1,394 matches
-
peste o jumătate de oră, a plecat în oraș și de acolo pe Insula Kamennâi, ca s-o găsească pe Belokonskaia, care, ca un făcut, era pe atunci la Petersburg; de altfel, avea să plece curând din oraș; Belokonskaia era nașa de botez a Aglaiei. „Bătrâna“ Belokonskaia ascultă toate confidențele febrile și disperate ale Lizavetei Prokofievna, nelăsându-se câtuși de puțin impresionată de lacrimile mamei derutate; chiar o privi întrucâtva ironic. Era teribil de despotică; în prietenie, chiar într-una veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
devenind din sărac cu 8 copii, bogat cu 3000 de lei . Pe urmă, ministrul Îi roagă să aibă grijă de băiat, când voi veni să-l găsesc Învățat . Pădurarul se mută cu copiii În casele boierești, deoarece Constantin Își moștenește nașa. După 7 ani: Spiridon se Întoarce și află că pădurarul a devenit boier, iar finul său știa 7 limbi. Ministrul intenționează să-și țină promisiunea, aceea de a se ocupa de norocul lui . Astfel Îi destăinuie Împăratului prezicerile de la nașterea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului Împodobit de către naș, obiceiul atestat În țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă În prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pețit. Baba Îl amenință că, dacă a doua zi dimineața nu-și găsește fata, Îi pune capul În țapa de la gard, pentru că gardul babei era făcut din țepe. Trecând cu bine probele la care este supus, datorită inelului primit de la nașă, baba Îi dă fata de soție. Credințele poporului român arată că e bine să poarte cineva un inel, pentru ca, dacă-l blestemă vreunul, blestemul să se prindă de inel, iar nu de om; ca să te aperi de orice boală, e
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sunt hrăniți cu elemente primordiale: pâine și vin. Un alt text redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea colacului sau a pâinii. Ritualul acesta avea loc În momentul În care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, În pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare și de protecție, era urmat de ruperea pupezei care orna colacul. Bucățile erau apoi azvârlite mulțimii. Fiind o zonă unde pescuitul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
devenind "din sărac cu 8 copii, bogat cu 3000 de lei". Pe urmă, ministrul îi roagă să aibă grijă de băiat, "când voi veni să-l găsesc învățat". Pădurarul se mută cu copiii în casele boierești, deoarece Constantin își moștenește nașa. După 7 ani: Spiridon se întoarce și află că pădurarul a devenit boier, iar finul său știa 7 limbi. Ministrul intenționează să-și țină promisiunea, aceea de a se ocupa de ,,norocul lui". Astfel îi destăinuie împăratului prezicerile de la nașterea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului împodobit de către naș, obiceiul atestat în țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă în prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, în special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul...finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași în vederea procreării [...]." Faptul că, încă din primul episod al evenimentului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pețit. Baba îl amenință că, dacă a doua zi dimineața nu-și găsește fata, îi pune "capul în țapa de la gard, pentru că gardul babei era făcut din țepe". Trecând cu bine probele la care este supus, datorită inelului primit de la nașă, baba îi dă fata de soție. Credințele poporului român arată că "e bine să poarte cineva un inel, pentru ca, dacă-l blestemă vreunul, blestemul să se prindă de inel, iar nu de om"; "ca să te aperi de orice boală, e
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sunt hrăniți cu elemente primordiale: pâine și vin. Un alt text redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea colacului sau a pâinii. Ritualul acesta avea loc în momentul în care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, în pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare și de protecție, era urmat de ruperea pupezei care orna colacul. Bucățile erau apoi azvârlite mulțimii. Fiind o zonă unde pescuitul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
asupra Omului, reflectată În pânzele sale. Lam, În copilăria sa petrecută la Sagua la Grande, devine sensibil la caligrafia chinezească practicată de tatăl său, fiind În același timp profund marcat de practicile africane din Cuba, În care este inițiat de nașa sa, Mantonica Wilson, autoritate locală În materie de ritualuri magico-religioase originare din Dahomey 1 și de santeria, religie afro-cubaneză ce corespunde cultului brazilian candomble. A urmat Madridul, unde Lam, venit pentru a studia artele, s-a simțit prizonier al concepțiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în Focșani unde am așteptat în restaurantul gării până la 7,30 dimineața. În acest timp, ca să lupt mai ușor contra somnului am făcut însemnările pe aceste prime 3 zile ale Noului an și în cele din urmă am scris și Nașei cerându-i răspunsul cât mai neîntârziat. Sâmbătă la ora 11 părăsesc Focșanii pe un timp extrem de rău și mai ușor decât m-aș fi așteptat am ajuns în sat în preajma orei 2 când am ascultat radiojurnalul la d-l Condrea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mai curând. Am economisit ceva bani. Vreau să-mi iau pentru plapumă, neapărat. Fiindcă o vreau de sărbători gata. Tu cu masa cum te împaci? Noi mai avem cantina până la 1 aprilie. Nașu a plecat în concediu? Scrie mi adresa nașei, am uitat să o iau la plecare. Te pupă dulce și apăsat soția ta care te dorește mult, Mia. Cele cuvenite de la colege, Miuța. N.A.Urma un P.S.: Mi s-a spus de aici că nu trebuie decât analiza sângelui
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
deși mă gândesc că până la Paști ai putea să stai acolo și după ce ne vom întoarce să ne mutăm. Cred că stai singur în cameră. Nașilor nu le-am scris de loc, cred că e nimerit să cunosc și pe nașa și apoi să le scriu, așa ar avea mai mult rost. Lui Cheti abia acum îi scriu, poate de Florii ne vom întâlni cu ea la Buzău. Țuțule drag, știi ce m-am gândit, ar fi bine să poți procura
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Ciceu, burtoșii, mai dizgrațios ca la femei, compartimentele de alături merg la nuntă, la Alba Iulia! voioși oamenii, din primul sîntem ultimii! zis a patra oară în ultimele cinci minute, hai, mă, nașule! fără vreun motiv anume, s-a pierdut nașa noastră, reflex-replica hă, hă! flutură nașul stegulețul, nu l-a luat în seamă mecanicul, fluieră, mișcă pe cîteva secunde, primul bilet perforat iarăși acesta, pretextul, grașii părăsindu-ne rămîne privirea de peste ochelari, buzele subțiri, aplecat în colț, ce să zic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
etnic violența culorii, gripa aviară, ieși de acolo! mersi, mă controlează și rămîn pe culoar, gripa aviară! noaptea realitatea dinafară, vagonul tot în metaforă, strălucește intim, fibre ascendente și impulsuri din toate părțile o stăpînesc, are gripa aviară! oprire Budăi, nașa unde-i? nașa nu e, bun, apa, gripa aviară! cu bere "Noroc" la litru, sorbim din plastic, fes pe vîrful capului, mie mi-e rău, gripa aviară, a șasea oară! înțepenite luminile în cotitură, Sîrca puncte roșii dîre pe geam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
gripa aviară, ieși de acolo! mersi, mă controlează și rămîn pe culoar, gripa aviară! noaptea realitatea dinafară, vagonul tot în metaforă, strălucește intim, fibre ascendente și impulsuri din toate părțile o stăpînesc, are gripa aviară! oprire Budăi, nașa unde-i? nașa nu e, bun, apa, gripa aviară! cu bere "Noroc" la litru, sorbim din plastic, fes pe vîrful capului, mie mi-e rău, gripa aviară, a șasea oară! înțepenite luminile în cotitură, Sîrca puncte roșii dîre pe geam, controlul opțiunilor muzicale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lucrurile cu putință, gripa aviară! bă, Nuț, discotecă aicea, băutură, femei! văd că e închis, Hai noroc și la mai mare, / Doamne ajută să trăim / Și în Afganistan să ne întîlnim!, Nașule, măria ta, /Să-ți trăiască muzica! sărut mîna, nașă! gripa aviară, gripa aviară! vrei să-i dai cadou? trebuie să coborîm acum, hopa! Timișoara, gî-rî-i-pî-a gripa aviară! filtru grozav pentru solide, pentru timp și, mai rău decît ele, pentru vorbe, așa are trupul suflet, nașă, hai că tre' să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trăiască muzica! sărut mîna, nașă! gripa aviară, gripa aviară! vrei să-i dai cadou? trebuie să coborîm acum, hopa! Timișoara, gî-rî-i-pî-a gripa aviară! filtru grozav pentru solide, pentru timp și, mai rău decît ele, pentru vorbe, așa are trupul suflet, nașă, hai că tre' să coborîm! ăi, nașă! iese femeia dintre banchete, ia gențile, zîmbește, Ruginoasa șosea cu pantă, castelul după lanțuri de becuri colorate, trei perechi de tineri lunecă, la fiecare fata cu țigara între degete, îți dau scînteile pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
gripa aviară! vrei să-i dai cadou? trebuie să coborîm acum, hopa! Timișoara, gî-rî-i-pî-a gripa aviară! filtru grozav pentru solide, pentru timp și, mai rău decît ele, pentru vorbe, așa are trupul suflet, nașă, hai că tre' să coborîm! ăi, nașă! iese femeia dintre banchete, ia gențile, zîmbește, Ruginoasa șosea cu pantă, castelul după lanțuri de becuri colorate, trei perechi de tineri lunecă, la fiecare fata cu țigara între degete, îți dau scînteile pe geaca roz! nașă, noi te-am lăsat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tre' să coborîm! ăi, nașă! iese femeia dintre banchete, ia gențile, zîmbește, Ruginoasa șosea cu pantă, castelul după lanțuri de becuri colorate, trei perechi de tineri lunecă, la fiecare fata cu țigara între degete, îți dau scînteile pe geaca roz! nașă, noi te-am lăsat singură ca să bem și am urlat la ieșire, ne-ai auzit! luna unica existență, și prezervativul "Cosmopolitan" a început să dea sfaturi cum să urmărești zilele ca să faci copii! INTERVENȚIE ÎN TEXT Omenirea prin alte sexe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o aprins grajdu', zice că așa o fugit cînele noaptea, s-o aprins grajdu'! de la lanțul înroșit! accentul muzical persiflarea, DN 15 ș-apoi mi-am spălat cămașa, mi-am spălat ciorapii! șî cu peștii tot al meu o fost, nașă-sa lu' Marinel, ș-o zîs că o murit popa de la čine! Petelea, era mai demult, cînd era Hristofor! era de la combinat, fiu de strungar, variațiile stricăciunii în loc de peisaj, ce i-o fi venit să facă aici casă? Suciu are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Biserică cu un păgân și ne vom întoarce cu un creștin», după cum la întoarcere după oficierea tainei, când intră în casă trebuie să spună: «ne-am dus la biserică cu un păgân și ne întoarcem cu un creștin». Odată revenită, nașa cu copilul botezat, are grijă săl atingă pe acesta de cuptorul sobei ca să fie frumos, roșu ca focul, și îl așează pe masa proaspăt înfățată urându-i să fie curat ca masa. Îl dă apoi în primire mamei, fără să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
după părerea autorităților vremii, care nu au cunoscut liniștea, până nu l-au știut răpus. Acesta era Andrei Budac, fiul lui Zenovie și al Elisaftei, născut conform certificatului de naștere, în comuna Oprea Cârțișoara la 20 iulie 1873, având ca nașă pe Sanda Grovu, botezat fiind de preotul satului Avram Stoica. Era cel de-al treilea născut, din cei opt copii ai lui Zenovie și Elisafta. Ceilalți șapte au fost în ordine Budac Arsene n. În 1866, Budac Ion n. În
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]