...], iar nu ca un calvar al profesiunii”. Poezie semnează Eusebiu Camilar și George Dumitrescu, proză, Doru Belimace și din nou sectorul criticii și al opiniilor este cel
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
integralității, sociologia și antropologia familiei, care încearcă să construiască o imagine cât mai completă despre familie, vizând atât aspectele formale, cât și cele informale, atât microcosmosul familial, cât și locul și rolul grupului familial în macrocosmosul social. Tocmai prin această năzuință spre globalitate, sociologia și antropologia culturală se suprapun până aproape de identificare și în abordarea familiei. Și dacă în urmă cu câteva decenii, dincolo de dezideratul comun (al viziunii globale), existau două deosebiri pronunțate între demersurile sociologiei și cele ale antropologiei culturale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
experiențelor, creativitatea, spontaneitatea și buna dispoziție, demers în care terapeutul este actorul principal. • Terapia contextuală (J. Boszormenyi-Nagy, D. Vehrich și alții) pornește programatic de la premisa că o terapie eficientă este aceea care utilizează toate aspectele semnificative din diferite orientări psihoterapeutice. Năzuința este de a integra într-o schemă conceptuală perspective teoretice divergente. Analiza și terapia contextuală presupun să ai în vedere indivizii, contextul familial, efectele multigeneraționale și chiar mediul social mai larg. Patru dimensiuni principale strâns legate între ele ar trebui
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
editura la Arad). Deși în articolul-program fondatorii refuză orice ideologie literară explicită, ei își exprimă totuși intenția de a continua o anumită tradiție a culturii transilvănene și preferința pentru o literatură „în care se înveșmântează etnicul nostru”, promițând să încurajeze năzuințele „de a tălmăci marele suflet al națiunii”. Orientarea tradiționalistă este evidentă în alte articole ulterioare (de exemplu, Organizarea culturală de Ovidiu Hulea), ca și, în bună măsură, în textele literare. Calitatea acestora e notabilă: poeme de Emil Isac (Poezie, Poemă
ROMANIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289320_a_290649]
-
ideologia susținute de „Dacia literară” și de „Propășirea”, strângând în jurul ei pe cei mai de seamă scriitori români ai vremii. Reluată în 1855, după ce în 1852 cenzura interzisese difuzarea primului număr, deja tipărit, R.l. contribuie, prin programul ei, expresie a năzuințelor intelectualității din Muntenia, Moldova și Transilvania, cât și prin lucrările publicate, la crearea unui curent de opinie favorabil Unirii. Periodicul devine astfel „câmpul de întâlnire frățească a tuturor talentelor din țările noastre”. Se tipăresc versuri de V. Alecsandri, C. Negri
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
titlu, de un patetism naiv, trimite la caracterul inexorabil al pasiunii, „otravă” de care omul este dependent, în pofida rațiunii, moralei etc. De aici, starea de zbucium și chin, sentimentele contradictorii, oscilând între bucurie și durere, între adorație și acuzare, între năzuința împlinirii și incertitudine. Variațiile pe aceeași temă, în tonalități mai grave sau mai șăgalnice, aduc nuanțări uneori subtile, de finețe, mai cu seamă când poetul privește înapoi „prin pâclele de toamnă”, într-o rememorare calmă, nostalgică. Cu idei elementare despre
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
criteriu de apreciere a tuturor celorlalte valori. Sociologul român se referă aici la idealuri înalt umaniste asumate de personalități de excepție și care transgresează viața cotidiană. În mod obișnuit însă, idealurile de viață ni se înfățișează ca o țesătură a năzuințelor și aspirațiilor indivizilor cu estimarea posibilităților proprii și a tendințelor dezvoltării sociale, țesătură ce se brodează pe canavaua axiologică a persoanei în cauză. Idealurile apar mai concrete decât valorile și nu au funcții de criterii în evaluarea acțiunilor noastre sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
concomitent la cea de Drept din cadrul Universității din București, pe care le-ar fi absolvit cu succes; numele nu i se regăsește totuși în listele licențiaților din anuarele instituției. După câteva articole publicate în 1928-1929 în gazetele nemțene „Avântul” și „Năzuința”, dă scurte proze în „Bilete de papagal” și „Radical”. Mai colaborează la „Omul liber”, „Excelsior”, „Viața literară”, „Viața românească” și „România literară” (la ultimele trei în 1933, cu fragmente de roman), apoi la „Azi”, „Convorbiri literare”, „Vitrina literară”, „Credința”, „Reporter
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
de lumea lui Charles Dickens decât de cea a lui Honoré de Balzac, sugerează starea de extremă mizerie a unei întregi societăți. Formă elementară de subzistență, grupul „siamezilor” devine pe neobservate club de dezbatere a problemelor ce frământă tânăra generație. Năzuința spre o cuprindere largă e rezolvată de autor întrucâtva prea schematic, membrii grupului diferențiindu-se după locul de origine și mediul din care provin, după tipul de activitate intelectuală, prin temperament și printr-o sumă de incidente biografice. Exponent este
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
Academiei Româno-Americane de Arte și Științe. Apariție dintre cele mai reprezentative pentru momentul primului impact al poeticii lui Ion Barbu asupra liricii tinere românești, Memnon, întâiul volum al lui S., nu preia din Joc secund, precum Eulaliile lui Dan Botta, năzuința spre „poezie pură”, orfismul, ci, asemenea majorității cărților de debut din anii 1934-1936, tehnica formulărilor ermetizante. Procedeele nu sunt neapărat barbiene, mai curând s-ar putea spune că nu sunt deloc, însă, indiferent de proveniență, funcționarea lor duce la obscurizarea
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
ce nu o înțeleg.Întreabă-mă de-mi amintesc acum... XXIX. TRIST, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014. Ce nevoi subjugă firea Și obligă o ființă Ochii tot plecați să-i țină Către nici o năzuință? Ce durere-apleacă omul Și-i înlănțuie puterea? Zale reci închidă-i gura Și în el fie tăcerea... Care forțe îl posedă? Vorba-n piept i se crispează, Neputând să glăsuiască, Trist, el gura-și încleștează. Citește mai mult Ce nevoi
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
gura Și în el fie tăcerea... Care forțe îl posedă? Vorba-n piept i se crispează, Neputând să glăsuiască, Trist, el gura-și încleștează. Citește mai mult Ce nevoi subjugă fireași obligă o ființăOchii tot plecați să-i ținăCătre nici o năzuință? Ce durere-apleacă omulși-i înlănțuie puterea?Zale reci închidă-i gurași în el fie tăcerea...Care forțe îl posedă?Vorba-n piept i se crispează,Neputând să glăsuiască,Trist, el gura-și încleștează.... XXX. SCRISOARE CĂTRE IUBITUL MEU, de Daniela Dumitrescu
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]